Bani, firme şi politicieni. Reţeta secretă a galei Bute

miercuri, 13 iulie 2011, 12:54

Reconstituire de Marius Mărgărit și Cătălin Tolontan

Cum vi se pare titlul „Firma care a făcut scena în cazul Ridzi a construit tribunele la gala de box!”?

E corect, spectaculos și totuși, dacă ar umbla singur prin lume, ar fi derutat ca un copil pierdut în mall. Da, e cert, cel puțin două firme care au participat la evenimentul de la 2 Mai – Ziua Tineretului se regăsesc pe circuitul banilor și la meciul Bute – Mendy de la Romexpo! Surprinzător? Desigur. Dar faptele, cu muchiile lor enervant de greu de descoperit și de distins, sînt mult mai complicate.

E riscant și obositor ca în loc să strigi „Bravo, Udrea!” sau „Huo, Udrea!, ceea ce oamenii au dreptul să facă, dar jurnaliștii, nu, să cauți să afli povestea reală, sordidă și generoasă deopotrivă, a meciului care a scos peste 2,5 milioane din bani europeni și publici din buget și l-a ajutat pe un campion să revină acasă. O poveste fără oameni în alb și negru, o poveste cu nume, cifre și firme, și, mai ales, o poveste fără sentințe ale autorilor. Meciul în care singurul cîștigător e curiozitatea voastră. Să vedem.

Contra valului
Gazeta cercetează de cîteva săptămîni aspecte ale finanțării galei. Da, știm. Pe un val de simpatie, sună ca naiba.

Un redactor american scria undeva că: „Dacă vezi 100 de oameni care aleargă afară dintr-o clădire și alți cîțiva năpustindu-se în sens invers, în mod sigur cel puțin unul dintre bezmetici e ziarist”. Bute e iubitul de serviciu al țării. Chiar dacă el n-a știut nimic din ceea ce urmează, articolul va fi impopular. Și ce?

Presa canadiană a observat eforturile jurnaliștilor români de a afla de la Guvern sumele investite în gala Bute-Mendy și a scris că: „În România s-a terminat era comunistă în care statul nu era niciodată criticat pentru deciziile pe care le ia”. S-a terminat era comunistă. Sau poate că nu.

Emil Boc s-a răzgîndit
Istoria galei lui Lucian Bute de la Romexpo începe în 2010.

Pe 17 aprilie 2010, în Canada, Bute îl învinge pe columbianul Miranda. Își păstrează centura pentru a cincea oară. Sună telefonul. E președintele Traian Băsescu. „Ce faci, campionule?”. Discuția durează cîteva minute și pe parcursul ei reapare o idee mai veche, cea a organizării unui meci în România. La cîteva zile după, revenit în țară, Rudel Obreja se întîlnește de mai multe ori cu premierul Emil Boc. Guvernul găsește banii. Bat palma.

După alte săptămîni, contactele cu prim-ministrul îngheață. Este perioada cruntă a tăierilor din salarii și a comprimării sociale. Interbox, clubul lui Bute, convenise deja adversarul care urma să vină la București în vară: americanul Brinkley. Cu tăcerea Palatului Victoriei bubuindu-i în telefon, Obreja tot amînă pe Interbox. Canadienii planificaseră trei meciuri pentru Bute în 2010 pentru că ei cîștigă milioane la fiecare gală. Dar, se află într-un tîrziu, Bucureștiul cade!

Intră în scenă Doamna
Rudel Obreja, președinte de federație guraliv și suspendat și businessman silențios, care are intrările cinice ale afaceristului la mai multe partide, reușește să ajungă la Elena Udrea. „E singura care are boașe să o facă”, îi spune cineva.

Așa e. Udrea folosește fondurile europene pentru promovarea României ca să organizeze gala. În minister nu toată lumea e de acord. Pentru prima oară de la numirea ei ca șefă la Dezvoltare Regională și Turism, cei din subordine cîrîie aproape în masă. Îi șochează suma, 2 milioane de euro net, îi enervează Obreja, „care vine pe aici și dă cu ochelarii de masă,” și îi sperie întreaga operațiune, derulată într-o viteză direct conectată la lumea sportului, greu de armonizat cu mediul de stat. Lucrurile merg totuși înainte. Obreja se bucură însă, dintr-o dată, el află că Udrea are chiar mai multe boașe chiar decît și-ar fi dorit fostul boxer.

„Dați-ne nouă gala!”
Pe 15 octombrie 2010, Bute îl învinge, tot la Montreal, pe americanul Brinkley, prin KO în repriza a noua. În culise, Obreja este el însuși foarte aproape de podea. Fostului boxer, specializat în recuperări și cu un cuvînt greu în lumea întunecată a Capitalei înainte de a deveni un afacerist imobiliar de 46 de ani, nu-i vine să creadă ce i se întîmplă. La meci, printre zecile de invitați, sînt prezenți și cîțiva oameni de la minister care urmau să vadă cum arată o gală profesionistă.

„Totul a început prin niște telefoane. Și, apoi, printr-o întîlnire secretă. Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului, însoțit de doi politicieni, dintre care unul este primarul PD-L al Bușteniului, Emanoil Savin, le-au propus celor de la Interbox să le dea lor gala din România”, povestește un martor al evenimentelor.

Delegația familiei Borgia a mizat pe tăcerea canadienilor. Dar aceștia au fost atît de surprinși încît au vorbit, și românii au aflat instantaneu. Interbox a făcut un pas înapoi. „Noi avem încredere doar în Obreja, îl cunoaștem de un deceniu”, comunică ei politicienilor. Apoi canadienii ies din cameră. Ușa se aude ca și cum s-ar fi închis cu cheia.

Înapoi la Obreja
Politicienii pierd meciul și gala rămîne la Obreja, mai exact la firma lui, Europlus Computers. Vine primăvara și începe nebunia febrilă a apropierii evenimentului. Ministerul plesnește la cusături din cauza presiunii timpului. Și nu doar ministerul, care urmează să plătească 2 milioane de euro bani europeni, ci și un discret sistem de adunat bani care răspunde la comenzile Doamnei.

Nu toată lumea se supune cu zîmbetul pe buze, dar trei companii de stat se execută și dau cîteva sute de mii de euro. Plus cîteva firme private care, ca să nu atragă atenția asupra lor, preferă să nu apară public. Obreja are nevoie de bani. „A venit la noi și a cerut plăți în euro și în avans. Cum să-i dăm așa ceva?! S-a enervat!”. Obreja explică cu glas tare că boxerii trebuie plătiți în avans. „Nu putem!”, zic, iritați, cei din minister.

Demisie și concedii strategice
„Lucrarea”, cum îi spun funcționarii, a devenit un calvar. Udrea e atenționată de cineva din partid că e prea mult. Își pune oamenii să coboare suma, la 2 milioane inclusiv TVA. Obreja zice „Nu”. Începe un alt frecuș. Unul dintre oamenii importanți din minister pleacă în concediu ca să nu semneze contractul.

Altă lovitură! La jumătatea lui iunie, Paul Mărășoiu (foto), director la Direcția Generală Turistică și omul delegat de Udrea ca să conducă implicarea ministerului în gală, demisionează, invocînd „motive de sănătate”. „Plus idioții de la Gazetă care mi-au speriat doi sponsori mari”, se plînge Obreja apropiaților. Vodafone și Orange se retrag din cursă.

Contractul n-a fost inca facut public, dar, desi a semnat documentele preliminare, numele lui Marasoiu nu mai apare pe acest document. Fostul director a venit din mediul privat si s-a intors in mediul privat. Finantarea galei a fost incadrata de Elena Udrea in Programul Operation European 2007-1013. 

Zilele se succed. Bute ajunge pe Otopeni. La Romexpo încep lucrările. Nu e timp. Cei mai mulți bani, în afara boxerilor, merg la două firme, vechi cunoștințe din dosarul Ridzi: Standard Vision și Video Smart SRL. E vorba de cîteva sute de mii de euro, dar Obreja nu confirmă nici o sumă. „Nu mi-a impus nimeni nici o firmă. Eu le-am ales” e ceea ce spune el Gazetei. Cine sînt acestea?

Două firme de sute de mii de euro
Standard Vision aduce tribunele la Romexpo. Compania lui Claudiu Ladin, impresar muzical și deținător de discotecă la Costinești, e aceeași agenție care a angajat cîțiva cîntăreți și a montat scena la Costinești pe 2 Mai 2009, scena reală plătită de Media ProPictures și pe care Monica Ridzi a susținut că a achitat-o ea, pînă cînd minciuna i-a explodat în față.

„Cîți bani ați luat pentru gala de box?”, îl întreabă Gazeta pe Ladin (foto), după o urmărire printr-un șirag de sedii și de ostilități, finalizată la Romexpo. „Nu spun”, răspunde el. Cealaltă firmă, Video Smart, e, ca și Standard Vision, apropiată grupului Pro. Ea a asigurat luminile și sonorizarea la gala de box, exact ceea ce a făcut și la concertul din 2 Mai 2009.

Patronul Video Smart contribuie la Romexpo, dar refuză să facă un contract direct cu Obreja. Omul e precaut pe bună dreptate. Deja a decontat cu cercetări penale, disjunse din dosarul principal, faptul că a lucrat la spectacolul de la care a pornit povestea Ridzi. El și o directoare de la MediaProPictures figurează în rechizitoriul DNA pentru „fals în înscrisuri private în legătură cu acte de corupție”.

Ultimul impus al Elenei Udrea
Arena se montează într-un timp record. Spectacolul va arăta bine, asta o vor spune toți cei prezenți. E certitudinea unanimă a oamenilor epuizați. Așa e, va arăta foarte bine!

„Totul e OK” e încurajat și Lucian, în livingul apartamentului său de la Marriott. L-au ținut departe de orice zbucium organizatoric. Cei de la Interbox sînt destul de neliniștiți. 100.000 de euro pentru Mendy urmează să fie achitați tot de ei, ca și cele 2 milioane promise lui Lucian. Una dintre cele mai mari burse din viața campionului.

Înghesuit de lipsa banilor de la minister, puțin înainte de gală, Obreja ia credit bancar. Bute află și e șocat! Obreja pune garanție contractul cu ministerul Elenei Udrea. Între timp, ca ultimă zvîcnire de implicare a Doamnei, cei aproape 2 milioane de euro din fonduri europene rămîn sumă netă, la care se va adăuga TVA. Obreja aleargă, cu cămașa lipită de coaste, în parcarea de la Romexpo. Se aude sunetul de test al boxelor.

Restul ați văzut la televizor.