Guvernul Ciucă – cel mai misogin din UE și cu mai puține femei ministru decât state islamice precum Pakistan și Oman

luni, 29 noiembrie 2021, 9:40

De Ada Constanda, Cătălin Tolontan

România a inclus în compoziția guvernului PSD-PNL-UDMR o singură femeie din 20 de miniștri, în timp ce Republica Islamică Pakistan are 4 femei din 31 de miniștri, iar Sultanatul Islamic Oman are în Cabinet 3 femei din 26 de miniștri.

O singură femeie și 21 de bărbați sunt în noul guvern al României, socotindu-l și pe prim-ministrul Nicolae Ionel Ciucă. Conform unei documentări Libertatea, în acest moment suntem:

1. Sub toate țările UE ca reprezentare a femeilor în conducerea executivă a statului. Doar Ungaria mai are o singură femeie în Cabinet.
2. Inferiori ca diversitate față de țări declarate oficial drept state islamice, Pakistan și Oman, care au mai multe femei decât noi în Cabinet.
3. Mult sub guvernele unor țări din Asia și Africa, precum Indonezia, țara cu cea mai numeroasă populație musulmană a lumii, care are 6 femei din 31 de miniștri sau Tunisia, cu 10 femei din 25 de portofolii.
4. Suntem la egalitate, în disprețul față de femeile în pozițiile de conducere, cu guvernul din Irak, care are și el o singură femeie, dar din 15 ministere, nu din 20, ca la noi.

Cum s-a ajuns aici?

Stăm rezonabil pe piața muncii, stăm rău când e vorba de puterea dată femeilor

România are o constanță în timp a inechității dintre femei și bărbați. Un studiu european din 2015, realizat pe baza Indexului Egalității de Gen, un instrument compozit dezvoltat de UE, arăta că stăm cel mai rău, în privința egalității șanselor, din cele 8 țări luate drept exemplu. Cu o excepție. La indicatorul „muncă”, România depășea Polonia și Italia și era destul de aproape de țări precum Franța și Irlanda, cam la 10% sub acestea.

„Muncă” definește accesul la locurile de muncă și tratamentul în aceste poziții, pentru bărbați și femei.

În schimb, la factorul „Putere”, care descrie participarea femeilor la deciziile politice, economice și sociale, România apare cu 70% sub media UE.

Studiul din 2015 a scos în evidență slăbiciunile țării noastre în privința capacității de a folosi fondurile europene, programele de coeziune, pentru a aborda problema inegalității de gen. Concluzia studiului era aceea că am luat bani puțini pentru remedierea acestei teme, iar programele au fost mai degrabă indirecte sau puțin orientate în zona economică, unde se poate crea putere reală pentru femei.

S-a dublat numărul femeilor în Parlament

Ediția din 2021 a aceluiași index european, dedicat egalității de gen, găsește România într-o situație puțin mai bună în privința criteriului „Putere”. În Parlament avem 20% femei, față de 33% media UE. Comparativ cu 2015, România și-a dublat numărul de femei prezente în Parlament. Aveam 10%, am ajuns la 20%. Ponderea reprezentării feminine în Legislativ a crescut și la nivelul UE, de la 25% la 33%.

În schimb, nu am avansat, ba chiar am regresat, în alte domenii ale Puterii.

Nu avem nicio femeie în boardul Băncii Naționale a României, față de o medie de 25% femei în băncile naționale ale țărilor din Uniunea Europeană.

Guvernul generalului Ciucă, de 7 ori mai puține femei decât media UE

Nici în marile companii naționale, cotate la bursă, nu stăm mai bine, aceste firme având în România 16% femei în conducere, aproximativ jumătate față de media europeană.

Scăderea cea mai mare am cunoscut-o în Guvern, unde Cabinetul generalului Ciucă are doar 5% dintre miniștri femei, față de o medie de 34% în UE.

Unele țări din UE au jumătate femei, jumătate bărbați în Guvern

Senatoarea PSD Gabriela Firea este singura femeie care deține un portofoliu, unul nou înființat, al Ministerului Familiei.

Recent, a fost revocată din funcție și Anca Dragu, prima femeie care a condus Senatul. În locul ei a fost instalat un bărbat, Florin Cîțu.

Prin comparație, 10 dintre cele 25 de portofolii ale Executivului din Tunisia sunt ocupate de femei, în timp ce în Indonezia 6 din 31 de miniștri sunt de sex feminin.

„Mai avem un picuț și poza guvernamentală arată ca a unui stat islamist. Asta e democrație? Întreb conducerile partidelor: Chiar nu aveți rușine? Egalitatea de șanse între femei și bărbați în decizia politică e și principiu constituțional, și lege”, a comentat recent pe Facebook profesoara universitară Mihaela Miroiu, teoreticiană feministă și activistă pentru drepturile omului.

O analiză Libertatea arată că România și Ungaria sunt singurele țări din Uniunea Europeană cu o singură femeie în guvern. O reprezentare slabă a femeilor au și Polonia, Grecia, Slovenia, Slovacia și Malta, însă tot stau mai bine decât România: au câte două sau trei femei în funcții de conducere guvernamentale.

Belgia, Suedia și Franța au împărțit numărul de portofolii în mod egal. Belgia are 10 femei și 10 bărbați în guvern, Suedia – câte 11, iar Franța – câte 22. Finlanda este excepția: are mai multe femei decât bărbați în Executiv – 11 din 19.

România, depășită de Rwanda, Pakistan

Și dacă analogia trece granițele UE, România are probleme. Guvernul Ciucă este depășit și de țări din Africa. De pildă, în guvernul din Rwanda 17 din cele 32 de poziții sunt ocupate de femei; în Maroc, 7 din 27 de funcții au revenit femeilor; în Tunisia, 10 din 25; iar în Egipt, 8 din 31.

România a fost lăsată în urmă și de țări asiatice, precum Pakistanul, care are patru femei în guvern, și Indonezia, care are șase. Sultanatul Oman are 3 femei din 26 de miniștri. La rându-le. Kazahstan și Vietnam au câte două femei ministru.

Serbia, Ucraina sau Rusia – mai deschise cu femeile ministru

Situația e valabilă și dacă ne uităm spre vecinii noștri. Cu Maia Sandu președinte, Republica Moldova are în guvernul condus de Natalia Gavrilița patru femei. Chiar și în guvernele din țări non-UE, cum sunt Serbia, Ucraina și Rusia, femeile sunt mai bine reprezentate: 10 în Serbia și câte 3 în Ucraina și Rusia. Situația noastră este comparabilă cu a Belarusului, care are tot o reprezentantă în guvern.

Conform unui alt studiu, The Global Gender Gap 2021, raport al Forumului Economic Mondial, România se află pe locul 129 din 156 de state la reprezentarea politică a femeilor. Prin comparație cu țările din Europa de Est și Asia Centrală, țara noastră a regresat cel mai mult în ultimii 15 ani la acest capitol.