Raportul lui Klaus Iohannis: nici măcar un sfert din spitale nu au raportat, în pandemie, infecţiile nosocomiale

miercuri, 21 octombrie 2020, 10:00

De Alexandra Nistoroiu, Cătălin Tolontan

La conferința de presă de miercuri, președintele Klaus Iohannis a scos dintr-un dosar câteva foi și le-a înmânat Alinei Manolache, jurnalista Libertatea acreditată la Cotroceni. Le oferim publicului integral, așa cum ni le-a dat președintele României, după ce le-am clarificat însă cu ministrul sănătății Nelu Tătaru, pentru că șeful statului nu a vrut să dea detalii în conferința de presă. Ce conțin ele?

Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii:
Am văzut și eu că DSP au raportat zero și n-am înțeles ce au făcut. Am sunat la INSP și mi-au zis că DSP-urile n-au dat datele, au zis zero. Și le-am zis: ”Și voi vă opriți aici? De ce nu întrebați spitalele?”. De aceea am trimis oameni în spitale.

 

• După opt luni de pandemie, ministrul Nelu Tătaru se arată surprins de faptul că spitalele şi DSP-urile au uitat de sistemul de supraveghere a infecţiilor asociate actului medical. Potrivit ministrului: “Au fost cazuri când, la decedaţii COVID, nu au mai făcut şi analizele altor infecţii nosocomiale”.

Miercuri, 21 octombrie, la a doua conferință din aceeași săptămână organizată de președinte, Libertatea a întrebat din nou despre numărul de infecţii nosocomiale la bolnavii spitalizaţi pentru COVID-19. Asta după ce Ministerul Sănătății spusese oficial că DSP-urile au raportat zero infecții nosocomiale. Publicăm răspunsul Ministerului Sănătății pentru ziar în facsimil, la finalul acestui articol.

La această conferință de presă, preşedintele Klaus Iohannis a pus la dispoziţia cititorilor ziarului Libertatea un raport de cinci pagini. Le transmitem publicului, cu lămuririle necesare

80 de spitale din 374 au pus în sistem informații, în mod voluntar

Jumătate din aceste informaţii provin din platforma informatică a Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate. Aici spitalele introduc voluntar date despre evenimentele adverse asociate asistenţei medicale, categorie la care intră şi infecţiile nosocomiale (de altfel, jumătate din evenimentele adverse raportate sunt infecţii nosocomiale).

Tocmai pentru că aici, raportarea se face voluntar, platforma radiografiază, de regulă, un număr mic din totalitatea infecţiilor nosocomiale ce afectează bolnavii internaţi în România.

”În România sunt 374 de spitale publice şi 290 de spitale private, iar în platforma ANMCS doar aproximativ 80 de spitale”, spune ministrul Nelu Tătaru, ”au raportat, în cele opt luni de pandemie, cazuri de infecţie nosocomială”. Asta, deşi infecţiile nosocomiale sunt o realitate a oricărui spital, oricând, chiar şi în cele mai curate instituţii din lumea medicală.

Ce arată datele?

Cât de reprezentative sunt raportările ANMCS? În platforma ANMCS au fost raportate 211 de cazuri de infecţie cu noul coronavirus transmise în unităţi medicale, în vreme ce INSP numără peste 4.500 de astfel de cazuri – prin centralizarea datelor despre focare ale DSP-uri.

Totuşi, până la această oră, acesta este singurul document oficial care numără o parte din infecţiile nosocomiale în spitalele COVID-19 şi spitalele de suport COVID, aşa că detaliem informaţiile din raportul înmânat Libertății de președintele Iohannis.

În perioada 1 martie-30 septembrie 2020, deci în şapte luni de pandemie, pe platforma ANMCS au fost raportate:

• 1356 de infecţii asociate actului medical
• 274 dintre ele au avut loc în spitale COVID
• 557 infecţii nosocomiale în spitale suport COVID
• iar restul, de 525 în spitale non-COVID

DOCUMENT ANMCS – Nota referitoare la infecțiile raportate:

Cu alte cuvinte, 831 de infecţii asociate actului medical au fost raportate de spitale COVID şi suport COVID.

Nu mereu aceste spitale au tratat exclusiv pacienţi COVID, aşa că nu putem afirma că toate aceste infecţii nosocomiale au fost depistate la bolnavi COVID-19. Însă putem spune cu certitudine că spitalele din România au raportat sute de infecţii la bolnavi COVID-19.

Altfel spus, răspunsul oferit de Ministerul Sănătăţii şi Institutul de Sănătate Publică, luni, 19 octombrie, este infirmat chiar de datele ANMCS, puse la dispoziţia ziarului de preşedintele Klaus Iohannis.

ANMCS este o instituţie publică ce funcţionează în subordinea guvernului şi coordonarea prim-ministrului.

Cine poartă răspunderea?

În România, sistemul de supraveghere a infecţiilor asociate actului este în obligația Ministerului Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.

INSP colectează informațiile de la centrele regionale de sănătate publică, unde ajung datele de la DSP-uri, care, la rândul lor, le primesc de la spitale.

Pe timp de pandemie, acest sistem nu a mai funcţionat deloc, ceea ce a dus la răspunsul primit de Libertatea luni, de la Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică:

“Vă informăm că, până în prezent, Direcțiile de Sănătate Publică nu au raportat, în cadrul supravegherii, prevenirii şi limitării infecțiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare, nici un caz de deces datorat Covid-19 şi nici un caz de infecţie asociată asistenţei medicale la pacienți diagnosticați cu Covid-19”.

Informații de viață și de moarte care lipsesc din raportul lui Iohannis

Cu tot cu informaţiile furnizate de ANMCS, nici instituţia preşedintelui, nici Ministerul Sănătăţii nu pot răspunde astăzi la următoarele întrebări:

• Câţi din morţii de COVID-19 din România luaseră infecţia din spital, fiind deja internaţi pentru altceva?
• Câţi din bolnavii COVID-19 din România au luat, pe parcursul internării, infecţii nosocomiale cu alte virusuri sau bacterii?

Cum explică Nelu Tătaru faptul că ministerul pe care-l conduce nu are datele la zi despre infecţiile

Ziarul a discutat cu ministrul Sănătăţii despre cum s-a ajuns să fie neglijat sistemul de supraveghere al infecţiilor asociate actului medical, deşi acestea reprezintă una dintre cele mai importante teme de sănătate publică a ultimilor ani în România.

– Domnule ministru, de ce nu există o situaţie la zi a infecţiilor nosocomiale?
– Am văzut și eu că DSP au raportat zero și n-am înțeles ce au făcut. Am sunat la INSP și mi-au zis că DSP-urile n-au dat datele, au zis zero. Și le-am zis: ”Și voi vă opriți aici? De ce nu întrebați spitalele?”. De aceea am trimis oameni în spitale.

– Și ce au aflat?
– Am început de două zile. Unele spitale nu mai raportaseră infecțiile din ianuarie, Harghita, de pildă. Altele, Sibiul, de exemplu, erau la zi, cu 309 infecții raportate de la începutul anului.

– Cât va dura raportarea, când vor avea oamenii realitatea?
– Vă dați seama că sunt 374 de spitale publice și 290 private. Am început cu cele publice.

Nelu Tătaru:
Onest vorbind, nu vă pot da un termen. Deocamdată, am văzut ce a scris Libertatea, i-am transmis președintelui Klaus Iohannis ce date există, cele din focare și cele raportate voluntar de aproximativ 80 de spitale. Și vom culege datele, spital cu spital.

– Când spuneți focar COVID vă referiți la oameni care au luat coronavirusul în spitale?
– Da. Indiferent că sunt pacienți sau angajați.

– În ce i-ați dat președintelui nu se poate face diferența asta, nu?
– Nu, nu se poate. Dar o sa o avem, o să știm câți pacienți au fost infectați cu COVID în spital, câte cadre medicale, dar abia după ce luăm spital cu spital. Durează însă.

– Sincer, ce nu vom avea, însă?
– Nu știm câte spitale au mai făcut cu adevărat situația infecțiilor nosocomiale în această perioadă…

– Bine, au fost extrem de ocupați, însă e vital să le știe ei înșiși, îi obligă legea!
– Așa e. Dar nici nu aveau obișnuința. Acesta e adevărul. Au fost cazuri când, la decedații COVID, nu au mai făcut și analizele altor infecții nosocomiale.

Unde au fost focarele din sistemul medical. Spitalele judeţene şi de psihiatrie, cele mai probabil să ajungă focare de COVID-19

Dintre cele 1356 de infecţii asociatului actului medical, raportate în platforma ANMCS, 211 au fost infecţii cu SARS CoV-2:

• 39 de cazuri în spitale COVID
• 110 în spitale non COVID
• 62 de cazuri în spitale suport COVID

DOCUMENT Ministerul Sănătății – Focare în unități medico-sanitare:

Cu alte cuvinte, riscul de a lua noul coronavirus din spital pare, potrivit datelor de la ANCMS, la fel de mare, indiferent dacă spitalul este dedicat COVID sau nu.

Din raportul transmis cititorilor ziarului de preşedintele Iohannis face parte şi o centralizare a focarelor COVID-19 din sistemul medical. De această data sursa informaţiilor este Institutul Naţional de Sănătate Publică.

În perioada 23 martie-18 octombrie 2020, în ţară au fost 369 de focare în sistemul de sănătate, care împreună au dat 4546 de infecţii, potrivit documentului de la INSP, furnizat de preşedinte.

Judeţe precum Iaşi, Bucureşti-Ilfov, Braşov şi Prahova conduc topul judeţele care au raportat cele mai multe cazuri nosocomiale de COVID-19. Doar în Iaşi au fost 470 de cazuri de COVID-19 în focarele din sistemul sanitar. La polul opus se află Vrancea care a raportat un singur focar cu 5 cazuri într-o unitate medico-sanitară.

PRECIZARE: Nu trebuie confundată situația cu ”puține infecții raportate” cu profesionalismul și conformarea activității la standarde, pentru că, potrivit unei mai vechi metehne a sistemului românesc de sănătate, cine raportează infecții, deși e mai dornic de transparență, ajunge să fie privit drept problematic.

87 de focare au fost în spitale judeţene şi au dat 856 de cazuri de COVID-19. În plus, 20 de focare din spitalele de psihiatrie (în total 36) au dat 603 de cazuri de COVID-19. Un număr de 23 de centre de dializă au devenit focare COVID-19 şi au dus la 244 de cazuri noi de COVID-19.

Pe lista focarelor din instituţii medicale se numără şi

• 8 focare în serviciile de ambulanţă, cu 49 de cazuri
• 3 focare în institute, cu 38 de cazuri
• 3 focare în centre de recuperare, cu 32 de cazuri
• 2 focare în spitale de pediatrie
• o maternitate
• un centru de oncologie

Ba mai mult, în 6 cazuri, şi direcţiile de sănătate publică, tocmai cele responsabile să controleze pandemia în România, au devenit la rândul lor focare de COVID-19.

Răspunsul Ministerului Sănătății pentru Libertatea: