Motivarea din pandemie a unei judecătoare în favoarea jurnaliștilor de investigație, în cazul ofițerilor de poliție și SRI ”protectori” ai mafiei chineze din România

sâmbătă, 23 mai 2020, 5:03

de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

„Libertatea de exprimare acoperă nu numai informațiile sau ideile care sunt primite favorabil sau care sunt considerate inofensive ori indiferente, ci și pe acelea care ofensează, șochează sau îngrijorează statul sau un anumit segment al populației”Motivarea Judecătoriei Sectorului 1, citând din jurisprudența CEDO

• Astăzi, publicăm o nouă motivare a instanței, venită chiar în perioada stării de urgență, prin care judecătoarea Mihaela Tudose, de la Secția 1 Civilă a Judecătoriei Sectorului 1 explică de ce a hotărât că presa și-a făcut datoria scoțînd la lumină acest caz, în care până și Ambasada Chinei a intervenit în favoarea cetățenilor săi cercetați pentru trafic de minore, abuz și trafic transfrontalier.

”Cazul Shanghai” este o investigație a Gazetei Sporturilor și Libertății, publicată în ultimii doi ani și jumătate.

În peste 60 de articole, publicul a intrat în posesia informațiilor referitoare la felul în care justiția română, prin procurori DIICOT și un număr de judecători de la mai multe curți, a mușamalizat protecția înaltă acordată unei rețele chinezești, implicată într-un dosar de trafic de minore, sechestrare și trafic transfrontalier de cetățeni chinezi transportați prin România în UE.

Fete din familii vulnerabile, aduse în special din nordul României, au fost închise într-un apartament cu gratii, bătute și obligate să se culce în perioada 2004-2005 cu clienți, aleși de mafia chineză. Bordel era camuflat drept salon de masaj la Restaurantul Shanghai, din Sectorul 3, București.

După descinderile procurorilor, victimele au recunoscut 10 ofițeri de Poliție, Gardă Financiară, un magistrat și un ofițer SRI, drept cei care frecventau restaurantul și bordelul, ei fiind protectorii chinezilor care conduceau rețeaua.

Numai că DIICOT nu a continuat, în anii 2008-2009, cazul în care era vorba de ofițerii despre care chiar procurorii au susținut în dosarele consultate de jurnaliști că au sprijinit rețelele chinezești.

De ce cazul Shanghai actual?

Ofițerii nu erau doar protectorii rețelei chinezești, ci ajungeau ei înșiși șantajabili. Erau înregistrați video, potrivit mărturiilor intrate în posesia ziarului, iar informațiile sensibile despre ei ajungeau în posesia unei rețele din care nu lipseau spionii Beijingului, unul dintre ei pierzându-și cetățenia după sesizarea SRI, dar revenind apoi în afaceri cu statul român.

Aceste afaceri derulate în România de oamenii Chinei se petrec și în prezent, iar o parte dintre cei recunoscuți atunci de victime au urcat în grad sau ocupă alte importante poziții publice, fiind vulnerabili față de cei care au deținut probele implicării lor în afacerea de trafic cu carne vie.

Cu multă răbdare, chinezii care i-au prins în firele afacerii pe ofițerii români i-au avut în mână de acum 15 ani și până în prezent.

Trei procese simultane intentate jurnaliștilor de investigație

Actualitatea cazului este, de altfel, recunoscută, indirect, chiar de către reacția furioasă a celor expuși. Trei dintre personajele prezentate în acest caz au dat ziarul sau pe autori în judecată. Cei trei care ne-au intentat procese în investigația Shanghai sunt:

1. Ofițerul de poliție Sorin Brânduș, cel care a fost transferat din MAI în Secretariatul General al Guvernului, în 2016, în timpul premierului Dacian Cioloș.
2. Ofițerul de Gardă Financiară George Cioclea, a ajuns de câțiva ani director economic al Primăriei Sectorului 4 și unul dintre foștii ofițeri cu care primarul Băluță a populat instituțiile publice pe care le conduce.
3. Wang Yan, cetățeanul chinez care și-a pierdut cetățenia română din vremea cînd era afaceristul Alexandru Ioan, a derulat în continuare afaceri cu entități economice strategice ale statului român, chiar și după a fost declarat de SRI și de o instanță ”pericol la siguranța națională a României”.

”În articole s-a tratat un subiect de interes general”

Pînă acum, avocata Diana Hătneanu a câștigat toate cele trei procese, aflate în faze diferite. Unele dintre procese continuă.

Pe 4 mai, a venit motivarea ultimei dintre sentințe, cea în procesul cu ofițerul de poliție Sorin Brânduș.

Judecătoarea Mihaela Tudose, de la Secția 1 Civilă a Judecătoriei Sectorului 1 a respins cererea împotriva ziariștilor, depusă de fostul polițist, apoi jurist la Palatul Victoria și apoi angajat al Companiei Naționale de Autostrăzi.

În argumentarea sa, ”instanța apreciază că prin articolele mai sus menționate s-a tratat un subiect de interes general, cu privire la modul cum a fost instrumentat un dosar care privea sprijinul acordat de funcționari cu atribuții de ordine publică unei rețele de traficanți de persoane, inclusiv minore, ai carei membri au fost condamnați definitiv”.

Judecătoarea amintește jurisprudența Curții europene în materie, ”relevată cu titlu de principiu în cauza Handyside contra Regatului Unit”.

„Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, una din condițiile primordiale ale progresului său și ale împlinirii individuale a membrilor săi” Judecător Mihaela Tudose

”Libertatea de exprimare acoperă, nu numai informațiile sau ideile care sunt primite favorabil sau care sunt considerate inofensive ori indiferente, ci și pe acelea care ofensează, șochează sau îngrijorează statul sau un anumit segment al populației. Acestea sunt cerințele pluralismului, toleranței și spiritului deschis, în absența cărora nu există societate democratică”, citează instanța din jurisprudența CEDO.

”Articolele incriminate având o bază factuală solidă”

De asemenea, instanța reține că, pe timpul investigației, jurnaliștii au respectat regulile documentării, nemulțumindu-se doar să consulte în arhivă, ”vreme de 10 zile”, dosarul penal ulterior mușamalizat.

”Pâratul nu a acționat cu rea credință, având în vedere că acesta a efectuat investigații personal, a discutat cu persoane implicate în dosarul penal mai sus menționat, a cercetat declarațiile de avere, depuse la dosar, articolele incriminate având o bază factuală solidă”, a mai motivat instanța Sectorului 1 de ce a respins acuzele fostului polițist la adresa reporterilor.

Toate capitolele din investigația în cazul „Shanghai”