Institutul Național de Statistică a amânat cu o lună raportarea deceselor din perioada COVID-19. ”Datele se colectează pe hârtie și era pericol de infectare”

În martie și aprilie 2019, în județul Suceava au murit câte 700 de oameni. Nu știm câte sunt morțile din 2020 în focare și nici la nivel de țară

luni, 27 aprilie 2020, 10:18

Una dintre întrebările legitime ale oamenilor din întreaga lume, cetățeni supuși restricțiilor și comunicării imperative a guvernelor, este: câți oameni au murit în plus în perioada crizei COVID din 2020, față de același interval al lui 2019?

Miliarde de oameni sunt curioși în legătură cu această realitate. Răspunsul este un element important de sănătate publică, iar absența lui, într-un timp rezonabil, întreține teoria conspirației.

Acum câteva zile, The New York Times a publicat datele centralizate în 11 țări și orașe, care arată că în perioada COVID din acest an au murit sensibil mai mulți oameni decât anul trecut. În New York, de pildă, numărul morților s-a triplat, față de 2019.

În Franța, cu 33% mai multe decese, în Spania, cu 66% mai multe

Avantajul datelor statistice e acela că au o acuratețe mult mai mare decât cele oferite de spitale sau de instituțiile din sănătate.

În cazul României, raportarea deceselor se face, de la începutul stării de urgență, pe baza datelor de la Institutul Național de Sănătate publică, pentru că Institutul Național de Statistică nu a furnizat cifre până acum.

Celelalte țări au făcut eforturi să strângă, să prelucreze și să comunice mai repede datele statistice oficiale. De pildă, Marea Britanie a comunicat deja, prin biroul său național de statistică, că, în perioada 7 martie – 10 aprilie 2020, au murit cu 16.700 mai mulți oameni decât în aceeași perioadă a lui 2019. Dintre aceste, doar 10.000 sunt raportate de spitale drept decese COVID-19.

În UK, creșterea deceselor este de 33%, în Spania de 66%, în Franța de 32%. În toate cazurile expuse de NYT, morțile statistic agregate de COVID-19 sunt mai puține decît creșterile deceselor, diferențe care-i fac pe cerecetători să considere că sistemele de sănătate nu reușesc să depisteze toți oamenii morți de COVID-19.

Dovada că oamenii nu ”ar fi murit oricum”

Cifrele arată și altceva: ele pun sub semnul întrebării retorica unor guverne sau specialiști din sănătate care susțin că ”oricum acești oameni au comorbidități majore și oricum ar fi murit”.

Dar statistica arată că, în 2019, ”acești oameni” cu comorbidități n-au murit, au murit în 2020.

Dacă studiezi focarele de coronavirus, comparațiile devin șocante.

La Paris s-a murit de două ori mai mult

În New York, s-a murit de trei ori mai mult, în Jakarta creșterea deceselor este de aproape 60%, iar în Paris, conform biroului francez de statistică, există un număr dublu de morți față de aceași perioadă a lui 2019.

Cifrele oglindesc, în general, situația de la începutul lui martie până în 10 aprilie.

În mod normal, ele ar fi trebuit să existe și pentru România, pentru că Institutul Național de Statistică are obligația să raporteze, provizoriu, decesele lunii trecute în prima parte a lunii curente.

În România, primul caz a fost înregistrat pe 26 februarie, iar primul deces de COVID-19 s-a înregistrat în 22 martie.

Dar Bucureștiul nu a raportat datele pentru luna martie. ”Din cauze obiective, ele vor fi raportate, împreună cu cele din aprilie, pe 10 mai”, a spus, pentru Libertatea, Tudor Andrei, șeful INS. El explică de ce.

Pericolul infectării pe hârtie i-a făcut să amâne introducerea în calculator a datelor

În România ”informațiile se diseminează lunar, sub forma de date provizorii, într-un Comunicat de presă ”Mișcarea naturală a populației în luna…” și, apoi, anual, ca date semi-definitive”, a arătat INS care este ruta normală a acestor cifre. Dar problemele din perioada COVID-19, spun oficialii instituției, a amânat raportarea.
Și totul a pornit de la hârtie.

Explicația conducerii INS către Libertatea a fost că, în România, datele se colectează pe formulare de hârtie și, cum virusul rămâne pe suprafețe, au convenit să lase un interval de 14 zile între momentul colectării și cel în care oamenii să ia la mână formularele.

„În contextul situației cauzate de pandemia COVID-19, datele statistice referitoare la fenomenele demografice (nasteri, decese, casatorii, divorțuri) pentru lunile februarie și martie 2020 nu au fost colectate în luna martie, pentru a nu crește riscul de îmbolnăvire a salariaților direcțiilor județene de statistică, oficiilor de stare civilă și a direcțiilor județene de sănătate publică”
INS la întrebările Libertatea

Anul trecut, în Suceava au murit cam 700 de oameni pe lună în aceeași perioadă

Institutul Național de Statistică a spus, de asemenea, că aglomerarea DSP a fost un alt factor. ”Implicarea deosebită a Direcțiilor de Sănătate Publică în aceasta perioadă pentru gestionarea COVID-19, ceea ce a făcut imposibilă implicarea acestora în codificarea cauzelor de deces pe buletinele statistice de deces”.

Întrebat cum de Franța are date mult mai repede, putând să spună, de pildă, că în Paris numărul deceselor este dublu față de 2019, Tudor Andrei, șeful INS, a spus că ”Franța are anumite procese informatizate până la timp real”.

„Am amânat pentru 10 mai raportarea primelor date din perioada COVID-19. O discuție despre informatizarea acestor date ar trebui purtată și la noi, nu-mi dau seama dacă acesta este momentul, având în vedere încărcătura situației, dar trebuie să fim onești: acestea sunt posibilitățile din acest moment”
Tudor Andrei, președintele Institutului Național de Statistică

Conform datelor, furnizate de INS, în România datele deceselor pe 2019 arată astfel:

În județul Suceava, principalul focar de COVID, unde au fost declarate 113 decese până acum, cifrele statistice de pe 2019 sunt următoarele:

Tocmai această capcană a comparațiilor arată nevoia de date statistice: cele 113 decese COVID nu sunt, probabil, singurul plus în creșterea mortalității pe Suceava, dar mai trebuie să așteptăm ca să ajungem la cifre semnificative.

 

Comentarii (11)Adaugă comentariu

Lucian  •  27 aprilie 2020, 13:02

Exceptie face Italia, unde nr mortilor pe trimestrul 1 2020 e mai mic decat pe trimestrul 1 2019. Pt aprilie inca nu stim.

NR  •  27 aprilie 2020, 14:09

Vă salut domnule Tolontan. Aveți dreptate. Totul ar trebui expus zilnic și ca exemplu vă prezint site ul oficial al RIVM ( Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu din Regatul Țărilor de Jos ) unde totul e detailat bilingv ( engleză & neerlandeză ) la orele 14 local până în cele mai mici amănunte, inclusiv aviz și o hartă interactivă. https://www.rivm.nl/coronavirus-covid-19/actueel

Maxentiu  •  27 aprilie 2020, 15:06

Articolul din NYT e un dezastru dpdv metodologic sau, mai simplu spus, un fake news elaborat. Simpla selectie a esantionului descalifica studiul dpdv stiintific pentru ca duce la a compara mere cu pere (gen comparam tari cu regiuni si cu orase, ca sa ne iasa cifrele, lasam deoparte tarile si perioadele care nu ne convin etc). Recomand excelenta analiza a d-lui Ionut Apahideanu care demonteaza argumentat tot esafodajul de minciuni al "jurnalistilor" de la New York Times.

di livio  •  27 aprilie 2020, 16:21

recunosc că-s greu de cap și nu înțeleg... așa-mi ziseră clonele lu Ioanițoaia, frustrat și cap sec că nu fusei de acord cu marele maestru...Mai multe țări au grăbit raportarea datelor oficiale din statistică, ca să le compare cu cele din sistemul sanitar și au văzut că influența COVID-19 asupra numărului de decese este covârșitoare, mai ales în zonele de focar...deci mai ales în zonele de focar...Lombardia, Franța, Spania, Anglia, New York...da restu lumii mai ezicstă?...io văzui altă statistică, în Africa...anu trecut au murit de malarie 350.000 oameni, anu ăsta se preconizează 750.000 decese de malarie...din cauza restricțiilor covid nu se poate aproviziona Africa cu materiale antimalarie...printre altele cu plase antițînțari...da nu ne-ntere, malaria-i la ei la africani...pă noi ne-ntere dăcît Lombardia, Franța, Anglia, Spania, New York...covidu are PR, malaria nu

NR  •  27 aprilie 2020, 17:23

În Regatul Țărilor de Jos pentru calcule sunt utilizate date provenite de la CBS (Biroul Central de Statistică) și RIVM ( Institututul Național pentru Sănătate Publică și Mediu). În calculul mortalității pe 7 zile din alte cauze decât covid-19, sunt luate media ratelor de mortalitate din 2017 și 2018 pentru a ajunge la cifra săptămânală și întru evitarea influenței vârfurilor zilnice și a jgheaburilor din calcule sunt urmărite ( zilnic ) decesele rezultate din cauza covid-19, cât a fost raportată mortalitatea pe săptămâna precedentă, realizându-se o medie . Combinând cifrele cu numărul total de decese în funcție de vârstă, este convertită mortalitatea săptămânală fiind luat ca referință și studiul PIENTER-Corona ( Măsurarea numărului anticorpilor în sânge provenit de la semeni din toate categoriile de vârstă. Oricine intră în contact cu virusul produce anticorpi. Măsurând acești anticorpi în sânge, știm câte persoane au fost expuse la virus ) realizat de RIVM pentru a determina gradul de infecție și a calcula probabilitatea decesului.

pawn  •  28 aprilie 2020, 9:22

ptr o analiza corecta-exacta-cinstita ar trebui incluse si victimele colaterale, cele care NU ar fi existat daca viata ar fi mers mai departe fara carantine si tratand corona ca pe o gripa obisnuita (desigur, adeptii izolarii vor spune ca asa a fost evitata o catastrofa samd). dar hai sa luam cele cateva sute de milioane de oameni grav afectati emotional & economic de blocajul asta planetar; la peste 4 miliarde de oameni (cel putin), putem vorbi de cateva sute de milioane loviti rau de tot, nu? de la bolnavii cronici ignorati din motiv de corona sau frigotehnistul ramas somer cu 4 copii acasa, pana la vanzatoarele de la mall-uri. cand zic “rau loviti” as sugera sa nu uitam cum arata lumea acum 2 luni, cu oameni care intrau in depresie, atacuri de panica si palpitatii daca isi primeau pensia cu o zi intarziere, daca maraia seful la ei dimineata sau barista le facea cappuccino-ul prea dulce. taica-meu (care avea urme de gloante pe el din razboiu' doi si se barbierea cu briciul) ar zice: “ba, da gingasi ati mai ajuns”. da, epiderma omului din secolu’ asta e foarte delicata. si de aia a si fost asa usor de speriat.

Chis Alexandru  •  28 aprilie 2020, 9:39

Alo, dle Tolontan, nu vedeti ca materialele dvs nu au nici un ecou in randul populathiei? V-ati trezit sa "dezgropati cai morti", crezand ca o sa castigati "potcoava de aur" dar nu iva dai seama cat de penibili sunteti! Mai bine ati cauta sa abordati subiecte care intereseaza poporul nu fel de fel de "chichite" care nu isi are legatura cu realitatea si cu viata de zi cu zi a romanului. Profitati de naivitatea acestui popor care cred in leacurile miraculoase propovaduite de fituica dvs. Sunteti penibil, atat dvs cat si aceasta echipa de "investigatii" de la aceasta publicatie de can-can fara cap si coada, numita "Libertatea". O fituica mernita a propaga false idei de "vindecare", mascate sub fel de fel de imagini care nu au nici o legatura cu publicitatea mascata a unor "asa-zise" de leacuri miraculoase pe care le face reclama aceasta abjecta si insabubra, fituica numita pompos "Libertatea"! Char nu va este rusine sa tot semnati fel de fel de asa zise "anchete" care sunt false si tendentioase? Lasat-va de astfel de intoxicari mascate sub fel de fel de "imagini" cu vindecari miraculoase "peste noapte" sau de "descoperiri" ale unor tineri imerbi care, peste noapte, au descoperit elixiruri miraculoase! Suntei penibil si fatarnici! Profitati de naivitatea unor batrani care cred in aceste false "elixiruri vindecatoare" pe care le gazduiesc, zi de zi acesta insalubra publicatie!

mg  •  28 aprilie 2020, 11:46

@pawn - așa e, suntem tot mai gingași. Vârsta la care apare diabetul e tot mai fragedă, nu mai vorbesc de cancer, acestea două fiind pe primul loc la comorbidități. Dar ceea ce a speriat lumea e viteza de răspândire. Nicio molimă nu s-a propagat așa, în afară poate de cele povestite de Moise în Exod. Altfel, e plină lumea de curajoși și-n ziua de azi..

same  •  28 aprilie 2020, 20:49

apropos de morti..., am scris fratelui mai mare, acum dau aici fratelui mai mic (ghid anti-manipulare ctp) (2-3 min) Dle CTP, dincolo de umorul si destinderea de care ati dat dovada in ultimele zile, drept care va multumesc sincer, acum trecem la lucruri mai serioase si as vrea sa va dovedesc (chiar daca asta va apare deja ca "superfluu", in sensul ca deja o stiti dvs f bine) ca dvs spalati varza cum se zice pe romaneste, in cazul subiectului cu "testarea". Ramaneti linistit, as vrea sa va incredintez dinainte ca nimeni nu e perfect in ciuda truismului, dar cam asta-i adevarul. De ce folosesc o expresia asa tare cu "varza"? Pai tocmai d'asta, ca o stiti dvs f bine, inainte de oricine. Haideti sa vedem. Nu va iau intai cu ceva gen "cate tari" fac testari, sau "care" din tarile bine dezvoltate fac testari in numar semnificativ, nici macar cu "care" dintre tarile ce aproape au scapat de pandemie au facut-o prin testari multiple in randul populatiei. Nu, nicidecum. Va las in pace, cu astea. Voi avansa, asa cum e firesc si va place, un argument apriori, nu aposteriori, contingent. Pt ce anume asadar se fac testari? Imm? Cum, nu stiti? Haida-de. Orice, dar pe asta n-am cum s-o cred. Cand v-am zis ca le stiti f bine ... Pai simplu asadar.. si pe scurt: pt a o lua inainte! Cine? Omul, oamenii sa o ia inaintea bolii, intr-un fel fie spus, adica sa vina intr-un timp "cat mai aproape" de timpul (si locul) in care se dezvolta (raspandeste) virusul. Adica sa-l observe f indeaproape si sa-i prevada dinamica, sa faca urmatotul pas inainte si sa taie EFECTIV contactele. Prin ce? Hai spuneti, ca o stiti. Prin testare! Anticipata. Asta-i scopul, de asta o fac atatea state destepte, si de aia au scapat binisor in principiu. Dar ce sa faci la noi, daca aici s-a apucat Firea sa o spuna inaintea plavanului. Nah. Acum tre s-o tina langa, impreuna cu cativa jurnalisti (inclusiv din cei neinclusi un UM.. ), cu ne-testarea, ca nu stiu cum, ce.., numai sa nu se mearga nicicum pe varianta asta, sa nu se dea dreptatea unei fiinte care fie si prin acest subiect ar putea sa castige din nou capitala. Buuun, sa facem un exercitiu si cu ce se intampla daca nu faci testare. Mai intai e simplu, avem imaginea realitatii cu ceea ce se intampla deja la noi, prin lipsa testarii. Simplu, boala o ia inainte, nestingherit, creste si tot creste, tot in suus, desi s-au anticipat nenumarate "varfuri" de pandemie pana acum la noi, s-au tot amanat si ele sunt tot mai sus si tot mai intarziate. Dar acum trecem si aici la argumentul apriori, dincolo de experienta observata. Daca nu faci testari, ce se petrece? Pai iarasi simplu. Si raspunsul sta in principal in acele "14 zile" stiute de incubare+manifestare, pe langa asta sunt si atatea cazuri de persoane asimptomatice... Ei bine, si dvs stiti chiar mai bine, in tot acest rastimp boala o tot ia inainte, se transmite aproape nestingherit, pt ca muulti oameni nu stiu (sau uneori nici nu declara, decat intr-un tarziu, ca o au; dar si asimptomaticii..) si o transmit intre timp la altii, si altii.. Si astfel, tot sistemul nostru medical, tot angrenajul pus in functiune "impotriva" acestui virus, se situeaza permanent "in spatele" bolii, a vitezei si dinamicii ei de raspandire, asta pt ca de la plavan, neo-securisti pana la unii din presa (chiar si dintre cei in afara UM.., dar care din pacate se comporta identic, ceea ce e inca si mai grav cred, pt ca in afara de "ba p-a ***" nu mai au nicio alta ratiune care sa le "ordone" asta) o tin iarasi langa IMPOTRIVA ideii pe care cineva dintr-o functie mult prea ravnita si pismuita a vanansat-o cu o leaca mai devreme decat "barca lor", iar acum trebuie sa se tina pe linie. Astfel, chinuind, batjocorind si anuland aproape tot efortul depus de atata resursa umana ... , cat si banii aferenti, intr-un cuvant zadarnicind (imi pare rau, chiar acesta este cuvantul, insa nu-i nicio neliniste, dna sau parchetele militare sau nu, vegheaza la buna-starea Romaniei, vor (ne)actiona in consecinta) masurile de combatere pe care acest stat roman le-a luat. Pai si cum am putea sa evitam asta, sa stim anticipat incat sa nu mai ramanem "mereu" ca Pacala in spatele bolii? Nu va mai intreb din nou. Revenind, la alta nuanta a mesajului dvs. Daca ar fi 20, 30 de mii, in loc de 10? Nu ar fi morti mai multi? In primul rand exagerarea va apartine, ati facut-o cu buna stiinta pt a "forta" lucrurile, nu stiu vine s-a gandit la dublu-triplu. Dar asta chiar s-ar putea intampla, nu intr-un timp atat de scurt, dar nici prea lung, daca ce? Ati ghicit, daca nu se va face testare in masa. Iar realitatea daca ar oferi de principiu un numar semnificativ mai mare decat aposterioarele statistici "la zi" pe care le avem, se datoreaza in principal a doi factori: "cele 14 zile", precum si faptului ca sunt permanent oameni asimptomatici care de asemenea raspandesc boala. La asta se referea indezirabilul Ponta cu "realitatea", care de altfel sa stiti ca e dotat si el cu un creier. Pe care si-l foloseste. Nu cine stie ce creier. Nu prea mai mult decat al lui Orban sau al plavanului, pacatul lui insa este doar ca si l-a folosit cu un pas inainte, exact cum a gandit ca vor ajuta si testele, cu "un pas inainte". Cam asta-i tot. Si de aici toata harababura in care este implicata intreaga populatie a tarii, pt niscaiva orgolii, sufera lumea, suferim deja cu totii. Si cam la fel stau lucrurile si in materie de "morti ascunsi", sau "arsi" domle... Prin tehnicile de propagare a unor sofisme in randul oamenilor, despre care nu o data ati marturisit ca le controlati. Asadar, prin "mortii ascusi si arsi, domle" ati exegerat-o din nou cumplit si cu buna-stiinta, controlat. Asta pt ce? Pt a arunca apoi in derizoriu intreaga povestea. Adica se arunca in derizoriu intai, prin ceea ce oricum nu s-a spus, finalul povestii, adica ridicolul "mortilor ascunsi si arsi, domle", pt ca apoi apoi sub macularea produsa de acest ridicol aruncat, sa se zvarle odata cu apa si ideea cat se poate de valida a unei realitati notabil diferite fata de "statisticile la zi" ale unor autoritati reduse la tacere de omerta a 3-4 "creiere" din tara.

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

Alvisache  •  29 aprilie 2020, 13:34

Iertare, dar articolul e plin de minciuni: in SUA numarul de morti pa martie e mai mic decat media ultimilor 4 ani. In Italia, iar la fel. Raman uluirt cat de bine pusa la punct este aceasta masinarie de propaganda prin care un intreg mapamond este redus la o tura de oi care accepta, de frica, restrangerea libertatilor si drepturilor fundamentale. Imi pare rau ca dl. Tolo se afla in barca gresita, ***... tare mi-as dori sa pot sa picur un ;ic de bunatate in sufletul sau....

Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.

A. popescu  •  29 aprilie 2020, 18:49

Am impresia ca DSPurile nu anunta externarile Daca in lcuj circa 40% din cei activi au fost recupertai cu o medie de 12-14 zile, media nationala este de 22%. Dupa calcule personale se recupereaza undeva la 22-23 de zile. Ceea ce este prea mult, Daca exista 1 persoana care nici dupa 30 de zile nu a oesit negativa aceasta nu poate influenta stiatistica, nici cei 248 din ATI , chiar daca stau peste 20 de zile tot nu pot influenta. Nu imi dau seama de ce externarile ar aparea asa tarziu. O fi si vreun motiv de nu se mai anunta externaile pe feicare judet? Local tot gasesti un amic si iti spune ca are decit 4 inetrnati si nu 8 cit arata grafiucul. Poate gasiti raspuns !

Comentează