Medicii care prescriau multe medicamente de inimă de la KRKA primeau ”inimioare” în Excel și bani pe contracte de sponsorizare fictivă!

miercuri, 15 ianuarie 2020, 12:34

de Alexandra Nistoroiu și Cătălin Tolontan

• Deși formal contractele erau de sponsorizare, în spatele lor se derula comerț cu prescripții medicale.
• Iar eficiența medicilor era controlată la sânge de către compania pharma, care calcula câtă mită per cutie dădea fiecărui doctor!
• Într-un comunicat făcut public ieri, KRKA nu neagă autenticitatea documentelor publicate de Libertatea și nici mărturiile propriilor angajați despre felul în care se dădeau bani medicilor, ci spune că „va lua măsuri viguroase” dacă se va dovedi că „angajații KRKA în România au comis fapte ilegale, frauduloase sau corupte”. Contractele-paravan de sponsorizare, precum cel pe care Libertatea îl publică astăzi, erau semnate de directorul general al KRKA România, Amelia Tătaru.
• Când angajații înșiși au ajuns să fie la fel de controlați și de umiliți de către companie, ei s-au revoltat.
• În 2019 și 2020, zeci de angajați ai KRKA au protestat intern pentru că sunt monitorizați prin GPS-ul de la tablete ”la orice întâlnire cu medicii sau cu farmaciile”.

Scurgerea de informații către Libertatea, care atestă cum compania pharma KRKA a cumpărat medici în ultimii 10 ani, vine după ce “obedienți cu slovenii, cei din managementul românesc ne-au folosit pentru lucruri ilegale sau la limita legii și apoi au început să ne hărțuiască”, după cum susțin mai mulți angajați.

Unul dintre exemplele de “lucruri complet ilegale” este “faptul că ne venea pe stick baza de date a Casei, cu fiecare medic și prescripțiile lui”.

Câtă vreme compania făcea profit mare și angajații primeau bonusuri, toată lumea a tăcut. Dar din 2019 tensiunile interne au escaladat.

.
“S-a ajuns să fim făcuți hoți”, povestește un actual angajat, chiar din middle management, amintind că “asta s-a întâmplat după ce ei ne-au impus, din Slovenia, toate practicile către doctori”.

Cum sunt monitorizați angajații prin GPS-ul de pe tablete

Degradarea relațiilor a ajuns până la punctul în care angajații sunt monitorizați la fiecare “întâlnire cu clienții”, așa cum e denumită în industrie relația cu medicii și farmaciștii.

“Pe tabletele iPad ni s-a pus un program în care România a fost țara-pilot dintre toate reprezentanțele KRKA. El se numește InfoZoom și indică traseul pe care îl ai de parcurs zilnic, cu peste 10 întâlniri cu medicii sau cel puțin 8 cu farmaciile. La încheierea vizitei apeși un buton și, dacă nu ești exact în locația unde programul știe că lucrează medicul, ei consideră că nu ți-ai făcut treaba”, povestește un specialist al firmei.

Au ajuns să pățească și ei ce le făceau medicilor

Zeci de oameni au reclamat metoda, din cauza problemelor tehnice. “Acum nu se mai mulțumesc să-i convingem pe medici prin contractele de speakeri sau prin relațiile personale, vor să știe exact fiecare pas pe care-l facem”, spun cei din KRKA.

Relația lor cu medicii a fost întotdeauna foarte atent cântărită. Le știau prescripțiile, le verificau ce prestau pentru firmă și, acum, înșiși angajații s-au trezit la fel de verificați de către conducere.

Doctorii se vindeau între 1,1 și 2,6 lei pe cutia de medicament prescris

În tabelele de monitorizare există o rubrică numită “RON/cutie”, care se referă la suma încasată de medic prin “programul de loialitate”. Practic, suma este calculată ca un comision din vânzare, ca și cum medicul ar fi un comis voiajor al firmei KRKA.

De pildă, în excelul “Cereri sponsorizare medici proiect_București 1”, din 2010, apar coloane care denumesc potențialul diverselor cutii de gingko biloba, de la 40 mg la 120 de mg. Pur și simplu, medicii primesc de la 1,1 la 2,6 lei pe cutie, în funcție de dozaj.

De exemplu, medicul de familie Dacia Sabo-Vătășescu, din București, adună într-un trimestru suma de 1.100 lei.

.
Ca să vadă dacă Dacia Sabo-Vătășescu este “eficientă” pentru KRKA, angajatul calculează câți bani i-a plătit pe fiecare cutie.

În cazul lui Sabo-Vătășescu, suma plătită pe cutie merge între 1,1 și 2,6 lei investiți în medic. Este o performanță “normală” a acestui doctor, pentru că “KRKA era foarte atentă să nu cheltuiască mai mult decât trebuia cu fiecare medic și întocmeam cu multă grijă aceste tabele”, spune un fost angajat al companiei. Aceeași prudență de a nu pierde bani i-au adus pe sloveni în conflict cu cei care le-au făcut profitul, propriii angajați.

„Procurorul” din Slovenia

„De un an, slovenii au adus un reprezentant al directorului general. Trimisul Ljubljanei se numește Tadej Grah și noi îi spunem Procurorul, pentru că are formația cifrelor și a epurat mai mulți oameni despre care se susține că ar fi furat și ei din banii companiei, așa cum compania a furat din banii statului”, a explicat unul dintre angajații actuali.

„Uneori banii pentru medici se scoteau din mese rotunde fictive, făcute cu agențiile de turism. Dar unii angajați, sătui să fie puși să facă lucruri la limită sau chiar ilegale, precum folosirea datelor CNAS, decontau mai multe mese rotunde decât era nevoie și-și opreau și ei o parte din bani”
Middle-manager din KRKA

De altfel, slovenii, “care au știut și au fost principalii beneficiari prin profit ai mitei acordate medicilor”, s-au sesizat la un moment dat că în afară de banii către medici mai dispar bani din firmă și au concediat o parte din echipa de marketing. “Degeaba”, spun unii angajați, “în mod meritat”, spun alții.

Inimioare pentru medicamentele de inimă

Felul în care se calcula rentabilitatea medicilor a diferit de la perioadă la perioadă, în ultimii 10 ani, conform documentelor interne.

În Excelul “calcul bani Q4_dec 2009”, de pildă, apar mai multe medicamente pentru bolnavii de inimă, precum Lorista sau Prenessa. Pentru performanța “clienților”, adică a medicilor, în prescrierea acestora, cardiologii primesc note din partea reprezentantului medical, codificate ca fiind “inimioare”.

În funcție de numărul de “inimioare” primite se calculează sumele de bani care vor fi plătite medicului. Astfel, cel mai puțin primește un medic cu 57 de inimioare: suma de 90,6 lei, iar cel mai mult încasează un medic cu 295 de inimioare: suma de 531,6 lei, pe trimestru.

„Când creștea KRKA, industria pharma în România era ca Vestul Sălbatic. Era curvăsăraie. Ne-ntrebau medicii direct: «Câți bani ne dai?»”
Angajat KRKA de peste 13 ani

„Aceea era viața noastră, cu bani către medici și exploatarea de către companie”

Angajații își amintesc șocul din 2010, când s-a lansat filmul “Love and other drugs”, care are în centru un reprezentant de vânzări ce promova Viagra pentru Pfizer, acțiune care se petrecea la finalul anilor 90. Inițial, în teste, Viagra fusese evaluat tot ca medicament pentru inimă și vasodilatator, deci în categoria foarte largă de medicamente din care face parte și gingko biloba. Abia apoi, după observarea efectelor sale clinice, Viagra a fost regândit ca stimulator al performanței sexuale.

“Noi ne uitam la acel film și râdeam, pentru că, deși era dramatizată puțin, aceea era viața noastră, cu bani către medici și exploatarea de către companie”, spune unul dintre angajații KRKA.

„De fapt, noi în România, deși eram o companie mare, fiind de generice, dădeam mult mai puțini bani medicilor decât Pfizer, Roche și celelalte, de medicamente inovative. Ne întâlneam cu ceilalți agenți de la inovative și ei râdeau de noi. «Voi dați 700 de lei, noi dăm 7.000”, ne ziceau ei»”
Reprezentant de vânzări KRKA

“Pentru ca ei să prescrie cât mai mult și noi să le dăm banii, doctorii foloseau tot felul de tertipuri. Legea s-a tot schimbat, dar mereu se găsesc portițe. Medicii scriau cps, respectiv capsule, și doar KRKA avea capsule, în timp ce concurența avea comprimate din acea substanță activă”, spune un angajat.

Ca să nu fie păcălită de medici, KRKA le dădea tipizate autocopiative

Într-un alt tabel intern al KRKA, care vizează medicamente puternice, inclusiv antibioticul claritromicină, există coloana care se numește “METODA”.

“În această coloană apare felul în care medicii reușeau să ne-ajute. „R” însemna rețetă – ne dădeau să numărăm rețetele prescrise, ca să verificăm dacă și-au făcut targetul. „P” însemna paranteză, adică treceau în paranteză numele comercial al produsului KRKA, după ce treceau substanța activă”.
Compania inventase chiar o modalitate proprie ca să verifice dacă investiția în medici era justificată, căci nu avea încredere în doctori.

„Salariile medicilor încă nu se măriseră și existau doctori care luau de la mai multe companii, pe același medicament”, povestește un angajat al gigantului pharma.

Un medic de la Policlinica Drumea Rădulescu, de lângă Parcul Tineretului, sectorul 4, București, îi păcălea „decontând” de două ori aceeași prescripție, de la două firme pharma diferite. Făcea două copii ale rețetei pentru pacient, iar pe acestea trecea cu pixul denumirile comerciale ale produselor.

.
KRKA își lua măsuri de precauție și tipărea niște rețete tipizate, care se imprimau pe două foi, ca să-i poată verifica mai bine pe medici. Acestă tactică apare în coloana “METODĂ” sub numele de “Scheme auto”, adică scheme pe hârtie autocopiativă.

“Era un avantaj și pentru medici că nu mai scriau de două ori și rămâneau cu o copie ca să vadă indicațiile date pacientului și ne ajuta și pe noi să numărăm și să verificăm dacă își atingeau targetul de prescripție”, descrie sistemul unul dintre specialiștii companiei.

Doctorii incerți erau numiți „X-files” în documentele interne ale companiei

În tabele apar și alte codificări ale medicilor. Ei sunt numiți:

• “Friends” – “cei care prescriau mult de la noi”.
• “New star” – “medic pe care abia începuserăm să-l plătim”
• “X-files” – “cei despre care trebuia să aflăm mai multe”

Contracte cu medicii ca să fie medici!

“Mita era trecută prin documente aparent legale, contracte de sponsorizare”, spune un key account manager, echivalentul unui agent de vânzări. În cei 2 giga de informație aflată în posesia redacției există numeroase contracte cu medicii.

Părțile contractante sunt “Reprezentanța KRKA” și medicul ca persoană fizică.

Iar obiectul contractului îl constituie “transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale și mijloace financiare de la sponsor către beneficiarul sponsorizării pentru susținerea activității medicale”.

Contractele de sponsorizare mascau mita și asta se observă din faptul că banii primiți erau calculați în Excel pe fiecare cutie vândută prin prescripții scrise de către medicii care se obligau să facă asta. Contractele de sponsorizare, ca toate celelalte documente ale firmei, erau semnate de Amelia Tătaru, directorul general al KRKA România:

.
“Pentru susținerea activității medicale” înseamnă, practic, că îi plăteau pe medici ca să fie medici.

În spatele contractului de sponsorizare se făcea înțelegerea. Ea era nu de sponsorizare, ci legată de numărul de cutii, prescripții și sumele de bani încasate de doctori, uneori în avans pe un an, pentru pacienți.

Acești oameni nici măcar nu veniseră la cabinet, unii poate nici nu se îmbolnăviseră, dar urmau să fie tratați cu medicamentele promise de doctor companiei.