RECUNOAȘTERI LA DIICOT: Marius Olteanu Felician,  procuror șef de secție la Curtea de Apel Militară, a fost indicat de o victimă de 16 ani drept prezent la discuții, când minora a fost obligată de chinezi să satisfacă un polițist. Victima scrie că procurorul a rămas în timpul acela cu o altă fată!

marți, 30 ianuarie 2018, 7:02

Procurorul militar Felician Marius Olteanu (dreapta), în momentul în care a fost recunoscut de una dintre victimele forțate de traficanți să se prostitueze. Ea s-a constituit parte civilă. Foto din arhivele avocaților.

Polițistul Liviu Bărbos,  2005 (stânga), în momentul recunoașterii de către una dintre minorele de la restaurantul Shanghai, forțată să facă sex cu el,  și în ziua pensionării: 28 octombrie 2017. (foto dreapta)

”În prezența martorilor asistenți și a părții vătămate am adus la cunoștința acestora că fotografia cu nr. 4 aparține numitului OLTEANU MARIUS FELICIAN, iar fotografia cu nr. 8 aparține numitului BĂRBOS LIVIU”

 

”Persoanele prezente nu au avut obiecțiuni pentru felul în care a decurs recunoașterea” Dosarul public de urmărire penală întocmit de DIICOT

• După fostul șef al Poliției Parlamentului, colonelul Ion Craiu, încă două nume de ofițeri superiori sunt indicate de o altă victimă în cazul de trafic de minore al grupului de la ”Shanghai”.
• Fata i-a recunoscut pe ambii ofițeri în pozele arătate de procurorii DIICOT.
• Primul este un polițist cu care chinezii au obligat-o să facă sex: colonelul Liviu Bărbos, de la Secția 7, pensionat între timp.
• Ca să se dea mare, acesta i-a fluturat pe sub ochi minorei legitimația și insigna de polițist!
• A doua figură identificată pe planșă de victima de 16 ani este cea a unuia dintre procurorii activi și cu cea mai mare funcție militară din țară în acest moment!
• De atunci, procurorul Marius Olteanu Felician a fost promovat și el este azi șeful secție de Urmăriri Penale la Curtea de Apel Militară.
• Fata de 16 ani susține că magistratul era la masă cu chinezul, cu polițistul și cu ea, când ea și-a spus numele și vârsta.
• Fost șef al Gărzii Financiare București,  Marius Olteanu Felician a asistat apoi, spune victima, la trimiterea ei cu polițistul la subsol, iar el însuși a rămas cu altă fată.
• Marius Olteanu și-l amintește pe chinezul Mihai: ”Era un tip plăcut și simpatic”.
• Procurorul spune că abia ieri, din dialogul cu ziarul, a aflat că Mihai a fost condamnat pentru proxenetism de minori și trafic de persoane peste graniță!
• Magistratul recunoaște că a fost ”de câteva ori la Shanghai”, însă neagă ”șocat și cu tărie” toate afirmațiile victimei.

 

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

În august 2002, un tânăr procuror, Marius Olteanu Felician, este numit șef al Gărzii Financiare București.

Bărbatul de 35 de ani stârnește încredere: „Declar război deschis șpăgii și traficului de influență!”.

Marius Olteanu își afișează duritatea de magistrat.

E detașat special de la Tribunalul Militar, tocmai ca să facă ordine la Garda Financiară.

Chinezul trimitea Garda și împărțeau șpaga

În următorii ani, rețeaua chinezului Zhang Jian Jun, zis Mihai, capătă o putere impresionantă în București și Ilfov.

Prin amenințări, violență, acte false, ”și prin complicitatea polițiștilor, a comisarilor Gărzii Financiare și a altor funcționari ai statului” (Rechizitoriul DIICOT 719/D/P/2005), Zhang controlează afaceri ale compatrioților săi.

”Zhang, zis și Mihai, trimitea ofițerii de gardă financiară ca să-i sperie pe chinezii care aveau probleme. Mihai și comisarii împărțeau mita de zeci de mii de euro. Iar Mihai își creștea puterea și-i avea la mână pe ambii: atât pe chinezi, cât și pe funcționarii români”, scrie în dosar.

Bună schemă!

Nu e vorba doar că afaceriștii chinezii cu probleme apelau la Mihai, ci însuși Mihai, în complicitate cu poliția și cu Garda, le crea sau le specula problemele și îi taxa pentru ele.

A venit Garda! Repede telefon la Mihai

La dosarul aflat la în arhiva Tribunalului București sunt sute de astfel de stenograme.

De pildă, în 20 octombrie 2005, DIICOT îl interceptează pe șeful rețelei, când Mihai  e sunat de un chinez peste care picase Garda Financiară.

Discuția începe în limba chineză.

Zhang: Alo!
Celălalt chinez: Alo, vorbește tu cu el, că eu nu am înțeles nimic. Eu i-am dat, vorbește cu el.

Convorbirea se poartă de acum în română, Zhang, alias Mihai, discutând direct cu omul de la Garda Financiară.

Comisarul: Băi Mihai! Băi! Situația este așa: noi trebuie să-i facem invitație, să-i chemăm la sediu, pe toți. (…) Dar ca să nu-i fac invitație, a zis să-i confisc marfă de 7-8 milioane, marfă din aia care nu-i mai trebuie lui, mai proastă.
Zhang: 6-7 milioane doar.

Comisarul: Da, cam așa. Și-i fac o amendă de 2 milioane, doar 2 milioane și la revedere.
Zhang: Da, este mai bine.

Comisarul: Acum explică-i tu lui.

Omul de la gardă îi dă telefonul afaceristului chinez.

Discuția se mută în chineză, între afaceristul controlat și Mihai.

Zhang: Până acum le-a dat amendă de câte 40 de milioane și i-a invitat la Gardă. La tine situația stă altfel: dai o marfă nevandabilă de 5-6 milioane pe care ți-o ia și o amendă de 2 milioane de lei.
Celălalt chinez: E foarte bine cum se rezolvă.

Zhang: Adică îi dai marfă nevandabilă.
Celălalt chinez: E bine. Îți foarte mulțumesc, avem relații bune.

Dar Mihai nu se mărginește la genul acesta de șantaj prin puterea statului.

De asemenea protejat, el conduce o grupare de prostituție, trafic de minore și trafic de persoane spre Europa Occidentală.

Centrul afacerii este restaurantul ”Shanghai”, de lângă Timpuri Noi.

O fată atât de mică încât prima oară n-au vrut să o ia!

Aici, la restaurantul ”Shanghai”, în 2005 are loc următoarea scenă.

Povestește o fată de 16 ani din Baia Mare.

Mărturia ei olografă se găsește la dosarul de urmărire penală al DIICOT, dosar devenit public și în care cei doi chinezi și trei români, adică doar ”peștii”, au fost condamnați definitiv.

Adolescenta are curaj și se constituie drept parte vătămată pentru ”exploatare sexuală”.

Ea povestește procurorilor cum, împreună cu încă trei minore, a fost recomandată de un cunoscut din Maramureș, zis Gullit, către chinezul Sam, mâna dreaptă a Șefului Mihai.

Fetele știau că vin să lucreze la un restaurant din București.

”Ce să fac cu ea, că e prea mică?!”, i-ar fi spus, inițial, Sam lui Gullit, când a văzut-o pe fată.

Inițial sunt luate doar alte trei minore, dar, până la urmă, puștoaica ajunge și ea în București.

15-20 de fete într-un apartament cu gratii la ferestre

Adolescenta cu 6 clase se trezește închisă într-un apartament din Sectorul 3, ”împreună cu încă 15-20 de fete”.

Aveau gratii la ferestre și două uși, cea din exterior metalică.

• ”Nu eram lăsat singure niciun moment”.
• ”Am fost obligată să fac sex cu patru, cinci clienți pe noapte”.

Îi luaseră pașaportul și-i copiaseră buletinul, ”ca să avem adresa”.

• ”Dacă fugeam sau făceam ceva mi-au spus că știu unde îmi stă familia”.

După o perioadă, fata e dusă la restaurantul ”Shanghai”.

”Poartă-te frumos cu ei, sunt doi polițiști”

Primul contact cu Șeful Mihai este și primul contact cu ”doi polițiști” în civil.

Cei trei bărbați, chinezul și doi ”polițiștii”, erau la birou când a intrat fata.

”Chinezul Mihai mi-a spus că cei doi sunt polițiști și să vorbim frumos cu ei”.

1. ”Unul era înalt, tânăr, avea un păr tuns scurt și de culoare șatenă. Alte semne particulare nu rețin”.
2. ”Cel de al doilea era mai mic de statură, tuns scurt și început de chelie. Acesta era mai în vârstă decât celălalt și m-a întrebat cum mă cheamă, de unde sunt, câți ani am”.

Fata avea 16 ani.

Niciunul dintre cei doi ”polițiști” n-a reacționat când a auzit vârsta minorei.

Aveau alte preocupări.

”Le-a fost adusă și ceva mâncare chinezească”.

Aroganța postcoitum a polițistului: ”Ar trebui să te amendez!”

”După ce au mâncat, Mihai m-a trimis jos, în camera numărul 1, cu bărbatul mai în vârstă, iar cel mai tânăr a rămas cu G., care era sora Ninei”.

Nina era femeia care supraveghea grupul de fete, în numele chinezilor.

Puștoaica se conformează.

Ajung în camera nr. 1. ”Dezbracă-te”, îi spune polițistul, cel mai în vârstă.

Fac sex și, la final, bărbatul comite o aroganță postcoitum: ”Auzi, fată, ar trebui să te amendez pentru ce ai făcut acum!”.

Fata e la capătul puterilor.

”M-am enervat și i-am spus că am făcut-o cu el, cum să mă amendeze?!”, își amintește ea, în declarația aflată la dosar.

”La urma-urmei, tu chiar ești polițist, ai o legitimație? Atunci, amendează-mă!”.

Și atunci apar insigna și tricolorul.

E un moment unic. Un polițist cu nădragii în vine își flutură drapelul și autoritatea în fața minorei. 

”Cu tricolorul într-o parte”

”Bărbatul a scos o legitimație de tip buletin de culoare albă cu albastru, cu tricolorul pe o parte, și mai avea și o insignă pusă într-o copertă de culoare neagră, din piele. Iar insigna era cu auriu pe ea”.

”Nu am avut cum să-i văd numele acestui bărbat”.

Fata își declară disponibilitatea de a-i recunoaște în fața procurorilor pe cei doi bărbați, cel în vârstă și cel tânăr.

Procurorii DIICOT îi pun fetei în față câteva planșe unde introduseseră oameni despre care aveau probe, înregistrări, filmări că fac parte dintre ofițerii și funcționarii publici care orbitau în jurul lui Mihai.

Primul e polițist, dar al doilea e, de fapt, procuror!

Fiecare planșă conține patru fețe de bărbați.

Adolescenta îl recunoaște dintr-o pagină pe Numărul 8, cel mai în vârstă, cu care a fost pusă se se culce.

Este polițist: Liviu Bărbos.

Și, din cealaltă pagină, fata îl recunoaște pe Numărul 4,  pe ”polițistul” tânăr care era la masă cu chinezul Mihai și cu Liviu Bărbos.

El e tânărul care a auzit tot, inclusiv că e minoră, inclusiv ordinul chinezului și care el însuși a rămas cu G., cealaltă fată.

Dar tânărul nu e polițist, ci procuror.

Se numește Marius Olteanu Felician, procurorul intransigent care fusese numit în 2002 șeful Gărzii Financiare București.

Ca să lichideze corupția.

Olteanu e azi procuror șef al urmăririi penale la cea mai înaltă instanță militară din țară!

În 2005, moment în care Marius Olteanu este prezentat celor două fete la ”Shanghai”, el se întorsese deja la Tribunalul Militar, ca procuror.

Plecase din Garda Financiară, unde lucrase un an și jumătate, din august 2002 până în ianuarie 2004.

”La Gardă a fost o experiență meteorică, așa cum sunt acestea, cu bune și cu rele”, rememorează el, în discuția de ieri cu jurnaliștii Gazetei Sporturilor.

În agenda telefonică a chinezului Mihai, aflată la dosar, procurorul rămâne OLTEANU GFB – Garda Financiară București. Nostalgia bate gradul.

La 12 ani de când minora a pus degetul de figura lui, Marius Olteanu Felician este astăzi unul dintre cei mai puternici procurori militari din țară.

El ocupă poziția de șef al Secției de Urmărire Penală la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Altfel spus, este șeful celor care acuză în numele publicului la cea mai înaltă instanță militară din România.

Olteanu: ”L-am cunoscut pe Mihai prin nașul lui, colonelul Ilie, un procuror militar”

Magistratul Marius Olteanu Felician, în partea dreaptă jos, recunoscut la DIICOT de fata care susține că a stat la masă cu el și cu Bărbos, când și-a spus numele vârsta și chinezul a trimis-o pe ea să facă sex cu polițistul și pe altă fată să facă sex cu procurorul.

-Domnule procuror șef, vă sunăm pentru o chestiune neplăcută.
-Vă rog.

-Îl cunoașteți pe un chinez numit Mihai?
-Cred că da. Da. L-am cunoscut prin nașul lui, colonelul Ilie, de la secția Parchetelor Militare. Mihai era un tip plăcut și simpatic.

-Nu știți că în 2008 a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru grup criminal organizat, trafic de minore și trafic transfrontalier?
-Nu știam! E prima oară când aud așa ceva. Dar dacă a făcut așa ceva…

-Nu mai e cu dacă! Există o sentință definitivă. Obliga fete, unele minore, să se prostitueze. Făcea și trafic de persoane înspre Vest. Era ajutat de Garda Financiară și de poliție să-i înspăimânte pe alți chinezi.
-Da, cazul e wow, e tulburător, înțeleg preocuparea dumneavoastră pentru situație.

-Dosarul a fost făcut de DIICOT în 2005. Ei au cerut o disjungere în cazul unor funcționari ai statului care au protejat rețeaua lui Mihai.
-Și ce s-a întâmplat mai departe?

-Nimic. Asta e și discuția. Că nu s-a cercetat nimic în legătură cu polițiștii, procurorii și comisarii Gărzii, deși există la dosar recunoașteri, convorbiri și alte probe. Iar numele dumneavoastră apare și el acolo.
–(Pare sincer mirat) În ce fel?

-Una dintre victimele forțate să facă sex, o minoră, v-a recunoscut. Nu vă putem da numele ei. 
-Cum adică m-a recunoscut?

-În declarația ei, povestește că erați la o masă cu Mihai și cu un polițist, Liviu Bărbos. Minora și-a spus vârsta, n-ați reacționat, chinezul a pus-o să plece jos cu polițistul mai în vârstă, iar dumneavoastră ați rămas sus, în altă cameră, cu o altă fată.
-Nu e nimic adevărat! (E foarte calm, în continuare).

-Totuși, ați fost la restaurantul ”Shanghai”?
-Da. O dată, de două ori, cred. Poate de trei ori. La o zi de naștere a lui Mihai, dus de nașul lui, colonelul magistrat Ilie. Cred că Ilie era naș de cununie cu Mihaela, soția lui Mihai, era și ea o femeie foarte plăcută.

”Sigur nu eram eu”

-Și cum explicați faptul că una dintre fetele exploatate sexual vă indică la o recunoaștere? Sunteți procuror, știți mai bine ca noi cum se face o recunoaștere.
-Nu-mi explic. Poate îi eram o figură cunoscută, deși realizez că mă contrazic, că n-am fost de multe ori la restaurantul ”Shanghai”. În același timp, am o figură comună, început de chelie, ochelari, s-a mai întâmplat să mă confunde oamenii.

-Deci negați varianta fetei?
-Da, sigur nu eram eu la acea masă.

Îl rugăm pe procuror să ne dea câteva cifre din numărul de telefon ca să verificăm listingul aflat la dosar.

”Vi le dau pe ultimele trei”.

Încheiem convorbirea telefonică.

Găsim telefonul procurorului Olteanu în agenda Șefului Mihai, deși ce ne-a dat el nu erau ”ultimele trei cifre”, ci primele trei cifre de după prefixul Vodafone.

În fine, o eroare, se întâmplă.

 ”Probabil că am vorbit la telefon cu Mihai când eram șeful Gărzii”

După puțină vreme, procurorul șef Olteanu sună el înapoi.

-Am citit și eu ce ați scris azi. Înțeleg că e un caz foarte grav.

-Știți, v-am găsit numărul în agenda chinezului. Dar nu erau ultimele trei cifre cele pe care ni le-ați dat.
-Da, scuze, am greșit. Apropo de Mihai, știți cum e, poți descoperi că un om care-ți place e un monstru cu ce a făcut el acolo.

-Când erați șeful Gărzii Financiare v-a sunat vreodată Mihai?
–(Liniștit) Cred că da. Au trecut 12 ani. Probabil că m-a sunat.

-Probabil e mai mult decât posibil, deci ați vorbit?
-Da, probabil.

-Ca să vă ceară ceva?
-Nu. Asta nu.

”Inimaginabil de grav. Dar nu eram eu”

-Vorbind despre recunoaștere, sunteți procuror, ca să ajungeți pe acea planșă cei de la DIICOT aveau niște suspiciuni, că nu vă treceau așa, la întâmplare.
-Nu-mi explic.

”Așa retrospectiv, ascultându-vă ce spuneți, eu nu am văzut niciodată nimic suspect acolo, la restaurant. O dată am văzut o fată într-un halat. Poate că mă considerați naiv, dar n-am crezut că e ceva anormal” Marius Olteanu Felician

-Dacă ați fi fost la masa aceea, considerați că grav că nu ați fi reacționat când fetele sunt puse să se culce cu colegul polițist și cu dumneavoastră?
-Grav? Inimaginabil de grav! Dar nu e adevărat. Totuși, de ce nu m-a chemat nimeni, niciodată în acest caz?

-Asta e și întrebarea tuturor oamenilor. De ce nu s-a disjuns cazul, cum a cerut DIICOT? Îl știați pe polițistul Liviu Bărbos?
-Nu. Nici vorbă. Și mă gândesc că ar fi bine chiar să-l căutați și să încrucișați informațiile.

Polițistul Bărbos: „Era bine dacă, dar n-a fost!”

Liviu Bărbos, comisarul șef pensionat anul trecut de la Secția 7 Poliție, recunoaște că-l știe pe chinezul Mihai și frecventa localul, însă nu recunoaște că ar fi făcut sex cu minora, deși ”era bine dacă se întâmpla, dar n-a fost”!!!

Comisarul-șef Liviu Bărbos 

– Domnule Bărbos, vă sună cunoscut numele Mihai, patron chinez al fostului restaurant „Shanghai”?
– Da, îl știam mai de mult, a trecut ceva vreme.

– Ați fost vreodată la restaurant?
– Da, sigur. Împreună cu familia. Mergeam să mâncăm acolo. Împreună cu familia, cu prietenii.

– Știați că domnul Mihai a avut probleme cu legea?
– Am auzit, da. Dar doar după ce a fost arestat. Că se ocupa cu pașapoarte, cu fete pe care le trimitea pe afară să danseze. Dar asta din auzite. Vorbe. Și doar după ce a fost arestat. Dar atât, că mai mult nu m-a interesat.

-Nu prea au fost ”vorbe” că a fost condamnat.
-Așa.

-Ați fost audiat?
-Nu, nu.

-Pentru că una dintre fete susține că a întreținut relații sexuale cu dumneavoastră în subsolul restaurantului.
–(râde) He, he. Era bine dacă!

-Poftim?!
-Ar fi fost bine, dar n-a fost!

-Fata avea 16 ani!
-Putea să aibă și nu știu cât, dar eu nu cunosc nicio fată de acolo. Niciodată nu am fost singur. Am fost cu finul meu, apoi cu o româncă, Mihaela, și un chinez. De două-trei ori. Cu familia, cu prietenii.

„M-o fi văzut pe acolo, nu știu”

-Pe domnul Marius Olteanu îl știți? Procuror militar, fost șef al Gărzii Financiare pe București.
–(ezită) Aaaah… Nu.

-Nu era atunci cu dumneavoastră la masă?
-Nu. Dar tare aș vrea să știu de unde mă cunoaște acea domnișoară.

„Dacă eram în dosar nu mă căuta și pe mine cineva? Înseamnă că s-o fi adeverit că nu e adevărat” Comisarul Șef Liviu Bărbos

-Fata v-a indicat cu degetul fotografia pe o planșă, împreună cu cea a procurorului Olteanu.
-Nu-mi dau seama. M-o fi văzut pe acolo când veneam să mănânc. Dar atât. Nici vorbă să fi făcut altceva.

-Spunea că i-ați și arătat legitimația, i-ați spus că puteați să o arestați.
-Doamne, ferește, nici gând de așa ceva!

-Dar pe chinezul Mihai de unde îl știați?
-De la Secția 7. A venit într-o zi la traduceri. În Colentina, Teiul Doamnei, e zonă cu mulți chinezi. Aveam cazuri cu ei, bătăi, spargeri… De-atunci. Nu mai știu în ce împrejurare. Dar am rămas, vorba vine, prieteni, amici.

Mâine, aflați alte nume și servicii incredibile făcute de către cei din poliție, Gardă și procuratură ”amicului” Mihai.

Victimele continuă să-i arate cu degetul, chiar dacă, vorba lor, ”nu ne-a chemat nimeni”.