Lovitură de teatru: ieri, a doua instanță consecutivă a refuzat să judece cazul Hexi Pharma! Curtea de Apel va rezolva conflictul dintre tribunale

miercuri, 17 ianuarie 2018, 7:00

de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Un lung șir de refuzuri.

Nenorocirea Hexi Pharma a fost posibilă pentru că autoritățile și-au declinat pe rând responsabilitatea. Au refuzat să se implice.

Ca în fața unei castane fierbinți, ele fie și-au pasat cazul una alteia, fie n-au mers mai departe și l-au îngropat în propria curte.

Hexi Pharma a putut vinde în spitale dezinfectanți contrafăcuți, vreme de 10 ani, pentru că (1) statul român a refuzat să înțeleagă nevoia de a controla aceste substanțe pe care însăși legea le consideră principala barieră împotriva infecțiilor nosocomiale.

Statul n-a controlat antisepticele și nici n-a cerut analize la laboratoare acreditate, chiar dacă România este campioană negativă în UE la rezistența germenilor care provoacă infecțiile nosocomiale.

Încă, chiar dacă nu au existat controale, frauda se putea stopa.

Pentru că au existat constatări ale ”neconformității dezinfectanților” făcute chiar de către DSP: Deși aceste observații apar în rapoartele DSP pe 2013 și 2014,  (2) Inspecția de Sănătate Publică a refuzat să se implice mai departe și să detalieze de unde vin constatările pe Suprasept sau Thor ale propriilor inspectori!

Au rămas la nivelul unor amenzi.

Chiar și așa, ar mai fi existat cel puțin două șanse de a opri suferința pacienților din cele 340 de spitale.

39 de substanțe din 39 au fost dovedite ineficiente la testele făcute în cinci laboratoare, dintre care două din străinătate

Cazul putea fi descoperit mai repede, în 2014, când (3) SRI a refuzat să ia act de raportul pe care i l-a trimis un biochimist, informator al Serviciului.

Sau când (4) DNA a refuzat să ancheteze în 2012 o reclamație pe licitațiile trucate ale Hexi.

”DNA își declină competența către Parchet”, a sunat decizia DNA din 2012.

Iar Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 a clasat cazul, fără să-l audieze pe Dan Condrea sau pe nimeni altcineva.

Așa au trecut ani de tăcere.

Apoi, în 2016, după ce ziarul a publicat rețetele care dezvăluiau contrafacerea, (5) Ministerul Sănătății condus de Achimaș Cadariu a refuzat să retragă imediat dezinfectanții falsificați din spitale. 

În schimb, ministrul a ordonat teste de sanitație, superficiale prin tradiție, și a încercat, prin declarații publice parțiale, să minimalizeze problema. 

• Abia după intervenția lui Dacian Cioloș și demiterea lui Achimaș Cadariu, guvernul a făcut propriile teste de concentrație care au confirmat dimensiunea pericolului asupra pacienților.

Apoi, dosarul ar fi putut să conțină elemente care să alunge suspiciunea publică referitoare la moartea șocantă a lui Dan Condrea, dar (6) Parchetul General n-a pus în aplicare urmărirea video și audio a patronului Hexi Pharma, pe care procurorii o ceruseră judecătorilor.

În fine, cel mai recent (8) este refuzul Judecătoriei Sectorului 5, care și-a declinat ieri, 16 ianuarie 2018, competența de a judeca dosarul Hexi și l-a trimis înapoi la Tribunalul București.

Asta după ce, acum două luni, (7) Tribunalul București își declinase el însuși competența și expediase cazul la o instanță inferioară, Judecătoria Sectorului 5.

În șah, o situație de blocaj de acest gen poartă numele de pat.

În termeni juridici, dacă două sau mai multe instanțe se dezînvestesc reciproc de la soluționarea unei cauze, apare conflictul negativ de competență.

Concret, în dosarul Hexi este chemată Curtea de Apel să stabilească cine are competența de a judeca afacerea dezinfectanților diluați.

Asta după ce două instanțe refuză cazul. 

Să rămânem lucizi.

• Pe de o parte, acest caz a fost de la început, o sfidare pentru autorități și e plin de momente ciudate.
• Pe de altă parte, vorba unui personaj al lui Umberto Eco, dacă scrii un șir de numere, vei găsi tot soiul de legături stranii între cifre.

Așa că să nu cădem în teoria conspirației!

Până la urmă, este foarte important să se stabilească fără dubii care e Curtea care are temeiul legal să judece cazul.

Pentru că dacă, prin absurd, s-ar constata ulterior necompetența tribunalului, pe bună dreptate verdictul ar fi anulat.

Atunci, nici dacă s-ar lega la ochi Cameron Diaz în locul Zeiței dreptății, niciun român n-ar mai crede că statul vrea să rezolve ”în numele legii” cazul Hexi Pharma.