TOLO.RO
TOLO.RO
miercuri, 1 martie 2017, 6:58
”M-a rugat să-i fac poze la câteva zile ca să arate tuturor cum va învinge o boală despre care am aflat apoi că n-a avut-o niciodată” Viorica Maxim, mama Georgianei
Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
Pe 10 iulie 2016, pilotul Marin Cojocaru se prăbușește cu un paramotor în lacul Comana.
Este internat la Spitalul Bagdasar-Arseni.
În sângele pacientului de 44 de ani apar două bacterii: Acinetobacter baumanii și Klebsiella.
Ambele sunt multirezistente la antibiotice.
”Le-a luat din apa murdară a lacului în care a căzut”, spune conducerea spitalului.
Ministerul Sănătății reacționează.
Să susții că iei infecții intraspitalicești din apa lacului e prea mult chiar și pentru teoriile inivative ale sistemului nostru medical.
Vlad Voiculescu cere un control.
Medici confirmă că pilotul a fost infectat în ”Bagdasar-Arseni”, cu germeni intraspitalicești.
Marin Cojocaru scapă cu viață după ce se tratează într-un alt spital.
Pe 28 noiembrie 2016, tânăra Georgiana Maxim intră în cabinetul de la clinica privată Exmedica al profesorului doctor Mircea Gorgan.
Medicul are o reputație excelentă, căpătată în urma unei îndelungi cariere.
Diagnosticul este ”Hernie de disc cervicală C6-C7”.
Născută la Buhuși, Bacău, crescută la Onești și stabilită la Brașov, pacienta de 36 de ani lucrează ca project manager la compania americano-suedeză Autoliv.
Producător de sisteme de siguranță auto, Autoliv are 10.000 de oameni în România, aproape 20% dintre angajații săi la nivel global.
Durerile de cap de la coloană sunt tot mai greu de suportat.
E timpul să se opereze, spune medicul, și fata se gândește că pică bine perioada de Sărbători pentru refacere.
„Sunteți tânără, vom face o incizie frumoasă, care nu se va vedea, vom pune un grefon. Dansăm de Revelion și facem tumbe!”, îi spune doctorul Gorgan.
Georgiana zâmbește.
”Vezi, e bine că mă țin de sport”, glumește fata când îi povestește mamei sale, Viorica, asistentă medicală în Onești.
Mama replică: ”Păi, dacă eu ți-am dat bani de laptop și tu ți-ai luat bandă de alergat, ce mai e de zis?”.
Fanatică a sportului, a vieții sănătoase și a număratului de calorii, Georgiana Maxim se gândește că scapă repede de operația de spate.
Apoi o va zbughi în primăvara lui 2017 pentru încă un cros de 5 kilometri la Maratonul de la Brașov, așa cum a mai făcut-o deja.
”Mergem la Bagdasar – Arseni, e un spital mare, în București, sunt doctorii și condițiile cele mai bune”, o încurajează mama.
Luni, 5 decembrie 2016, pe un soare cu dinți, Georgiana și Viorica Maxim ajung în Berceni.
Intră în clădirea Spitalului Bagdasar-Arseni.
”Mai vreau să-ți spun ceva, mamă. Până la urmă, voi pleca în Canada. Va fi mai bine pentru mine”, spune Georgiana.
Ce părinte primește bine vestea asta?
”Am programat interviul pentru Canada pe 26 ianuarie”, adaugă Georgiana, chiar pe treptele spitalului.
A doua zi, Georgiana e deja în operație.
”La 9:15”, își amintește mama.
Totul decurge normal, cu medicul Gorgan operând simultan în două săli.
Când deschide ochii, în sală sunt medicii Angela Neacșu și Radu Gorgan.
Profesorul Gorgan o întreabă pe Georgiana:
-Ridică piciorul drept. E bine?
-Da, îl mișcă, confirmă doctorul Neacșu.
-Ridică piciorul stâng!
(Tăcere. Georgiana nu reușește)
-Nu se poate! Ridică, te rog, piciorul, intervine din nou doctorul Neacșu.
(Georgiana nu mișcă piciorul. În sală, lumina dimineții târzie arată, dintr-o dată, cutele de pe fețele mereu obosite ale oamenilor).
-De ce-mi faci asta, măi fată?!
Una dintre primele amintiri legate de cazul ”Colectiv”, la începutul lui noiembrie 2015, este dialogul dintre părinți și șefii Spitalului Municipal de Urgență.
Sunt zilele în care mamele, tații și publicul sunt asigurați că ”avem condiții ca-n Germania”.
Din senin, în redacție sosește un e-mail.
Un tânăr, prieten cu unul dintre cei internați la ”Municipal”, oferă ziarului un fișier audio.
Înregistrarea fâșâie, dar se înțelege.
Șeful de secție explică părinților: ”Trebuie să lupte și el! Noi am făcut ce era de făcut. Trebuie să tragă de el, să facă ceva!”.
Pe tânăr îl șochează exprimarea: ”Cum să tragă de el?! E în comă de zece zile”.
Noi știm cum.
Ideea că nu faci suficient, de când te naști și până când mori, este unul dintre pilonii educației comuniste.
În fiecare zi ești dator.
Și devii vinovat, pentru că cine poate să trăiască sau să muncească perfect?
De aceea, când te îmbolnăvești, ești automat culpabil.
Boala e, cumva, din vina ta și faptul că nu reușești să scapi de ea, ca de un gând rușinos, e tot din pricina slăbiciunii personale.
”De ce-mi faci asta, măi fată?!”.
Georgiana iese din operație.
E pe deplin conștientă.
”S-a întâmplat ceva. Nu-mi simt deloc piciorul stâng. Și am furnicături în corp”, îi spune ea mamei, în timp ce e transportată în salon.
”Dar stai liniștită, că o să-mi revin”.
Asta e firea fetei din Onești, care-și planifică viitorul pas cu pas.
Georgiana ajunge în salon.
Din acest moment, mama ține un jurnal.
”O consultă medicul de gardă, cu ciocanul de reflexe. Este impacientat de lipsa totală a reflexelor la piciorul stâng și parțial la cel drept”.
Sora Georgianei, Ana Maria, află și ea, la telefon, că au apărut probleme.
Ana Maria e căsătorită și lucrează în Onești. Mai mare cu cinci ani, are grija sădită în primul născut al familiei pentru mezini.
În București, orele trec greu și mama notează întâmplările în jurnal.
”Până seara, medicul de gardă mai vine de două ori. Repetă testele de reflexe, însă rezultatele sunt aceleași. Nu-și simte piciorul” Jurnalul mamei Georgianei Maxim
”O întreb pe anestezistă ce s-a întâmplat și ea îmi spune că din punctul ei de vedere totul a decurs normal. Să întreb ce s-a întâmplat în sală”.
Mama insistă.
Stă pe lângă asistenta șefă, au aceeași profesie, poate o înduplecă.
Dar răspunsul e același.
”Întrebați ce s-a întâmplat în sala de operații!”.
Gazeta nu investighează cazurile de malpraxis.
Nu avem instrumentele profesionale și de cunoaștere necesare.
De aceea, ce s-a întâmplat în sală și cum a fost tratat mai apoi cazul e un lucru pe care o să-l analizeze forurile profesionale și, potrivit familiei Maxim, justiția.
Dar, dincolo de ce s-a întâmplat în sala de operații, în sângele Georgianei apar infecții nosocomiale.
Ele sunt un fenomen național și, în cazul Spitalului Bagdasar-Arseni, o reprezentare sistematică a culturii negării.
Pentru că mama e înștiințată doar de una dintre bacterii: Clostridium.
De fapt, Georgiana Maxim este infectată și cu Stafilococul auriu.
La începutul lui noiembrie 2015, în aceleași zile în care un tânăr ascultă uimit o bandă despre prietenul său de la ”Municipal”, alți 18 răniți de la clubul „Colectiv” luptă pentru viață la ”Bagdasar-Arseni”.
Infecțiile se instalează în corpurile lor.
Bogdan Istrate, 22 de ani, moare pe 12 noiembrie 2015. În certificatul constatator al decesului scrie ”Stare septică”.
Infecțiile nosocomiale ale lui Bogdan nu pot fi probate pentru că oamenii care conduc ”Bagdasar-Arseni” refuză să elibereze familiei dosarul medical.
0 infecții nosocomiale a raportat Bagdasar-Arseni la cei 23 internați de la „Colectiv”
Tot la Bagdasar -Arseni, Cristian Matei, 41 de ani, contractează două bacterii și intră în septicemie.
Este transportat în Israel.
În cazul lui, fiind tratat în străinătate, bacteriile primesc nume: Acinetobacter și CRE.
Cristian stă trei săptămâni în comă. Supravieţuiește.
Conform unui reportaj realizat de ProTV, Bagdasar-Arseni raportează oficial: nicio infecție nosocomială în cazul răniților de la „Colectiv”!
Fragment din jurnalul Vioricăi Maxim.
”Disperată fiind, o întreb pe doamna dr. Bucur, șefa secției, care este diagnosticul copilului meu. Ea îmi spune: «Are o boală foarte gravă – mielopatie cervicală. Să-i mulțumiți lui Dumnezeu că nu are cancer»”.
În salon, Georgiana rămâne o scânteie galbenă de optimism.
Stă tare în fața veștii.
”Mamă, am o idee! Să-mi faci poze o dată la câteva zile. Vreau să-mi fac un blog pe care să scriu cum să înving boala asta: mielopatie cervicală”.
Fotografiile se succed.
Georgiana râde deși abia a ieșit din operație și nu-și simte piciorul stâng.
Mama îi face masaj la cap, pe marginea patului. Pe tricoul roșu al fetei scrie ”Come to Sunset Bay”.
O vânătaie s-a instalat la încheietura mâinii stângi, în timp ce perfuziile atârnă de mâna dreaptă.
Atleta care se antrena ca o nebună în Parcul Tractorul continuă să glumească.
Se simte rău. E culcată pe pernă, lângă telefonul nelipsit și o icoană a Fecioarei Maria cu Pruncul.
Stă în aceeași poziție, dar zâmbește către camera subtilă a telefonului.
Renunță la părul lung. ”Îmi mișc mâinile greu și nu pot să-mi așez părul”, îi zice surorii.
Starea se înrăutățește.
Georgiana este intubată. De dincolo de mască, ea zâmbește ultimei zi a anului.
Infecția cu Clostridium își face efectul și e permanent stricată la stomac și slăbită.
Ultima imagine. Buzele s-au uscat. Este intubată.
Dincolo de ochelari, privirea ei caută, politicos, o explicație.
O generație de fete și băieți bine crescuți.
”Conștient și politicos”, așa și-l amintesc doctorii pe Alexandru Hogea, băiatul din Sinaia rănit la ”Colectiv”, eliminat de pe lista de Bruxelles și trimis prea târziu la Viena, unde moare în urma infecțiilor nosocomiale căpătate la ”Municipal”.
Copiii politicoși ai unei țări crude.
Și, pe alocuri, mincinoasă.
Când zâmbea, imagine după imagine, în fotografiile acestea de film de Rossellini, Georgiana Maxim nu știa că mielopatia cervicală nu va apărea nicăieri pe documentul de externare.
Deși anunțată mamei, mielopatia cervicală nu se confirmă.
Internată pe 5 decembrie 2016, pentru o operație de hernie de disc cervicală, fata de 36 de ani este operată de patru ori, se infectează cu două bacterii și moare pe 26 ianuarie 2017.
În șoc septic.
E chiar ziua când își programase interviul ca să emigreze într-o țară mult mai rece și, pe alocuri, grijulie cu copiii ei politicoși.
Continuarea în ziarul de mâine!
Citește și cele două episoade despre Alex Hogea:
Mihai • 15 martie 2017, 22:35
Si bunicul meu este in ultimele zile de viata tot din cauza acestei bacterii nenorocite despre care toata lumea care are putere sa o combata nu vorbeste. A contactat-o in spotalul judetean din Targu Mures. O sa murim pe capete toti! Ce putem sa facem?!?? Chiar nu exista oameni in tara asta care sa rezolve marea problema a infectarii in spital de la Clostridium ? Refuz sa cred asta!
DAMIAN • 21 martie 2017, 8:13
Din pacate si tata a patit cam la fel. Internat in luna ianuarie la inceputul lunii, operat la cap de o tumoare. Operatia a reusit si am inceput recuperarea la Bagdasar Arseni la et. 10. A inceput sa mearga usor la bara, miscare usoara. Exact aceleasi simptome, diaree, scaun cu cheaguri de sange, dus la ATI pe 06.03, declarat decedat pe 07.03. Aici totul a fost dat pe varsta, implinea pe 28.03.2017 79 de ani.
Romanita • 3 aprilie 2017, 10:39
Din pacate ca sa distrugem bacteriile din spitale,trebuie demolate si refacute din temelii si apoi facut si mentinut o igiena si dezinfectie stricta!Doar asa se poate!
Bebe • 21 aprilie 2017, 18:06
Daca as fi citit ancheta domnului Tolontan, mama mea ar fi trait si acum. M-Am contrazis cu 3 doctori din Bacau si Bagdasar Arseni pe tema bolii mamei mele. Era un atac cerebral hemoragic.Ei i-au facut RMN -ul si au constatat ca e vorba de un cancer malign 99, 9 la suta. Am trecut deseori prin fata unui laborator pe care scria Angiografie. Am ezitat sa le spun daca i-au facut controlul angiografic. Dar m-au asigurat ca au facut toate controalele posibile, trebuie operata imediat. Dupa operatie descopera ca era vorba de un ictus tranzitoriu hemoragic. Mama mea moare spunand ca era sigura ca nu avea cancer. Acum descopar ca medicul ei de familie ii dadea anticoagulante pentru fluidizarea sangelui, mama avea tensiunea mica 10 cu 7 la cei 70 de ani ai ei. Se moare cu zile in Romania, sistemul trebuie schimbat, dar nu cu tineri care au studiat de la cei vechi.
Claudia • 1 mai 2018, 22:29
Tatăl meu a fost operat de hematom subdural in acest spital , a fost bine doua zile după operație dar starea lui a devenit din ce in ce mai rea , este la terapie intensiva in coma superficială! Revoltător este faptul că nimeni nu știe de ce starea lui se înrăutățește de la o zi la alta , nici un doctor nu are răspuns la întrebările mele ! Dezamăgire totală!
Judit Fabian • 15 iulie 2018, 21:43
Va scriu in legatura cu un caz medical nefericit, care in mod sigur va afecta si sanatatea altor pacienti internati la Spitalul Judetean Oradea. La tati, medic si el pe vremuri, au gasit acinetobacter baumannii. A fost internat in data de 2 iunie cu o pneumonie grava si un AVC.... (DE MENTIONAT FAPTUL CA DANSUL A FACUT SOC SEPTIC!!!!! CARE NU APARE PE NICIO FOAIE DE "EXTERNARE", A AVUT SIMPTOME CLARE DE SEPTICEMIE, PE CARE INSA PERSONALUL SPITALULUI NU LE-A DEPISTAT: FEBRA MARE, TREMOR, LESIN, CONVULZII LA SPITAL... LA UPU S-A SI PARALIZAT.... I-AU DEPISTAT PNEUMONIE BILATERALA LA UPU SI ... SEPARAT.... AVC.....NU AU OBSERVAT INSA LEGATURA INTRE PNEUMONIE SI PARALIZIE... INSPAIMANTATOR SA NU RECUNOSTI UN SOC SEPTIC!!! A FOST TRIMIS DE LA UPU LA BOLI INFECTIOASE, DE ACOLO INAPOI LA NEUROLOGIE... a facut stop cardiac in 6 iunie, a fost resuscitat si a trait intubat, in coma pana in 17.06. Avand 81 de ani, poate nu aceasta bacterie i-a cauzat decesul... dar in data de 7 iunie au depistat, ca are si asta... am auzit, am citit, ca este o bacterie intraspitaliceasca. Multi tineri sau oameni cu rezistenta scazuta pot fi deci in Bihor posibile victime?? :((( Pe tati nu il mai pot aduce inapoi, dar nu stiu cand si CUM a luat bacteria respectiva... Acinetobacter baumannii putea fi LUATA de acasa?? PUTEA FI Cauza socului septic?? Nu pot trece peste toate astea...mi se pare un malpraxis oricum. A fost internat in 2 iunie si abia in 7 iunie (cand era deja in coma) i-au depistat aceasta bacterie....