Directorul Farmexpert: „Recunoaștem e-mailul, dar motivul crizei de medicamente este exportul paralel! Se câștigă și 1.600 de euro la o cutie de medicamente”

joi, 23 februarie 2017, 6:59

”Nu vreau să mă cert cu nimeni, dar nici nu voi tăcea. E timpul ca ANM să facă publice cifrele exportului paralel de medicamente ca să vedem cine profită și cine se opune opririi lui” Iulian Trandafir, director general Farmexpert

• Export paralel înseamnă să iei din cota cuvenită pacienților români.
• Cât de mult se ia? Mai mult de 20% în unele cazuri, arată cifrele interne ale industriei pharma.
• Este vorba exact despre medicamentele noi și puternice, foarte căutate.
• Miza este uriașă: ea depășește o jumătate de miliard de euro pe an!
• Dar de partea cealaltă sunt vieți.
• Va avea statul român puterea de a-și proteja cetățenii împotriva acestui comerț legal, însă echivalent cu sănătatea oamenilor?

de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Iulian Trandafir este detestat sau apreciat și, în ambele versiuni, temut.

Dumneavoastră cum ați spune că sunteți? ”Un om care muncește 14 ore pe zi de luni până joi și care speră ca vinerea să muncească doar 10”, spune Trandafir.

Este directorul general al Farmexpert.

Conduce al doilea distribuitor de medicamente al României, cu o cifră de afaceri de 700 de milioane de euro pe an, și tocmai s-a întors de la o întâlnire cu emisarul patronilor.

Tipul cu care s-a întâlnit Trandafir este un expert în public affairs. ”A lucrat înainte la fundația lui Bill Gates”.

2,5 miliarde de euro reprezintă medicamentele vândute anual în România

După o serie de preluări succesive, Farmexpert  ajunge în posesia uriașului lanț mondial WBA, mai cunoscut după marca sa proeminentă: ”Boots”.

Iar acum e doar o coincidență că responsabilul de relații publice al liderului mondial Boots se găsește în România taman în timpul unei furtuni.

Pe de o parte, a explodat criza medicamentelor care nu se găsesc în farmacii.

Și, în legătură cu ea, au apărut în presă e-mailuri în care angajații Farmexpert condiționează farmaciile să cumpere 70% produse mai greu vandabile ca să primească doar 30% din medicamentele vitale.

De aici începe discuția.

”E corect articolul, oamenii noștri au greșit, dar nu am condiționat pe nimeni!”

-Recunoașteți e-mailul pe care l-a publicat Gazeta?
-Da, îl recunoaștem. Am făcut și o cercetare internă. Știm cine l-a dat și ce farmacie l-a primit. Nu e normal felul în care s-a exprimat omul nostru, le-am spus de mii de ori să nu se adreseze așa farmaciilor, dar când ai 150 de agenți nu poți controla niciodată fiecare om. Pe de altă parte, e corect ce-ați scris în restul articolului, însă asta nu e o condiționare!

-Dar ce e?
-E un control al disipării medicamentelor.

–Disipare?
-Vă explic. Dacă eu, distribuitor, comand 1.000 de cutii și-mi vin 200, voi face în așa fel încât să le distribui cam peste tot.

500 de milioane de euro pe an este valoarea medicamentelor exportate din cota cuvenită pacienților români

-La telefon ne-ați zis ”două paie la trei măgari”, dar nu v-am citat ca să nu se înțeleagă altceva.
-Puteți să mă citați exact așa. Asta e realitatea: două paie la trei măgari! Dacă asta primesc de la producător, 200 din 1.000 de tratamente, ce pot face? Mă gândesc: am 200 de pacienți pe care pot să-i ajut. Știți ce arată e-mailul acesta? Se întâmplă acum în Anglia că e criză de broccoli. Distribuitorii controlează și dau cote pur și simplu de broccoli.

-Nu vă supărați. Exemplul dumneavoastră funcționează doar cantitativ. Dar natura serviciului dumneavoastră e complet diferită!
-În ce sens?

”Se exportă exact medicamentele noi, bune, vitale”

-În sensul în care, conform Legii sănătății, sunteți obligați să faceți un serviciu public. Toți cei de pe lanțul pharma! Nu e așa legea, să asigurați medicamentele în cotele și în timpul necesare?!
-Corect! Dar ați spus ”toți”. Nu doar noi, distribuitorii, ci și producătorii și farmaciile.

-Așa e. Dar dacă nu faceți asta, dacă e greu sau nerentabil, mergeți în piața de broccoli! Care e misiunea companiei dumneavoastră?
-Misiunea Farmexpert e să asigure accesul la medicamente pentru pacienții români. Înțeleg perfect ce spuneți. Să știți însă că problema reală și cauza unică a crizei nu e controlul pe care-l facem noi pe piața internă, ci exportul de medicamente! Mai corect spus, vânzarea în străinătate, că în Europa comunitară nu se consideră export.

-Vă referiți la faptul că multe medicamente sensibile, în loc să ajungă la pacienții români cărora le sunt dedicate, sunt vândute în străinătate?
-Da, iar medicamentele care pleacă sunt majoritatea vitale! Din cele inovative, foarte căutate și afară. Prețul e acolo cu 50% mai mare, dacă nu pur și simplu dublu.

-Și firma dumneavoastră nu exportă?
-Ba da. Însă foarte puțin în raport cu cât export paralel fac alții. Plus că noi suntem foarte fermi în mod public: să se facă ceva! Să oprim exporturile cu toții, să le controleze statul, să se ia măsuri! Pentru că dacă nu, vă spun sincer că această criză a medicamentelor va continua.

”O cutie de 800 de euro la noi se vinde cu 2.400 de euro în Germania”

-Totuși, de ce exportați dacă îl considerați un fenomen nefast?
-Am fost amendați agravant de Consiliul Concurenței când am semnat un contract cu Bayer că vom distribui produsele doar în România. Pe ideea că îngrădim circulația bunurilor în spațiul comunitar. Noi până atunci nu exportam. În al doilea rând, ca să fim corecți până la capăt, aceste exporturi sunt extrem de profitabile. Am acționari, am o responsabilitate.

-Care nu poate fi înaintea responsabilității față de pacienți. Cât de profitabil e exportul?
-Nu o să dau numele medicamentului, dar cazul e real. La noi costă 800 de euro o cutie, iar în Germania costă 2.400 de euro.

Ia telecomanda proiectorului de pe masă. O retează imaginar cu degetul, pe jumătate. ”Cam așa de mică e cutia. Imaginați-vă. Rezultă un profit de 1.600 de euro la o cutie!”.

Mirela îmi dă cu piciorul pe sub masă. ”Cu trei cutii ne-am scos. Dă-l încolo de interviu! Ne lăsăm de anchete”.

-Tentația firmelor e uriașă, ce poate fi făcut?
-Înainte de orice, să fie făcute publice datele exportului. Există aproape 400 de firme licențiate. Sute dintre ele fac export! Ați început interviul prin a ne aminti că suntem pe această piață cu un rost. Absolut de acord. Dar autoritățile nu au făcut nimic în legătură cu exportul paralel.

-Cât de mare e?
-Nu vă pot spune care e estimarea noastră care rezultă din cifre.

-Nu-i nimic, avem noi una. 20% din piață?
-Se apropie.

-Stați puțin. 20% din tot înseamnă mai mult de 20% din medicamentele care se exportă, că nu se exportă decât cele inovative.
-(Se uită prin noi, refuză să confirme) Aveți în față un om care exact asta cere: să se facă ordine! Prefer să pierd din profit și să fiu pe o piață normală!

1 din 5 tratamente vitale dedicate românilor este vândut în străinătate, neputând să fie înlocuit

”Firmele din străinătate au început să livreze mai puțin din cauză că exportăm”

-În afara exporturilor declarate de distribuitori, puteți garanta că din ceea ce livrați în farmacii nu ajunge și la export?
-Nu putem garanta! Dimpotrivă, avem suspiciuni că pleacă la export. Și acesta e un alt motiv pentru care controlăm ce livrăm, nu dăm chiar tot.

-Se adâncește criza ca într-o spirală?
-Da, asta se întâmplă acum. Vorbim despre moleculele noi, despre medicamentele sub patent, inovative. Știți cum sunt numite aceste medicamente foarte atractive? ”Bombonele”.

-”Bombonele” de sute de milioane pe an. Dar sunt luate, practic, din ce dedică marile firme pentru bolnavii români, la un preț mai mic, că suntem mai săraci. Și noi le vindem mai departe!
– Exact. De aceea s-a și adâncit criza. Pentru că firmele producătoare văd că li se întorc în țările lor, la prețuri mai mici, și ne taie cota, pur și simplu. Cantitatea care ajunge în România scade, exportul crește că e tentant, normal că nu mai ajung la pacienți! Gândiți-vă că o cutie de 500 de euro e 1.000 în Vest. Și iei banii la livrare, nu în două luni ca la noi! Din 20 de cutii pe care le strângi tu, depozit sau intermediar, ai făcut 10.000 de euro. Și o faci săptămânal.

M-a învinețit Mirela!

”Tot acest comerț paralel este legal. Când Ministerul Sănătății l-a interzis, în 2013, singurul lucru a fost să suspende licențele firmelor care au continuat să-l facă. Avea patru firme, pierdeau una, nicio problemă, mergeau mai departe!” Iulian Trandafir

-Adică nici măcar nu e penal să exporți după ce interzice Ministerul Sănătății, ceea ce oricum nu e posibil că e împotriva normelor europene?
-Nu e penal. Acum nu e. Dar asta e o soluție. Pentru că eu, ca firmă mare, nu-mi permit să-mi pierd licența. Alții însă, care au apărut exact în miezul profitabil al acestui comerț, n-au nicio problemă să și-o piardă.

-Tot adunăm cutiile în cap. Dacă piața exportului paralel e de 500 de milioane de euro pe an și obții un profit de 20-30%, aduni vreo 150 de milioane de euro bani ușori! În fiecare an.
-Nu vă comentez aceste cifre.

-Ce șanse sunt să se înfrângă interesele astea enorme?!
-Dacă nu facem ceva, criza va crește. Îmi pare rău, acesta e adevărul.

-Am încheiat interviul. Ne dați și nouă câteva cutii?
-Nu pot. M-au rugat asociațiile de pacienți. Rezolvăm câteva cazuri de cancer.

Rezumatul involuntar al capitalismul românesc: șeful celui de-al doilea distribuitor pharma de pe piață, parte a unei rețele multinaționale, procură medicamente pentru cazuri disperate după ce tot firmele plus autoritățile au adus pacienții la disperare.

Citește și: CRIZA DIN FARMACII: E-mailuri care demonstrează cum marii distribuitori livrează, în mod intenționat, mai puține medicamente, exact din cele necesare pacienților!