vineri, 4 noiembrie 2016, 7:05
UPDATE: „Sunt cercetător, expert ANM. Așa am lucrat la Glenmark și Farmastore, separat de «Ana Aslan». Eu pun acolo ștampila, eticheta pe medicamente care n-au ajuns niciodată în institut! Lucram după program, chiar și sâmbăta. Eu semnam ca un avion de marfă din India, de exemplu, să vină în țară. Mă consider în continuare om de știință”, a adăugat, în această dimineață, Speranța Prada, farmacist-șef „Ana Aslan”.
de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
Se împlinesc 60 de ani de cînd Gerovital H3 era anunțat comunității medicale drept ”miracolul românesc împotriva îmbătrînirii”.
Ana Aslan și tratamentul descoperit de ea devin unul dintre puținele branduri globale ale României care rezistă și astăzi.
În 2016, două companii au drepturi asupra numelui Gerovital:
Ca să ajungă să aibă în portofoliu Gerovital, cei de la Zentiva, companie de origine cehă, au cumpărat Sicomed, cel mai mare producător de medicamente generice din România și posesorul unei fabrici în București.
Pe scurt: cehii au cumpărat de la români, iar francezii, de la cehi.
O știre de ultimă oră susține că și francezii vor să vîndă. Mai sus, probabil.
Gerovital este, în mod tradițional, unul dintre cele mai constant utilizate medicamente la Institutul de Gerontologie Ana Aslan.
Normele spun că în spitalele românești referatele de necesitate pentru medicamente sînt întocmite de către șefii de secție.
”La noi însă, se face un singur referat pentru medicamente, întocmit de Speranța Prada, soția directorului medical Gabriel Prada”, scrie noul manager al Institutului Ana Aslan, Silvi Ifrim, într-un memoriu către Ministerul Sănătății.
Speranța Prada redactează necesarul medicamentelor.
Iar Gabriel Prada, soțul sau, de doi ani, fostul soț, este nu doar director medical la Ana Aslan, ci și membru în Consiliul de Administrație la Zentiva. Companie de unde se aduce Gerovitalul cerut de soția sa. Și de unde l-a cumpărat chiar el pe vremea cînd a început să joace, simultan, pe o masă de șah în 10 dimensiuni: manager la Ana Aslan, membru în CA la Zentiva și plătit de multe alte companii pharma.
90 de milioane de euro reprezintă cifra de afaceri a Zentiva în România
Acest statut multiplu al lui Gabriel Prada durează din 2011. În decembrie 2015, Agenția Națională de Integritate l-a declarat în conflict de interese penal.
Justiția își urmează cursul și partida spațială de șah a lui Gabriel Prada, de asemenea.
El rămîne director medical la institut, iar Zentiva îl reconfirmă ca membru al Consiliului de Administrație pe perioada 2015-2019.
Munca pe multiple planuri ale lui Gabriel Prada se reflectă în cîștiguri.
Potrivit declarației de venituri din 2015, el cîștigă și de la cumpărător, și de la un număr spectaculos de furnizori, și ca profesor, și ca participant la proiecte pe bani ai Băncii Mondiale:
4.501 de euro net pe lună este cîștigul oficial al lui Gabriel Prada, conform declarației din 2015
Zentiva a precizat pentru Gazeta Sporturilor că Gabriel Prada este membru în CA din 21 martie 2011 și că el cîștigă 54.000 de lei brut pe an în această calitate.
Cum doctorul Prada își trecuse în declarația publică faptul că este ”consilier expert” pentru Zentiva și declară mai jos că a fost, fără să știe, trecut în Consiliul de Administrație, am întrebat explicit corporația dacă doctorul deține mai multe funcții la Zentiva, altele decît membru în CA.
”Din datele aflate în posesia noastră, domnul Gabriel Prada nu are altă prestație pentru compania noastră. Doar în Consiliul de Administrație”, a sunat răspunsul Zentiva.
– Bună ziua, domnule doctor Prada. Care este specific legătura dumneavoastră cu firma pharma Zentiva? În Monitorul Oficial apare că sunteți administrator.
– Este o eroare aici. Eram în funcția de consultant științific, nu am fost anunțat de acea mutare din 2015, în care apar în Consiliul de Administrație. Însă nu vreau să discut despre asta, există un proces pe rol cu Agenția Națională de Integritate, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Nu vreau să vorbesc pînă cînd nu se dă o soluție, pentru că s-ar putea interpreta.
– Bun. Deci sînteți plătit de către Zentiva.
– Nu cred că asta are vreo relevanță.
– Are. Dar e dreptul dumneavoastră să nu comentați. Să știți că Zentiva a recunoscut că vă plătește. Iar ANI a considerat în două rînduri că aveți probleme de incompatibilitate.
– Mie mi se pare că e o chestiune concertată! Prima dată, e adevărat, mi s-a zis că sînt în conflict cu fosta mea soție, Speranța Prada, care este farmacist la „Ana Aslan”. În 2011. Însă totul a fost anulat de Parchet. Am documente în acest sens. Se încearcă niște lucruri împotriva mea și devierea discuției de la problemele reale ale institutului.
2,6 miliarde de euro este piața românească de medicamente, potrivit raportului pe 2015 al Zentiva către acționari
– Totuși, cum ați ajuns la Zentiva?
– Acum ceva vreme nu s-a mai produs Gerovital vreo doi ani. Pe cei de la Zentiva nu i-a interesat, pentru că nu era un produs rentabil. Așa că le-am explicat că Gerovitalul este un simbol național, un produs pe care îl caută multă lume. Am făcut totul pentru Institutul „Ana Aslan”!
-Spuneți că v-ați dus în CA la Zentiva pentru ”Ana Aslan”, de fapt?
-Exact!
– Cît cheltuie institutul, anual, pe Gerovital?
– Nu știu exact suma, dar nu se cheltuie foarte mult. Cert este că, lună de lună, avem circa 15.000 – 20.000 de fiole care se împart la 1.800 de pacienți.
– În afară de Gerovital, ce cumpărați de la Zentiva?
– Nu prea avem legături comerciale cu ei în afară de acest Gerovital. Însă, v-am spus, nu vreau să mai discutăm despre Zentiva, repet, fiindcă există acel dosar pe rol.
– Dar…
– Totuși, vă rog să nu ocoliți problemele grave ale institutului! Nu încercați să transferați problema pe o singură persoană! De exemplu, vi se pare normal că raportul Corpului de Control al Ministrului este secretizat?
– În ce sens?
– Nu avem acces. Sindicatul nu primește raportul. Nu este normal. OK, mai sînt câteva nereguli, țin de curățenie, reactivi, dar astea nu sînt problemele directorului medical. Însă în acel raport făcut de o firmă privată sînt o grămadă de lucruri care ne-au făcut să protestăm.
– De exemplu?
– Ni s-a propus să renunțăm la unele lucruri din sediul din Otopeni, unul din cele două sedii ale institutului. Cum ar fi la farmacie. Apoi, s-a redus fondul pentru medicamente. S-a vorbit despre trecerea în subordinea Primăriei a ambulatoriului de specialitate. Plus că sunt și 32 de hectare de pădure la „Ana Aslan” – Otopeni, extrem de tentante pentru multă lume, pentru domeniul imobiliar. Astea sunt adevăratele probleme. Nu încercați să deviați de la subiect!
Speranța Prada (foto, stânga) este farmacista șefă de la Ana Aslan și are, la rîndul ei, afaceri private în același domeniu de activitate.
Ca și Gabriel, Speranța se găsește, simultan, (1) în slujba pacientului, (2) a propriilor firme din piața medicamentelor și (3) lucrează și pentru corporațiile care domină industria pharma.
Ca farmacistă șefă la un spital public cu 580 de paturi, cel mai mare din România dedicat vîrstei a treia, Speranța Prada alcătuiește referate de cumpărare pentru medicamentele produse de firme cu care, în calitate de patroană de farmacie, negociază să-i ofere înțelegeri cît mai bune.
Ea apare ca administrator la o firmă care se ocupă de „comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate”, Aldona Net SRL.
Compania este fondată chiar de Speranța Prada în anul 2005.
A fost acționar și la Farmacia Aldona SRL. Radiată în 2011, firma avea, în dreptul asociaților, persoane care dețineau și alte companii farmaceutice, cum ar fi Eugenia Alecu, administratorul Farmacia Algevita SRL.
Din declarația de avere de pe anul 2015 rezultă că ar fi încasat 42.000 de lei de la Glenmark, unul din liderii internaționali în industria farmaceutică, și aceeași sumă de la Farmastore, companie care se ocupă de „comerț cu ridicata al produselor farmaceutice”.
Ziarul a discutat și cu Speranța Prada.
Și ea crede că totul e o conspirație care o vizează ”iar ei o să plătească pentru asta și o să cîștig mai mult decît din farmacie”.
Avînd în vedere că, în cazul Speranței Prada, ”farmacie” înseamnă atîtea lucruri deodată, indiferent cine sînt acei ”ei” invocați de ea, ”ei” ar trebui să se îngrijoreze.
„E adevărat că am făcut parte din organigrama celor două firme de farmaceutice. La prima, vreo 6 luni de zile. Nu a mers. Însă era acum mulţi ani, când venisem la institut pentru cercetare. Pe cea de-a doua am făcut-o cu un prieten. Încă există, dar a funcţionat tot vreo 6 luni. Erau farmacii. Asta acum vreo 10 ani. Nu ştiu, nu sunt făcută pentru asta”
„Eu ştiu că am documentele în regulă. Lăsaţi-i să vorbească! O să ma îmbogăţesc din ce spun ei mai mult decât am făcut-o din farmacie. Vă întreb: de ce de 26 de ani încoace nu a existat manager din institut şi doar aduşi de afară? Ultimul manager adevărat a fost chiar Ana Aslan!” Speranţa Prada, farmacist-şef „Ana Aslan”
Într-un loc în care oamenii rezolvă atîte lucruri deodată, nici medicamentele nu pot s-o ia pe o singură cale.
După ce intră în institut, Gerovitalul are un destin amețitor.
1.460 de fiole de Gerovital au dispărut din Ambulatoriu și din laboratoarele de recuperare fără să apară în fișele de tratament ale pacienților
Un control pe picior făcut de noul management a descoperit ceea ce ei numesc ”una dintre schemele după care dispar medicamente”: fiolele de Gerovital figurează în condica de medicamente, ca fiind consumate, dar ele nu se regăsesc în fișele de observație ale pacienților!
Fiolele lipsă reprezintă aproximativ 10% din cantitatea folosită într-o lună.
În raportul către ministrul Vlad Voiculescu, noul manager atrage atenția că se consumă o cantitate mult mai mare din cîteva medicamente decît ar fi normal la numărul pacienților.
E vorba nu doar de Gerovital, ci și de Cerelrolyzin.
Managerul a găsit, de asemenea, ”comenzi inexplicabil de mari de medicamente scumpe: Crespin (937 lei), Prolia (827 lei) și Acid Hialuronic (443 de lei)”. Per unitate!
El reclamă și o altă schemă: se dublează consumul pe hîrtie, ”încălcîndu-se Ordinul care reglementează ca medicația cronică a bolnavului, de la medicul de familie, să nu fie dublată pe perioada internării”.
Același medicament se prescrie de două ori: de către medicii de familie și de către medicii din spital.
Ținînd însă cont că numărul de părți deservite de șefii de la ”Ana Aslan” este de minim trei (1) pacienții, (2) propriile afaceri și (3) marile companii pharma, să dublezi medicamentele este, după standardul local, o adevărată economie.
Alte economii reușite, în episoadele următoare.
Nume • 15 februarie 2017, 22:11
E uite domnule Tolontan ca avem un alt scandal, la alt spital, cu acelasi manager! O fi o intimplare? Sau nu o fi? Stiu ca nu sint sanse ca acest comentariu sa ajunga la public, dar nu ma indoiesc ca macar cineva din echipa domniei voastre il va citi, si poate chiar sa vi-l arate. SA VA FIE RUSINE CA ATI ACOPERIT-O PE SILVI IFRIM CIT DE MULT ATI PUTUT!!! ( Noroc ca Romania mai are si alti jurnalisti, care chiar sint independenti!!! )