DNA a clasat de două ori un dosar penal cu ”sponsorizările” pompierilor! Judecătorul: „Sponsorizările sînt vinovății în lanțul cauzal al catastrofei de la Colectiv”

vineri, 13 noiembrie 2015, 2:39

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Povestea dramei de la „Colectiv” este povestea micii corupții. O corupție camuflată în ”sponsorizare” și ”consiliere”.

Este povestea unei corupții pe care DNA a avut-o sub ochi încă din 2014, dar pe care n-a înțeles-o. Și pe care a clasat-o de două ori, prima oară în februarie 2015 și a doua oară în iulie 2015.

Iată istoria, susținută punct cu punct cu documente ale justiției din România și cu mărturii din interiorul sistemului.

Pe 11 decembrie 2014, Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvîrșite de militari- înregistrează dosarul penal nr 153/P/2014.

Dosarul penal este urmarea unui denunț făcut pe 8 decembrie 2014 de către un pompier adjunct ISU de la Bacău împotriva șefului său. Adjunctul intrase într-o belea, venise beat la serviciu, un caz de ”nerespectare de consemn” în termenii justiției militare.

Adjunctul a pus reclamația pe seama șefului.

Și, atunci, l-a reclamat și el pe inspectorul șef al ISU pentru că îi obligă pe oameni să ceară sponsorizări de la firmele controlate și că, pe baza sponsorizărilor, sînt trecute cu vederea tot soiul de nereguli.

230.000 de lei a susținut inspectorul adjunct ISU, în denunțul făcut la DNA, că s-au adunat din ”sponsorizări” numai în 2014, în Bacău

”Sponsorizările nu mai permit efectuarea unui control exigent, riguros și legal pentru înlăturarea neregulilor constatate” ”Sînt obligat să propun oameni la avansare pentru că au adus multe sponsorizări”Din denunțul pompierului către DNA, decembrie 2014

Cele două dosare merg în justiție în paralel.

Adjunctul este trimis în instanță de procurori, este judecat și găsit vinovat. Este condamnat, în primă instanță, la 8 luni cu suspendare pentru că s-a prezentat ”în stare avansată de ebrietate la serviciu”.

”Foarte bine, am fost dat afară, am fost condamnat, dar care e răspunsul la ceea ce am sesizat eu?”.

Primul răspuns de la DNA este clasarea denunțului său despre sponsorizările făcute la indicația șefilor la ISU Bacău.

UNU. În Ordonanța din 12 februarie 2015, generalul-locotenent Ion Alexandru hotărăște: ”Dispun clasarea cauzei cu privire la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, întrucît fapta nu există”.

Clasarea DNA se bazează, în principal, pe un raport din 27 ianuarie 2015 al IGSU, care spune, pe scurt, că nu e nimic în neregulă cu sponsorizările. Nu sînt audiați martori.

”Personalul intervievat nu a confirmat că s-ar fi recomandat omiterea trecerii unor nereguli în documentele întocmite firmelor care fac sponsorizări” general-locotenent Alexandru de la DNA, citînd dintr-un raport ISGU cînd clasează denunțul

Dar adjunctul nu se lasă, că oricum nu mai are nimic de pierdut.

El face plîngere împotriva ordonanței de clasare. Chiar DNA îi dă dreptate că mai trebuie cercetat.

Mai mult, în 3 aprilie 2015, Tribunalul Militar Iași susține că nu crede că ancheta a fost superficială și că de aceea s-a clasat, însă spune că, așa cum chiar DNA singur recunoscuse, ”se impune audierea reprezentanților societăților comerciale, întrucît concluziile unui organ administrativ (n.r. a comisiei IGSU) nu pot înlocui analiza proprie a organului de urmărire penală”.

DNA mai cercetează încă o dată ”sponsorizările”, ajungînd chiar și la București. Și le clasează încă o dată.

DOI. În Ordonanța din 30 iulie 2015, general-maior magistrat dr. Nicolae Lupulescu hotărăște: ”Clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, întrucît fapta nu există”.

Magistratul susține că ”au fost audiați reprezentanții celor 90 de firme sau sucursale ale acestora, identificate pe raza județului Bacău, precum și din municipiile București și Iași”.

”A rezultat cu certitudine că bunurile și banii care au făcut obiectul contractelor de sponsorizare sau de donație către Asociația Pompierilor Băcăuani nu au fost date pentru a influența modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu”general-locotenent Nicolae Lupulescu în a doua Ordonanță de clasare

 

Magistratul susține că ”agenții economici nu au fost condiționați, amenințați sau obligați să facă aceste sponsorizări”.

Cazul se închide definitiv.

După doar trei luni, totul se schimbă.

Cum se schimbă totul? Un club ia foc și peste 50 de oameni mor.

Pompierii din București prind curaj să vorbească.

Pe baza mărturiilor și a confirmărilor oficiale obținute de Gazetă, săptămîna trecută apar articolele din ziar.

Începînd de joi, 5 noiembrie, GSP descrie fenomenul ”sponsorizărilor” pe care le pretindeau pompierii din București firmelor controlate (episodul 1 + episodul 2) și fenomenul ”consultanței” oferite de pompieri sau de rude și apropiați ai acestora (episodul 1 + episodul 2).

Dar, din nou, nu DNA înțelege despre ce e vorba, despre ce s-a petrecut de fapt la ”Colectiv”, ci Tribunalul Militar.

Pe 10 noiembrie 2015, un judecător de drepturi și libertăți, pe numele său colonel Gabriel Gunescu, judecă reținerile celor doi pompieri de la ”Colectiv” și numește negru pe alb vinovăția cele două fenomene, ”sponsorizarea” și ”prestare de servicii”, și contribuția lor în drama de la club.

Magistratul descrie, din proprie inițiativă, contribuția ”sponsorizării” și ”consultanței” la cazul „Colectiv”. De ce din proprie inițiativă?

Pentru că, nici în referatul DNA de cerere de arestare și nici în pledoaria reprezentantului Ministerului Public în fața instanței, nu se invocă decît răspunderea Antoninei Radu și a lui George Matei pe baza ”neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a sarcinilor de serviciu”.

Procurorii stabiliseră că cei doi inspectori pompieri de la ISU au fost în control la ”Colectiv”.

Oamenii de la DNA au luat mărturii, printre alții, nu doar de la Eugen Voicu, directorul general de la ”Pionierul”, și de la proprietarii clubului, dar și de la un barman de la „Colectiv”, Viorel Stanciu.

Judecătorul remarcă declarația barmanului Stanciu: ”Menționez că ofițerii ISU mi-au prezentat două carnețele, unul ce avea pe copertă scris cu roșu și unul cu albastru, și mi-au solicitat să le semnez întrucît reprezintă instructajul pentru prevenirea și stingerea incendiului. Îmi amintesc că aceste carnețele erau deja completate cu numele meu. Precizez că unul dintre ofițeri, respectiv femeia, avea carnețele și le pregătea pentru semnare, iar în momentul în care semnam, acesta era pus la dispoziție de către celălalt ofițer”.

Barmanul descrie o ”consiliere” pe bandă rulantă.

Judecătorul scrie: ”Cu alte cuvinte, în loc să informeze conducerea ISU și să ia măsuri urgente pentru stabilirea posibilelor riscuri de incendiu, inculpații prestau servicii pentru persoanele juridice și fizice care ar fi trebuit să fie controlate de aceștia, ceea ce evident este împotriva prevederii legii și regulamentelor care reglementează activitatea ofițerilor ISU”.

Magistratul Tribunalului Militar București susține că ”faptele celor doi inculpați sînt printre cele mai importante în lanțul cauzal care a dus în final la această catastrofă”, dar nu se oprește aici!

”Fără îndoială că în acest lanț cauzal există și mulți alți vinovați ale căror acțiuni sau inacțiuni au avut o contribuție directă sau indirectă la producerea acestui eveniment, de la nivelul legislativ la cel administrativ” Gabriel Gunescu, judecător Tribunalul Militar București

Judecătorul indică explicit ”sponsorizarea” și ”consilierea” în motivarea hotărîrii sale:

1. ”Astfel este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparţinînd acestei instituţii masiv sponsorizate şi eventual sancţionat drastic de aceştia”.

2. ”De asemenea, practica încetăţenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlaţi, practică existentă la scară largă la diferite instituţii de control, nu putea să nu fie în atenţia şefilor ierarhici ai celor doi inculpaţi la toate palierele, unii dintre aceştia susţinînd cu seninătate că nu au avut cunoştinţă de faptele celor doi, că nu au fost informaţii etc.. (vezi ex. şef birou prevenire incendii fila 90, vol.2  dosar urmărire penală), alţii cerînd note explicative etc.”

”Cu seninătate”, după cum spune judecătorul. ”Cu seninătate” s-a acceptat totul.

Cazul ”Colectiv” este povestea unei corupții redenumite ”sponsorizare” și ”consultanță”, ignorată de DNA, nebăgată în seamă nici de noi, cetățeni, firme sau jurnaliști, orbiți de cazurile mari de corupție, pînă cînd o corupție mică s-a întors și ne-a pîrjolit în noaptea de 30 octombrie 2015.

Cea mai mică corupție, cea mai mare dramă.