Avertisment de 1 Decembrie al unui decan din Universitatea București: „România nu mai este stat de drept”

vineri, 1 decembrie 2023, 6:55

De Cătălin Tolontan

Cristian Preda, decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea București, susține într-o recentă analiză că „Dacă România ar fi arătat în 2004-2007 așa cum arată azi, nu ar fi fost primită în UE”.

Mai mulți profesori și politicieni, din USR și din grupul european Renew, au organizat pe 24 noiembrie dezbaterea „O paradigmă liberală pentru modernizarea României”.

Botoș: „Valorile democratice, puse în pericol de actuala conducere”

Unul dintre inițiatori, europarlamentarul Vlad Botoș, a explicat că „Valorile democratice, libertatea justiției, a presei, a instituțiilor menite să verifice și să vegheze la integritatea oamenilor politici și a celor din funcțiile de conducere sunt puse tot mai mult în pericol de actuala conducere a României”. Botoș a precizat: „I-am avut invitați pe Cătălin Drulă, Cristian Ghinea, Maria Ionescu, Cristian Pârvulescu, Cristian Preda și pe colegul meu, europarlamentarul Giorgios Kyrtsos din Grecia”.

Ghinea: „S-a creat un climat al fricii în fața partidului unic PSD-PNL”

Într-un articol, difuzat ca publicitate în unele publicații, Cristian Ghinea a rezumat dezbaterea și a explicat nevoia acesteia prin faptul că „România se află sub asediu. O știe toată lumea, dar există o spirală a tăcerii, în care nimeni nu spune lucrurilor pe nume”.

De ce a apărut spirala tăcerii, se întreabă fostul ministru USR al dezvoltării și responsabil cu PNRR? „Pentru că s-a creat un climat al fricii în fața partidului unic PSD-PNL”, răspunde el.

Preda: „Alternanța la guvernare este o amintire”

La întâlnire a participat și Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice. Într-un articol publicat pe site-ul comunitatealiberala.ro, profesorul Preda susține că „România nu mai e stat de drept”. El se referă la „10 impasuri majore” care conduc la ceea ce numește „de-democratizarea României”.

Printre acestea se numără faptul că „Alternanța la guvernare este o amintire”, spune Preda.

„Între 1996 și 2009, în patru alegeri parlamentare și patru prezidențiale, organizatorii scrutinului au fost trimiși în opoziție. Din 2012 încoace, exceptând alegerea pentru șeful statului din 2014, organizatorii alegerilor legislative și prezidențiale le-au câștigat. Coaliția guvernamentală croită în 2021 a anunțat de la bun început că scopul ei este să guverneze până în 2028, indiferent ce vor spune cetățenii la urne în 2024”.

Decanul Facultății de Științe Politice susține că astfel s-a ajuns la faptul că „alternanța la guvernare a devenit o amintire din vremea când România aspira la integrarea în UE, o negocia și o și obținea”.

„Legislativul nu controlează Executivul”, mai afirmă Preda în succinta sa analiză. „Guvernul preferă acțiunea fără control parlamentar. Din 2021 până pe 8 noiembrie 2023, guvernele Ciucă și Ciolacu au adoptat nu mai puțin de 430 de ordonanțe de urgență. Una la două zile. Plus alte 100 de ordonanțe ale guvernului”, amintește el.

„Presa controlată limitează dreptul la informare al cetățeanului”

Printre rifturile născute în societatea românească și care degradează designul democratic se numără, consideră Cristian Preda, și faptul că „Presa este controlată de guvern”.

„Subvențiile pentru partide de la bugetul de stat reprezintă circa 250 de milioane de euro pe an. În ultimii trei ani, principalul partid guvernamental a alocat publicității făcute prin televiziuni circa 70% din cele 75 de milioane de euro primite ca subvenție publică pentru activitatea politică”, spune profesorul.

„O bună parte din articolele sprijinite de partide nu sunt marcate ca propagandă electorală. Iar partidele din arcul guvernamental au refuzat să dea publicității informații despre sumele plătite și despre redacțiile care le-au primit. Controlul politic al informației limitează drastic dreptul la informare al cetățeanului”, afirmă Preda.

Concluzia lui? „Dacă România ar fi arătat în 2004-2007 așa cum arată azi, nu ar fi fost primită în UE. Nemaifiind un stat de drept funcțional, ea slăbește calitatea vieții publice în întreaga Uniune”. Articolul lui Cristian Preda poate fi citit aici.

Foto: Agerpres