TOLO.RO
TOLO.RO
Pe pagina întîi a acestui ziar scrie „Anul 90, numărul 5”.
miercuri, 8 ianuarie 2014, 10:02
Pe pagina întîi a acestui ziar scrie „Anul 90, numărul 5”.
În toamna lui 1924, cînd Gazeta Sporturilor apărea în mîna băieților care anunțau știrile în oraș, România era a treia țară europeană cu un ziar de sport. Exista Gazzetta dello Sport, exista L’Auto-Velo, strămoșul celor de la L’Equipe, dar spaniolii de la Marca aveau să apară abia în 1938.
Una dintre primele tipografii ale Gazetei Sporturilor a fost Institutul de Arte Grafice „Eminescu”, cel pe care un pasionat al presei interbelice, Dan Tudoroiu, l-a reperat într-o clădire azi dezafectată, deținută de Loteria Română pe o stradă de lîngă Cișmigiu.
Au trecut 90 de ani de atunci.
Ne-au rămas 15 euro din 100
Aniversarea găsește presa scrisă din România într-un moment delicat. Gazeta Sporturilor a rămas singurul ziar de sport pe hîrtie, lucru fără precedent în cei 24 de ani de la Revoluție.
Mereu au existat două, trei sau chiar patru cotidiene de sport. Dar vremurile s-au schimbat.
Din fiecare 100 de euro pe care îi încasa din publicitate în 2008 un ziar românesc, au rămas doar 15 euro în 2013, și asta dacă adunăm chiar și publicitatea încasată pe site! O prăbușire greu de absorbit, dar pe care Gazeta și alte titluri au izbutit s-o traverseze.
Desigur, există apologeți din tribul Pol Pot al internetului care ne explică de ce e bine ca ziarele și revistele să moară repejor, ei făcînd asta din postura celor care n-au produs nici un ban în viața lor în media.
Mai mult, majoritatea dintre ei trăiesc și acum datorită bazei economice a jurnalismului clasic, fie că e vorba de ziare, reviste, radiouri sau televiziuni.
Media e o piață de muncă și creativitate care a adus profituri morale și frumoase și care a făcut un serviciu social pe care-l băgăm de seamă mai ales cînd începe să lipsească.
Așadar, mai ușor cu lecțiile! Chiar și acum, în ani grei, cifra de afaceri anuală de aproape 8 milioane de euro a clasicului ziar Gazeta Sporturilor este cît jumătate din ce rămîne în mînă întregului internet românesc (cu sute de siteuri și bloguri), practic rămășițele de după încasările google, facebook, yahoo! Cam 15 milioane de euro iau siteurile autohtone, în timp ce google, facebook și yahoo încasează peste 30 de milioane! Dacă nu credeți întrebați-l pe Dragoș Stanca!
8 milioane de euro, cît aduce un ziar bun plus siteurile lui, e un vis pentru televiziuni cu nume, precum România TV sau Realitatea TV și e aproape la fel de mult pe cît încasează din publicitate Antena 3, liderul posturilor de știri.
Și, în pofida acestei cifre enorme încasată predominant de la tarabele de ziare, ceea ce se sugerează este: renunțați voi la aceste venituri de milioane de euro pe care românii le plătesc ziarului și produselor sale și poftiți în minunatul univers digital, unde să murim cu toții la mila publicitarilor și a google! Tare!
Lumea joacă, Google cîștigă
Veniturile din internet sînt puține pentru că internetul nu răsplătește producătorii de conținut nicăieri în lume.
Cine înțelege ce înseamnă o cădere a veniturilor din publicitate de 85% în 5 ani devine mai atent cu judecățile la adresa supraviețuitorilor.
Lumea digitală e minunată, dar ei i se potrivește o butadă din sport. Așa cum fotbalul e sportul în care se întrec două echipe și cîștigă întotdeauna nemții, la fel internetul e o industrie unde se luptă milioane de jucători și cîștigă doar google!
Și nu e vorba aici de România, ci de piețe mult mai dezvoltate. Murdoch și Apple, împreună, au închis The Daily, o publicație electronică în care au investit zeci de milioane de euro, dedicată tabletelor și construită meseriaș de un grup de media și de cea mai inovativă companie de tehnologie a lumii!
Gaura de 300.000 de euro
La finalul anului trecut, o firmă de difuzare a dat faliment, încă un faliment în seria ultimilor ani. Ceilalți editori suferă și ei. Dispariția difuzorului PressPoint a adus Gazetei o pierdere de aproape 300.000 de euro. Cu alte cuvinte, banii din publicitate au scăzut, iar cei din difuzare nu vin!
La intrarea în hala redacției, acolo unde, pe pereți, veghează fotografii uriașe cu unii dintre cei mai importanți ziariști și scriitori ai istoriei Gazetei, Ioan Chirilă, Eftimie Ionescu şi Fănuș Neagu au clipit mărunt în fața mașinilor de scris Optima.
Ei sînt moștenirea ziarului, la care nu avem de gînd să renunțăm. Ei și sutele de mii de cititori inaudibili, însă loiali pasiunii sportive, pentru care o informație încă atent cîntărită și o poveste frumoasă contează.
Cînd va trimite yahoo un corespondent de război?
Pe mine nu mă impresionează carnavalul de miștouri la adresa presei, derulat pe internet și, mai vizibil, la cîteva televiziuni.
Ca jurnalist de presă scrisă am ajuns un mucegai cu pretenții imperative, așa că nu mai am ce pierde. De pildă, pot scrie frontal că Mircea Badea și Radu Banciu, doi realizatori al căror talent special l-am consemnat, bat cîmpii atunci cînd vorbesc despre sila publică stîrnită de ziare!
Mă refer la ei pentru că sînt doi oameni inteligenți și cu mare expunere. Ei greșesc din beția unei superiorități care le-a luat ostatice empatia și simțul măsurii. Faptul că ei sporovăiesc cu majuscule nu le dă mai multă dreptate. O vorbă veche a lui Nicolae Iorga.
Și nu ziarele le apăr, ci mă întreb cum și dacă va continua jurnalismul, o profesie care, deocamdată, a funcționat în redacții cît de cît puternice, dedicate și disciplinate. Vorba unui jurnalist american: „Anunțați-mă cînd își trimite yahoo un corespondent de război la Bagdad!”. Și americanii au pierdut enorm, minus 60% la publicitatea în ziare, pe un interval de 9 ani, în timp ce publicitatea pe site-urile ziarelor le-a crescut doar cu doar 6% din 2007 pînă azi! (sursă NAA).
De ce s-au săturat românii
În România însă, dacă oamenilor le e lehamite de ceva, cred că, în primul rînd, e vorba de pervertirea jurnalismului. Care se vede nu numai la ziare, ci mai degrabă pe televiziuni. De partizanatul pixelilor, fără precedent în cei 24 de ani de democrație. De agresivitatea ideologică și de discursul unilateral de pe micul ecran, de aia mi se pare că s-au săturat românii!
Poate greșesc, dar asta cred. Mi se pare că nu ziarele, revistele sau site-urile editorilor, cu toate prostiile, erorile, exagerările și slăbiciunile noastre, au îngrețoșat publicul, ci malformarea profesiei.
Din instituții care strîngeau oamenii laolaltă în fața unei cutii magice, televiziunile au ajuns, prin voința patronilor, anexe de partid. Sînt și ziare poziționate astfel, dar am senzația că posturile TV au fondat norma neagră a profesiei. Desigur că există și canale neaservite, dar pare că vocea și realizările lor nu ajung la public.
Pentru povești întregi
Și adevărul e că, în cea mai lipsită de inspirație zi a lui, un ziar sau un blogger nu produce atîta stricăciune precum o preaputernică televiziune.
Cît de întinsă e năruirea? „Realitatea nu încape pe un ecran cu diagonala de 60 de centimetri. Pur și simplu avem nevoie de presa scrisă pentru a spune poveștile în întregimea lor”, scria acum cîțiva ani șeful unei mari rețele mondiale de publicitate.
O țară nu poate trăi în ritmul cazon bătut de televiziuni. Sau poate, dar arată precum România, care oscilează între isterie și letargie.
Milionul de imagini și ideea
Avem nevoie de nuanțe, de pauze de respirație, de schimburi de idei și de convingeri formate pe informații redactate cu bună-credință. Nimeni nu garantează că nu greșim, dimpotrivă, uneori o comitem rău, dar cîtă vreme rămînem drepți, avem o șansă.
„O mie de cuvinte nu fac cît o imagine. Dar un milion de imagini nu contează cît un concept, cît o idee”, scria gînditorul italian Giovanni Sartori.
În acest caz, ideea a împlinit 90 de ani.
Gazeta sporturilor, după 90 de ani. Felicitări şi… o poză în dar, de la Vrancea Media! :) – Vrancea Media | Vrancea Media – Ştiri de ultimă oră • 8 ianuarie 2014, 19:35
[…] Continuarea articolului scris de Cătălin Tolontan pe tolo.ro o puteţi citi AICI. […]
Cristi • 8 ianuarie 2014, 19:37
Articolul parca e scris cu detasare dar din care razbate pasiune! Un bun simt care nu este pentru lumea in care incercam sa izbavim!
bulgar • 8 ianuarie 2014, 19:52
REPET!!!
Spre stiinta voastra si a celor care citesc GSP, ultimul nr al Gazetei sporturilor a aparut la 18 aprilie 1947, pe cand varianta comunista a Gazetei,”SportulPopular” aparea inca din 20 martie 1945, si devenea Sportul la 11 noiembrie 1967.
Cum puteti sa mentineti aceasta minciuna si dupa atatia ani?Chiar “gasca” voastra cande erati la Prosport contestati acest drept Gazetei.
Voi sunteti urmasii Sportului comunist nu a Gazetei!
Eu vreau doar sa recunoasteti ca ce am scris eu mai sus.Eu cumpar ziarul zi de zi, il cumpar nu-l citesc pe net si am colectia pe hartie a Sportului din 1975 si a GSP DIN 1990 PANA AZI, ultimul nr l-am cumparat azi.
Cătălin Tolontan: De ce s-au săturat românii | OnlineReport.ro • 8 ianuarie 2014, 20:00
[…] În România, dacă oamenilor le e lehamite de ceva, cred că, în primul rînd, e vorba de pervertirea jurnalismului. Care se vede nu numai la ziare, ci mai degrabă pe televiziuni. De partizanatul pixelilor, fără precedent în cei 24 de ani de democrație. De agresivitatea ideologică și de discursul unilateral de pe micul ecran, de aia mi se pare că s-au săturat românii! Citește continuarea aici […]
Varggoth • 8 ianuarie 2014, 20:49
Visez la ziua cand Gazeta va pune pe net toate numerele din trecut.
Din 1924 pana acum.
E un mod de insusire si apreciere a istoriei.
Luati exemplu de la El Mundo Deportivo (cred ca e mai vechi decat Gazeta).
Poate asa si copiii de acum vor putea citi ziarul din anii 70 sau 80, sa vada cum arata un adevarat ziar de sport.
Ziarele alea din trecut sunt un atu pe care nu stiti sa-l valorificati.
Profesor • 8 ianuarie 2014, 21:19
Superba poza cu cei 2 corifei, nea Vanea si Ioanitoaia, slujitorii lui nea mircea. lucescu.
laudes06 • 8 ianuarie 2014, 21:50
Catalin, salutara expunerea de motive, constructia articolului, solid, capabil sa stea singur in picioare si sa lamureasca unele lucruri. Dar, fie-mi permis :
1.Scaderea dramatica a tirajelor si disparitia unor publicatii din Romania se datoreaza in primul rand puterii de cumparare, tot mai scazute, a romanilor. La televizor nu renunta pentru ca este mai accesibil si mai ofertant.
2. Sunt un cititor de presa scrisa; era o vreme cand , pur si simplu, cumparam ziare nu neaparat pt a le citi, pt ca eram incitat de cum aratau, cum erau structurate, „desenate” (cu toate ca nu erau posibilitatile tehnice de azi). Cred ca am vazut amandoi „filmul” cu SPORTUL de dinainte de Revolutie. Era un ziar viu, avea casetele tehnice dupa meciuri, erau cronici mult mai dinamice la meciurile etapei, aveai pt ce te „bate” la chiosc. Si cu asta vreau sa spun ca …
3. Ziarul vechi de sport era mai incitant, nu avea atata „senzational” ieftin in el, nu vindea pielea ursului din padure, nu se „prostitua” decat in fata unui singur om, (pt ca asa era regula jocului) si nu era sufocat de reclame. Cat despre cel electronic de azi, el a devenit un calvar pentru cititor, rapus de goana finantarii prin publicitate. Azi, daca ar fi de retinut ceva, ar fi niste editoriale, niste puncte de vedere bine conturate uneori, si o alta circulatie a balonului. Daar mult mai fada. Atuynci se juca fotbal, iar voi jucati FIFA 2014!!!
Radu Soviani • 8 ianuarie 2014, 22:04
Legat de propozitia: Cine înțelege ce înseamnă o cădere a veniturilor din publicitate de 85% în 5 ani devine mai atent cu judecățile la adresa supraviețuitorilor – caderea este de peste 600% (daca au ramas 15 euro din 100). Sau de 85 de puncte procentuale. Dramatic. Eu unul ma bucur cu adevarat de fiecare supravietuitor (iar in presa financiara m-am bucurat realmente anul trecut, la aniversarea Ziarului Financiar). Totusi, aproape totul va fi on-line in perioada urmatoare (lucrez la un proiect in care PRINT-ul va fi anexa on-line-ului, si nu invers). Felicitari pentru articol.
A_30 • 8 ianuarie 2014, 22:38
Daca as pastori un ziar pe care apar linkuri catre articole cu titlul „i-a sarit sfarcul din decolteu” nu cred ca as avea tupeu sa atac subiecte in genul celui discutat aici de Tolontan. Nu stiu cat de rusine ii e lui Ioanitoaia dar Chirila sigur sa rasuceste in mormant. E intelept sa faci concesii uneori dar voi aveti o lista mai lunga de concesii decat de principii. Ar trebui sa te puna pe ganduri Tolontane. Cateva anchete meritorii la adresa politicului nu sterg o mizerie de editie online. Nu doar eu cred asta ci cam 90% din cei care au o parere la subiect. Stima.
marian • 8 ianuarie 2014, 23:28
Draga 45,Robert ne referim la momente diferite: d-ta. la anii 90-92, eu la 1960-1970. Faci si dumneata, draga Robert, aceeasi greseala ca si dl. Tolontan. Eu nu am evocat cotidianul de sport al anilor mentionati (mai era si saptamanalul „Fotbal”, dupa cum exista si revista ilustrata „Sport”} din dragoste nemarginita pentru naivitati si limba de lemn, cum spui d-ta. Nici pentru pagina dedicata lui NC, cum si-a amintit dl. Tolontan. Si unele si altele au fost adevarate, dar valoarea nostalgiei de care spui ca sufar este data, de exemplu, de Vanea Chirila, sau de Mache Ionescu, si atunci discutia despre excelenta jurnalistica se rezolva de la sine … Oricum, imi cer scuze daca am deranjat prin acest raspuns sau prin comentariile mele anterioare. Ca si dlui. Tolontan, iti propun si d-tale, draga Robert, sa discutam la centenar. O seara buna si numai bine.
Dan Motoran • 8 ianuarie 2014, 23:32
Publicitatea a omorat presa scrisa. Eu as fi dispus sa platesc si 5-10 Ron pe un ziar adevarat de sport. Sa vad analiza meciurilor, statistica, clasamente si nu mondenitati, scandaluri sau stiri contrafacute. Inainte de 1989 faceam colectie la „Sportul”, azi nici nu o mai cumpar. Si de vina nu e internetul, ci lipsa de profesionalism a asazisilor gazetari. Unde esti nea Vanea cu articolele tale.
Nae • 8 ianuarie 2014, 23:54
Nu se mai cumpara ziare fiindca majoritatea au renuntat la jurnalism.
Adica, de ce sa cumpar un ziar care copiaza stiri de pe internet? Si asta fac majoritatea.
Daca am avea parte de reportaje, inetrviuri originale, atunci, da!
La fel se intampla si cu radiourile. Stiri de pe net, muzica care se gaseste peste tot (TV,youtube,etc).
Un radio care ar avea reporteri, muzica noua (promovare) ar sparge piata.
vlad • 9 ianuarie 2014, 0:10
Eu as plati si mai mult pentru o gazeta a sporturilor. Cumparam frecvent ziarul dar nu ma mai convinge de foarte mult timp. 1 pagina pentru sporturi si restul pentru barfe din fotbal. Nu mai vreau sa investesc bani in mizeria din fotbalul romanesc.
Argumentul care il furnizati conform caruia ar fi bine sa cumparam ziarele ca sa tinem jurnalismul in viata nu mi se pare ok. Tot timpul va justificati independenta spunand ca atata timp cat business-ul este proftabil nu va pot reprosa actionarii. Ori sunteti ong care incaseaza bani ca sa tina jurnalismul in viata ori sunteti business care scrie pentru un target care il cumpara.
Eu recunosc ca nu mai fac parte din targetul gazetei de ceva timp. Nu voi putea sa cumpar insa gazeta ca un act caritabil.
Dragos • 9 ianuarie 2014, 0:22
Student fiind coboram dimineata din camin si inainte de cursuri cumparam gazeta si sportul.. rezultatele, casutele tehnice, comentariile, B-ul si C-ul cu bascalia de rigoare cu colegii din Slobozia pt ca Abatorul pierduse in fata Glorie Buzau… Apoi rezultatele din campionatele externe… Si la final paginile cu non-fotbal: rezultate, clasamente.. Handbal, rugby, volei… toate articolele devorate, din ambele ziare. La un momendat au fost 3. Ziarul sportiv de pe banca de liceu sau facultate a fost nelipsit.
Acum: internetul – http://www.gsp.ro si gata.. Un click dai, informatii de un click primesti.
Ziarul hartie cam aceeasi problema, articolele sportive lasa de dorit. Becalizarea, can-can-ul, neconsistenta, delasarea. Lucruri atat de iubite de societatea noastra incearca sa vanda fituica. Problema e ca publicul becalic nu e dispus sa dea bani si sa cumpere ziar, „ei nu da bani ca nu e prosti, ei are net”; iar cel pt care informatia sportiva reprezinta ceva nu se mai regaseste.
Sportul romanesc e la pamant, se pare ca acolo ajunge si presa sportiva, de altfel partasa cu merite destule la prabusirea acestuia. 2 medalii de aur in ciclul olimpic trecut e putin, foarte putin.
E greu sa vinzi sport, cand nu ai sport!
Cand semeni vant cam culegi furtuna.
PS: inca mai cunosc pe cineva care zi de zi dimineata cumpara ziarele sportive, insa se plinge de calitate; din fericire pt editia tiparita nu stie sa foloseasca netul :). Eu de ceva timp cumpar sporadic, de obicei cand stiu ca va trebui sa stau la vreo coada
Cosmina • 9 ianuarie 2014, 0:37
Domnule Tolontan: „SANTA MONICA, CA – Sept. 12, 2005 –Yahoo! Inc. (YHOO), a leading global Internet company, today announced the launch of Kevin Sites in the Hot Zone, a global news initiative that will offer an unprecedented view of armed conflict throughout the world. On September 26, veteran war correspondent Kevin Sites will embark on a year-long journey as a solo journalist to cover every armed conflict in the world.” Sursa: http://investor.yahoo.net/releasedetail.cfm?releaseid=172701
Două texte, o țară – Kristofer.ro • 9 ianuarie 2014, 0:53
[…] Ideea care durează de 90 de ani – Tolo.ro […]
alen • 9 ianuarie 2014, 1:26
Dl Tolontan uita sa mentioneze ca actualul ziar gazeta sporturilor nu are nici o legatura istorica cu Gazeta Sporturilor interbelica. Actualul ziar este de fapt fostul Sportul, aparut ca Sportul popular in 1945! Organ al sportului comnunist si rival al adevaratei Gazete interbelice, pe care a si inchis-o in 1947, urmare a unei concurente neloiale. In 1989, Ioanitoaia si redactia de atunci au preluat numele defunctului rival atribuind „Sportului” un pedigree interbelic. Intr-o tara in care minciuna e de baza uite ca suntem unii ca nu ne lasam pacaliti. Voi NU SUNTETI GAZETA INTERBELICA!
Gabi Koreanu • 9 ianuarie 2014, 2:09
Catalin,
Poate ca articolul asta trebuia scris acum 5-6 ani, iar cine ar fi trebuit sa-l citeasca, l-ar fi si citit. De altfel atunci cand ai demarat Blogsportul, prin 2006, probabil ca anticipai intr-o forma sau alta inevitabilul. Personal, ai incercat, insa nu ai reusit, iar frustrarile tale sunt indreptatite. Si nu e vorba numai de presa scrisa, ci si de literatura scrisa. Cine mai scoate azi o carte? Poate cine are bani si-si poate permite o „aroganta”. Suna mai degraba tragi-comic, insa cam asta e realitatea. Printul a pierdut lupta cu audio-vizualul si internetul, pentru ca in ziua de azi primeaza viteza de transmitere a informatiei, nu calitatea informatiei. Iar o rasturnare de situatie nu va fi posibila, decat in conditiile unei rasturnari a scarii valorilor in societate. Cata vreme traim intr-o lume materiala, in care unitatea de masura e leul, dollarul sau, mai nou, bit-coinul, vom raporta totul la ea. Din pacate. Iti recomand sa citesti/recitesti „Al treilea val” al lui Alvin Toffler, sa vezi cat de actuale au devenit previziunile sale.
Drako • 9 ianuarie 2014, 8:06
Tolontan,ai perfecta dreptate ! Ca fotoreporter, am slujit presa – cea adevarata – timp de 10 ani,pana cand,vorba ta,ea s-a pervertit…Ce pacat…Dar ce amintiri frumoase mi-au ramas in pusculitza sufletului !
ramon • 9 ianuarie 2014, 8:20
pentru bulgar: fostii ziariști ai Sportului au uzurpat, în 1989, numele GSP al unui cotidian de succes al anilor 1924-47. Gazeta veche a falimentat, neavând susținerea de care s-a bucurat Sportul Popular (care a devenit un ziar bun în 1948, apoi 1968-74). Nu cred însă, că trebuie să tratați acest adevăr cu prea mare vehemență.
Sportul (fără prea multe osanale, în 1968-77) a prezentat realitatea din sportul românesc, nu s-a luptat cu patronei sau președinți, de aceea mulți au renunțat să mai dea banii pe acest ziar, acum. În plus, Sportul costa 0,30 lei, acum gsp este 2 lei, la salariu mediu echivalent. Nu aș da 5 lei pe un ziar făcut în 2014, trendul de cultivare a urii, post 1991, nu merită nici măcar un leu. Îmi păstrez abonamentul, neîntrerupt de 42 de ani, dar nimeni nu ne mai restituie ziarul de atunci, nici anii pe care i-am parcurs, cu puține lucruri bune (școală fără probleme, job, satisfacții din sport).
mad • 9 ianuarie 2014, 9:15
daca stai sa privesti intreaga suma de 100 de euro o sa vezi ca o parte din ea era facuta pe spatele firmelor unor patroni de fotbal…ceea ce pentru mine s-ar traduce – VOI SCRIETI DE BINE DE MINE SI EU VA SPONZORIZEZ PRIN PUBLICITATE PENTRU FIRMELE MELE…acum partonii respectivi nu mai arunca banii asa usor pe fereastra, iar o alta parte din suma era pt campaniile de alegeri care poti sta linistit ca vor mai fi
ar fi corect sa spui asta pt ca sunt sigur ca sti
personal cred ca ideea de presa la noi s-a deformat datorita cititorilor si privitorilor tv, pt ca daca noi nu citeam fituici in loc de ziare, fituicile ar fi disparut
in schimb in presa sportiva au aparut ziaristi precum Radulescu si Stucan care vazand succesul OTV au inceput sa faca emisiuni bazate pe scandal, grilele lor fiind preluata apoi si de alte posturi sportive, mai apoi de Horia Ivanovici si tot asa
cam asta ar fi decaderea presei sportive in Romania – dupa mintea mea
cititorul si privitorul de tv e mereu de vina pt ca el are de unde alege – nu cumperi si nu privesti rahaturile debitate de unii jurnalisti de 2 bani si in timp jurnalistii si emisiunile lor vor disparea – TEORETIC
Florin M. • 9 ianuarie 2014, 9:20
Îţi dau dreptate în totalitate, Cătăline! Există un ziar de sport (săptămânal, e drept) care apare în fiecare marţi la chioşcurile din judeţele Arad, Caraş, Hunedoara, Timiş, din 1991 neîntrerupt. Se numeşte ,,Fotbal vest”, şi e o publicaţie de ţinută, în paginile căreia am onoarea să semnez şi eu de vreo două decenii… Poate ai şi tu cunoştinţă de faptul, deloc minor, că această publicaţie – prin puţinii, dar extraordinarii oameni rămaşi în redacţie – luptă cu osârdie pentru propria-i existenţă, trăind strictamente din ce produce. Asta, în condiţiile în care fotbalul din această parte a ţării este aproape în colaps… Toate cele bune!
Alin • 9 ianuarie 2014, 9:42
e o lupta. ca intotdeauna.
cine e mai puternic, castiga. punct.
probabil ca e nevoie de epurarea numita „stiri de-a valma” create si luate de pe internet pentru ca oamenii sa isi dea seama ca e nevoie de curatori, in persoana jurnalistilor, care sa filtreze profesionist ce e important.
acum trecem printr-o tranzitie. in care oamenii se hranesc cu stirile care sunt servite primele. fara a mai fi important prestigiul celui ce le serveste. cine urla primul, cine urla mai tare, acela va avea castig de cauza. si unde poti penetra mai repede ca la tv sau internet?
respectul pentru jurnalistul profesionist vine cu rabdare din partea oamenilor si cu profesionalism sustinut. d-abia atunci jurnalistul va putea sa isi vanda imaginea cand va dobandi incredere.
Alin • 9 ianuarie 2014, 9:50
oricum, io cred ca ceea ce exista la televizor si in ziare nu se poate numi jurnalism sportiv. se poate numi: „stiri mondene din lumea fotbalului”.
subiectul principal e fotbalul. si chiar si-asa, este rareori este vorba de numar de goluri marcate sau tactici folosite sau clasamente. si, in plus e vorba si de multe ori despre steaua.
daca s-ar face o statistica anuala sa se vada proportia stirilor din celorlalte sporturi luate impreuna versus stirile din fotbal…
si-atunci din punctul asta de vedere, se merita o epurare.
Dragă Tolo • Chinezu • 9 ianuarie 2014, 10:02
[…] din start că ce a scris Cătălin Tolontan la 90 de ani de Gazeta Sporturilor mi se pare una din cele mai bune ziceri despre ce mai înseamnă media (aşa, la grămadă) pe […]
Cătălin Tolontan • 9 ianuarie 2014, 10:16
71, mad: e incorect ce spui, eu vorbesc despre publicitatea de la multinationale. Tu esti intr-o lume care nu ma intereseaza.
72, florin M: da, cunosc fotbal vest, am lucrat o vreme in transilvania, e un ziar care are intr-adevar un prestigiu special
Cătălin Tolontan • 9 ianuarie 2014, 10:21
75, Chinezu: De acord cu tine, bloggerul este un antreprenor, in marea majoritate a cazurilor, ziaristul este un angajat. Dar asta pune si un risc pe primul.Stii foarte bine care. Relatezi mai greu obiectiv cind ai relatii directe de business cu cei care te mentin in viata. Intr-o redactie de ziar, editorialul nu are legaturi cu zona comerciala, tocmai din acest motiv.
Am inteles mesajul tau, e ok, sint de acord ca meseriile sint diferite. Nu stiu in ce masura diferite, dar sint.
Cristian China-Birta • 9 ianuarie 2014, 10:49
Stimabile, mă bucur că ai înţeles ce am vrut să spun. Şi că, mai ales, simt că ai înţeles de ce am făcut-o 🙂 La fel cum înţeleg şi eu încurcata încrengătură a businessului. Tocmai de aceea şi apreciez ce faci.
PS La mulţi ani 🙂
Ramon • 9 ianuarie 2014, 10:52
invidia la adresa unor personaje gen Copo, Jiji, la suta lor de euro dată cadou a deformat complet judecata celor care mai înțeleg ceva în țara asta. Publicitatea de sute/milioane contează, nu suta dată să scrii bine de cineva. Pe de altă parte, în 2006-08 s-au aruncat sume mari în publicații fantomatice, multe instituții achiziționau ziare că aveau bani (vezi tirajele duble-triple de atunci). Criza ne pune în postura să alegem cu bani mai puțini din tot mai multe produse (vezi fructe de care nu știam nimic acum 5 ani, în supermarketuri).
De aceea apreciem ziarele de acum 40 de ani, deși aveau spațiu mai puțin. Atunci nu țipa patronul (gheneralul) că l-a furat arbitrul, deși proporțional și atunci erau bani pentru arbitri. Îi băga la răcoare atunci când naționala mai rata o calificare (1981). Dar nu se scria, trecea meciul și vedeam ce făceau Cesena, Bastia sau Widzew, Karpov, Segarceanu sau Gheorghiu, nu Jenel, Georgel, etc.
D-le Tolontan, ați creat o presă rea, care alungă omul din tribune, nici măcar nu-l informați că poate vedea un meci calm, de handbal, baschet sau volei. Există doar Keșeru, Mutu, care s-ar putea să vină. Dacă nu vor veni ? Sau dacă se plafonează și nu mai prind echipa după 5 meciuri ? Nu contează!
mad • 9 ianuarie 2014, 11:37
eu vorbeam despre publicitatea din presa scrisa in general – toata lumea stie ca asta era o practica in trecut
nu spun ca se facea si la ziarul vostru dar… se facea in presa
salutare
Broscuţa Oac • 9 ianuarie 2014, 12:04
Apropo de bani: sunt curios care e legătura ”financiară” dintre proprietarii vechii Gazete a Sporturilor (de dinaintea comunismului) şi cei de după 1989.
Reînvierea titlului (cu revendicarea datei de întemeiere – 1924) nu s-au făcut pe gratis, nu-i aşa? Doar suntem o societate civilizată, care ”garantează” proprietatea.
bulgar • 9 ianuarie 2014, 12:50
Faceti ziarul cum era in anii 1935-39 si lumea il va cumpara.Ce e bun se vinde, si daca e la concurenta cu internetul!
Nasul TV » Ideea care durează de 90 de ani • 9 ianuarie 2014, 12:55
[…] Catalin Tolontan | Publicat: 9 Ian 2014, 12:56 | Actualizat: acum 1 minut | 0 comentarii […]
Ovi Olaru • 9 ianuarie 2014, 13:02
Dacă-l consideri pe Mircea Badea un deștept, asta nu e deloc bine. Badea e o simplă marionetă a lui Voiculescu și a prietenilor lui Voiculescu.
Ramon • 10 ianuarie 2014, 8:07
@ Broscuța: GSP veche a avut un alt punct de 0, în 1940, când nu a mai apărut între august-octombrie, după care a devenit ziar legionar, dar cu conținut sportiv. A avut iar probleme în februarie 1941 (rebeliunea legionară). În aprilie 1947 GSP a dat faliment (vezi editorialele anterioare, din 1947), neputând susține prețul care creștea fabulos (de la 1000 lei, ianuarie, la 10.000 în aprilie). Nu știu acționariatul de atunci, sau activele, dar la faliment toți se aleg cu 0. A rămas numele (ca și la Adevărul, Flacăra), dar cât timp un nume poate fi deținut de cineva, fără să fie folosit ? Nu cred că mai există cineva în ziua de azi care poate, legal, să dovedească că îi aparține ceva din vechea GSP. Și dacă nimănui nu-i mai aparține, de ce ne mai legăm de asta ? Părerea mea este că vechea GSP a falimentat, deci nu mai aparține nimănui (ca și Corvinul, sau FC Argeș, sau CSM Reșița, etc). Oricum, GSP avea un nume adaptat după marele cotidian italian, care există de vreo sută de ani.
ionutz • 10 ianuarie 2014, 14:39
Nimic nu ma relaxeaza mai mult si nu ma detaseaza de stresul cotidian decat, cititul presei in fata unei cesti cu cafea… dimineata devreme… Gsp ul nu lipseste niciodata!Respect!
Vremurile se schimbă. La fel și relațiile publice • 10 ianuarie 2014, 15:12
[…] ei sporovăiesc cu majuscule nu le dă mai multă dreptate”, spunea Nicolae Iorga (via Tolontan)2, dar acum le garantează expunerea. La fel cum umorul fin românesc care ne însoțea la trecerea […]
Nemzeti • 14 ianuarie 2014, 11:07
Wikipedia: ”Nemzeti Sport (the title means „National Sport”) is a Hungarian sports daily[1][2] founded in 1903,[3] owned by Ringier[4] of Switzerland. ”
turbo • 14 ianuarie 2014, 15:36
cu timpul o sa se renunte la varianta veche te duci la chiosc iti iei ziarul si te intorci fericit acasa sa-l rasfoiesti la o cafea. se pare ca lumea vitezei ne cuprinde puternic pe toti si ceea ce vom mai tine in mana va fi doar un telefon sau o tableta care arata aceleasi stiri ‘dar nu asa de mult cenzurate’ ca-n ziar.
doua intrebari • 14 septembrie 2014, 19:02
Catalin, unde te vezi lucrand peste 10 ani? Si a doua: Ce sanse acorzi ziarului sa prinda centenarul?