joi, 26 ianuarie 2023, 5:11
de Daniel Ionașcu, Ciprian Ranghel, Cătălin Tolontan
Pe 21 februarie 2022, președintele ASF, Nicu Marcu, a trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un document de 26 de pagini. Marcu a fost mandatat de Consiliul ASF să întocmească o sesizare penală. Mai exact, să completeze o sesizare penală „înregistrată în dosarul 90/P/2021”.
De ce această plângere penală a rămas ascunsă vreme de un an, explică oameni din ASF? Pentru că este vorba, din nou, despre liderul pieței de asigurări din România. După escrocheriile urmate de falimentele Astra (2015), Carpatica (2016) și City (2022), asigurații RCA se găsesc a patra oară, în mai puțin de 8 ani, în fața unei firme care îi păcălește în masă, după cum susțin actele trimise de ASF către instituțiile judiciare.
Consiliul ASF, forul de conducere al Autorității, a fost anunțat de echipa de control trimisă la Euroins că, în iulie 2021, „societatea avea în rezervă un număr de 60.512 dosare de daună, cu peste 23% mai mult decât în luna iulie 2020”. Această cifră a atras atenția. Inspectorii au luat la mână documentele Euroins și dosarele de daună.
„În lunile februarie și martie 2021 societatea Euroins a respins un număr de 6.298 dosare de daună; din aceste dosare de daună respinse, un număr de 5.821 dosare de daună (din care 5.603 dosare RCA) au fost respinse în baza a două protocoale semnate de către reprezentanți ai Direcției Daune”.
Când s-au deplasat la sediul Euroins și au verificat, prin sondaj, dosarele, cei din ASF au constatat că jumătate din respingerile analizate au fost făcute fără respectarea regulilor și fără să existe dovada că persoanele păgubite au fost anunțate.
În plus, un sfert din dosarele analizate „nu aveau nicio adresă de respingere, acestea fiind respinse doar în sistemele informatice ale societății”. Ascunse.
Care e miza neraportării dosarelor de daună către ASF? Potrivit legii, când o firmă de asigurări respinge dosare de daune, asiguratul se poate adresa instanței. Firma e nevoită să evidențieze aceste dosare litigioase și să aibă lichidități pentru eventuala plată a sentințelor defavorabile.
Dar dacă omul sau firma nu știu că dosarul le-a fost respins, ei nu-și dau atât de repede în judecată asigurătorul. Iar dacă la ASF nu e anunțat numărul real de litigii, lichiditățile companiei nu sunt recalculate. Solvabilitatea poate părea în parametri legali, dar, de fapt, ea este depășită de situația reală.
„Faptul că ASF a făcut sesizare penală împotriva Euroins a fost ținut secret din mai multe motive. Deși cetățenii aveau dreptul să știe. Dar anul acesta, în octombrie, se termină mandatele șefilor noștri. Și le e teamă că un nou scandal de proporțiile City, cu Euroins de data asta, va determina Parlamentul să nu le prelungească mandatele”, a explicat un om din ASF pentru ziar.
RCA este o asigurare obligatorie impusă de stat. Persoanele și firmele care și-au făcut RCA au plătit 6,1 miliarde de lei pe an (1,2 de miliarde de euro), conform datelor din Raportul ASF pe 2021, cele mai recente disponibile.
RCA este un produs pe care oamenii nu-l cumpără pentru că-l vor, ci pentru un singur motiv: să-l arate polițistului dacă sunt opriți. De aceea, pretențiile asupra poliței sunt mici și alegi prețul cel mai mic. Când apare însă accidentul, te izbești de calitatea produsului RCAPaul Dieter Cîrlănaru, CEO la Casa de Insolvență Transilvania (CITR)
Instituția pe care Cîrlănaru o conduce a fost numită lichidator judiciar a două dintre cele trei falimente majore înregistrate în ultimii ani pe piața asigurărilor din România: Carpatica și City Insurance.
Paul Cîrlănaru susține că e nevoie să înțelegem, ca stat, dar și ca societate, „care sunt erorile sistemice care duc la asemenea dezastre de piață”, dincolo de greșelile conducerilor sau chiar fraudele pe care echipele casei de insolvență le-au descoperit în falimentele analizate de pe piața RCA.
Potrivit ASF, numărul total de contracte RCA în România este de 7,52 de milioane. În această statistică se ține seama de o agregare anuală: 12 contracte lunare ale aceleiași persoane sunt numărate ca un singur contract.
Din toate contractele RCA, Euroins deține 31%, potrivit celei mai recente actualizări comunicate de ASF. După Euroins, urmează Groupama cu 21% și Allianz Țiriac cu 19% din piață.
Din totalul de 7,4 milioane de contracte, rezultă că peste două milioane de români, persoane fizice și firme, sunt asigurate la Euroins. Cei mai vulnerabili în fața respingerii nejustificate sunt cetățenii, pentru că statisticile ASF arată că 81% dintre contractele RCA aparțin persoanelor fizice.
În documentele trimise de ASF la Parchet se arată că echipa de control a ASF a vrut să vadă cine de la Euroins a semnat refuzul dosarelor de daună în număr atât de mare: 5.603 dosare RCA respinse în doar două luni. Cei de la ASF au luat la rând oamenii care au semnat și au descoperit că aceștia fie nu știau ce au semnat, fie că efectiv nu semnaseră. Angajații Euroins le-au spus reglementatorilor pieței că firma lor a respins dosarele „din burtă”.
Unul dintre oamenii din conducere, Gabriela Ionescu, șef serviciu Daune Externe la Euroins, a negat în explicațiile pentru inspectorii ASF că a văzut documentele pe care apare semnătura sa. „Ea a declarat că nu i s-au pus niciodată la dispoziție cele două procese-verbale, nu a analizat niciun dosar de daună și nici nu a semnat un astfel de document.
Și colega sa, Gabriela Nicolescu, inspector la Serviciul Regrese, spune că „nu a analizat niciun dosar de daună, analiza fiind făcută de dl director, semnarea acestora fiind formală”.
Echipa de control a solicitat explicații directorului Direcției Daune din Euroins: Dragomir Dragoev. El a fost întrebat cum de angajații susțin că nu le aparțin semnăturile.
Dragoev a spus că „a trecut numele dnei Gabriela Nicolescu (n.r. – care recunoscuse în declarația de mai sus că nu semnase) în loc de Alexandru Popovici pentru că dna Nicolescu lucrează mai bine cu Excel, iar semnătura ei este formală”.
Dragoev a mai adăugat că „nu a respectat procedura de instrumentare a dosarelor de daună RCA, dar o va face de acum încolo”.
ASF a analizat și alte perioade și a găsit luni cu respingeri mari de dosare:
Sunt doar câteva luni, dintr-un set de exemple. În total, s-au descoperit zeci de mii de dosare „grupate țintit”. Echipa ASF a făcut observația că prin respingerea dosarelor se diminuează rezerva de daune. Acesta este un indicator important când se calculează solvabilitatea unei societăți de asigurări: mai puține dosare aprobate înseamnă o rezervă de daune mai mică și, automat, mai puține garanții solvabile, la care este obligată compania.
Societatea Euroins nu constituie și nu menține rezerva de daune avizate în conformitate cu cadrul legal aplicabilProcesul-verbal trimis de ASF către Parchetul de pe lângă ÎCCJ
„În contextul dat, există o suspiciune rezonabilă cu privire la modul de ținere a evidenței contabile și tehnice de către societate, aspecte care pot denatura rezultatele financiar-contabile”, a notat ASF.
În privința dosarelor de daună respinse, concluzia trimisă procurorilor este:
„Nicio persoană semnatară a proceselor verbale în afara directorului Direcției Daune nu a analizat niciun dosar de daună, semnăturile celorlalte dosare fiind pur formale”.
Lider al pieței de asigurări RCA din România, Euroins este parte a grupului bulgar Eurohold.
Eurohold nu are afaceri doar în asigurări. În 2021, grupul a cumpărat CEZ Bulgaria, una dintre societățile importante de energie din țara vecină. Pe primele 9 luni ale lui 2022, Eurohold a înregistrat afaceri de 2,4 miliarde de euro, conform Ziarului Financiar. Cotat la bursa din Sofia, grupul se declară „cea mai mare companie publică, de pe bursa din Bulgaria”.
Banca Europeană de Reconstrucție de Dezvoltare (BERD) a devenit în 2021, conform Profit.ro, acționar minoritar la Euroins România, și a oferit o capitalizare de 42 de milioane de euro.
Libertatea a întrebat Euroins România cum explică respingerea a mii de dosare de daună pe baza unor semnături formale, conform inspecției ASF. Până la închiderea acestei ediții, nu am primit niciun răspuns. Investigația ziarului despre piața asigurărilor RCA continuă în zilele următoare.