TOLO.RO
TOLO.RO
De Daniel Ionaşcu, Ciprian Ranghel şi Cătălin Tolontan
vineri, 20 ianuarie 2023, 10:24
De Daniel Ionaşcu, Ciprian Ranghel şi Cătălin Tolontan
Conducătorii auto au plătit 910 lei anual, în medie, pe asigurarea auto impusă de stat, conform datelor ASF din ianuarie – septembrie 2022. Cu un an mai devreme, în septembrie 2021, înainte ca City Insurance să intre în insolvență, media poliței RCA fusese de 537 de lei. Libertatea a întrebat ASF ce-și asumă și ce responsabilități interne a descoperit și remediat, în scopul de a nu mai apărea și al patrulea faliment.
Firmele de asigurări din România încasează anual circa 6 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) din 7,5 milioane de contracte, realizate cu posesorii auto, conform raportului ASF pentru anul 2021. Sunt venituri garantate, pentru că statul le impune persoanelor fizice și juridice să-și facă RCA, asigurarea auto obligatorie.
Cheltuiala medie anuală a asigurării RCA, pe datele primelor 9 luni ale lui 2021, a fost de 676 de lei. Persoanele fizice au achitat în medie 537 de lei, iar cele juridice – 1.198 de lei. Dintre asigurații RCA pe 2021, 80% au fost persoane fizice.
În ianuarie – septembrie 2022, pe cele mai noi date disponibile, ASF susține că „prima medie RCA anualizată s-a situat în jurul valorii de 1.152 de lei, în creștere cu 71% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior”.
În 2022, persoanele fizice au reprezentat 75% din contracte și au plătit, în medie, 910 lei pe polița RCA. Firmele au achitat 1.906 lei.
Sporul fără precedent în 2022 al asigurărilor RCA a venit pe fondul unei inflații generale, dar nu de 71%, cât a fost inflația pe piața polițelor auto obligatorii. Factorul major al creșterii prețului la asigurări și, în special, la RCA a fost, conform bugetelor Fondului de Garantare a Asiguraților, falimentul City Insurance. Pentru că a trebuit să plătească 120 de milioane de euro creditorilor City în 2022, Fondul a crescut contribuția firmelor de asigurări (taxe nereturnabile), iar acestea au mărit prețul polițelor oamenilor și firmelor.
Provizionul făcut de FGA, adică estimarea găurii pe care trebuie să o acopere în locul City, este de aproape 400 de milioane de euro (1,9 miliarde de lei). „Rezultatul exercițiului financiar încheiat la data de 31 decembrie 2021 este o pierdere în sumă de (minus) – 1.907.085.422 de lei, față de 31 decembrie 2020, când a fost înregistrat un profit în sumă de 75.213.160 de lei, acest fapt datorându-se în principal intrării în insolvență a societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A. și a preluării de către FGA a obligațiilor acestei societăți către creditorii de asigurare”, se arată în bugetul care poate fi consultat în raportul FGA.
Prăbușirea City a lăsat milioane de asigurați expuși, cota de piață a City la RCA fiind de 43,5% în 2019, potrivit ASF.
În cifra de afaceri a City, valoarea încasărilor din polițele RCA era de aproximativ 88%, susține raportul încheiat și depus în instanță de Casa de Insolvență Transilvania (CITR), lichidatorul judiciar al City. La celelalte firme, cota RCA în totalul afacerilor era de aproximativ 56%.
Reglementatorul ASF nu a reușit să sesizeze planul după care City lucra, când a vrut să pună mâna pe atât de mult RCA, cu prețul de a-l vinde ieftin.
O analiză a CITR arată că vindea cu 22% mai ieftin decât și-ar fi permis, pe baza calculelor din propria contabilitate a City.
„De fapt, City nu avea de gând să plătească tot, nici n-a plătit. Voia doar să ia banii de la mulți, să plătească la puțini și să scoată restul banilor din țară”, a explicat un specialist familiarizat cu afacerea, pe care a caracterizat-o drept „o schemă piramidală”.
City Insurance a avut multiple probleme de-a lungul timpului, înregistrate în raporturile cu asigurații, cu furnizorii și cu autoritățile statului. La începutul lui 2017, City nu mai avea solvabilitate, pe indicatorii legali. ASF s-a lăsat păcălită de un cont fictiv de 50 de milioane de euro pe care compania a susținut că i-a primit ca împrumut, ca să-și refacă solvabilitatea. ASF a permis reluarea activității companiei, deși nu era solvabilă, după cum a arătat o investigație jurnalistică a Libertății, bazată pe documente de la autoritățile fiscale elvețiană și britanică.
În ciuda faptului că legea o obligă să facă „supraveghere și control”, ASF nu doar că n-a descoperit frauda, ci a legitimat escrocheria, pentru că City a putut spune oamenilor: „Am fost verificați, am dovedit solvabilitatea, puteți să ne dați banii dumneavoastră”. Ceea ce s-a și întâmplat. Într-un an, City și-a multiplicat cota de piață.
Când controlul se termină bine, oamenii consideră că o companie e curată și solvabilă. Iar schema piramidală se relansează și-și crește dimensiunile.
Creșterea ponderii City în totalul polițelor RCA a fost rapidă, conform datelor ASF (pag. 39 din raport). După ce supravegherea ASF a căzut pradă punerii în scenă a companiei, și aceasta a primit „verde” să-și reia afacerile, cota ei de piață a evoluat spectaculos:
La începutul lui 2021, când City a intrat din nou în proceduri de verificare, încasa RCA de la de aproape trei ori mai mulți oameni decât în 2017. Extinderea schemei Ponzi reușise.
„Supravegherea și controlul” ASF au fost păcălite de City. Conform documentelor autorităților elvețiene și britanice, firma a comis multiple înșelăciuni. Ea a scos banii din România pe mai multe rute: contracte false, conturi de garanții inexistente, reasigurări fără conținut, toate plătite cu sume reale și imense, încasate de la asigurați.
Libertatea a publicat, citând surse din piața asigurărilor, informația că ASF a fost preocupată ca dezastrul City să nu fie relatat în proporțiile și responsabilitățile corespunzătoare către public, pe parcursul anului 2022.
Astfel, Autoritatea a cerut Casei de Insolvență Transilvania să nu ofere rapoartele sale, detaliate, către opinia publică.
În calitate de lichidator judiciar, CITR a avut acces la documentele City. Prin urmare, rapoartele sale sunt valoroase pentru ca oamenii să înțeleagă ce s-a întâmplat. De altfel, CITR a și indicat în Raportul său responsabilii din interiorul City, pe care în februarie 2023 susține că-i va înainta și instanței civile.
Am întrebat explicit ASF dacă e adevărat că Autoritatea a încercat limitarea comunicării datelor fraudei către public, cerând acest lucru celor de la CITR, iar Autoritatea nu a negat.
Libertatea: „A existat un dialog, în anul 2022, între conducerea ASF și CITR (lichidatorul judiciar) pentru ca CITR să nu furnizeze mai multe documente către public despre falimentul City?”
ASF: „A existat un dialog între reprezentanții Sectorului Asigurări-Reasigurări și CITR, lichidatorul judiciar de la City Insurance Asigurare-Reasigurare S.A., în sensul stabilirii modalității de transmitere către public a datelor tehnice”.
În interiorul propriei organizații, ASF nu a luat nicio măsură și nu și-a penalizat niciun angajat după prăbușirea City, compania aflată în monitorizarea prudențială a instituției. Directorul responsabil cu „supravegherea și controlul”, atât din perioada controalelor eșuate la City, dar și din falimentele Astra și Carpatica, Florin Golovatic, a revenit în postura de director ASF în decembrie 2022.
Pentru proaspăta poziție de director a lui Florin Golovatic, președintele ASF Nicu Marcu a desenat o nouă organigramă a instituției, în noiembrie 2022.
Libertatea a întrebat conducerea ASF dacă „A existat o analiză internă a responsabilităților sistemice ale ASF, ca instituție, și a diverselor funcții și angajați, în faptul că City Insurance a intrat în faliment, în condițiile supravegherii și controlului ASF?”.
Ziarul a mai rugat ASF să spună: „Există un document de interes public pe care ni-l puteți furniza, întocmit în urma acestei analize, vă rugăm? Ce responsabilități au fost concret identificate? Ce măsuri au fost luate în interiorul ASF în urma identificării responsabilităților?”.
Răspunsul ASF a fost: „Începând cu luna septembrie a anului 2020, ca urmare a deciziilor președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, au fost efectuate o serie de analize interne, pentru perioada 2015-2020, care au vizat compania City Insurance Asigurare-Reasigurare S.A. Pe baza analizelor noastre aprofundate au fost sesizate autoritățile competente din cadrul Ministerului Public, fiind întocmite mai multe dosare penale, pentru care nu putem furniza date suplimentare”.
Din răspunsul ASF, rezultă că Autoritatea nu a identificat, după falimentul City, nici o contribuție internă la evenimente.
Instituția condusă de Nicu Marcu nu a indicat nici o analiză pe care a realizat-o ca să înțeleagă ce s-a petrecut, din care să rezulte măsuri prudențiale pentru ca un al patrulea faliment consecutiv să nu se mai întâmple.
În 6 ani, trei lideri de piață au falimentat în domeniul supravegheat de ASF. Paguba plătită de stat prin FGA a ajuns pentru Astra, Carpatica și City la 330 de milioane de euro. Cu ce a provizionat FGA în continuare în cazul City, se poate ajunge la un total de aproape 600 de milioane de euro plătiți de stat, din cauza falimentelor succesive.
Începând cu 2021, locul City ca lider pe piața asigurărilor a fost luat de compania bulgară Euroins. Ca și City, Euroins s-a axat pe RCA, unde clienții sunt garantați, pentru că sunt obligați de stat ca să-și asigure mașinile.
Euroins deține, potrivit ASF, o cotă de 31% din piața RCA pe primele 9 luni ale lui 2022.
Euroins este și el în mijlocul unor analize de solvabilitate ale ASF. Potrivit unui document trimis de un avertizor de integritate din interiorul Autorității către comisiile parlamentare, consultat de Libertatea, „doar 5% din banii încasați de la populație de Euroins rămân în țară”.
Euroins este deținut de un grup puternic din Bulgaria, Eurohold, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) are și ea un pachet minoritar în capitalul companiei-lider al pieței de asigurări din România.
Continuarea investigației, în zilele următoare.