TOLO.RO
TOLO.RO
vineri, 16 decembrie 2022, 2:55
În cartea sa, Daniel Morar povestește cum a descoperit că „SRI urmase un model” prin care și-a construit o societate civilă și ONG-uri de uz propriu. Fostul judecător al Curții Constituționale redă atmosfera dezbaterilor publice din 2019, momentul apariției propunerilor pentru legile Big Brother.
E vorba de legile care urmau să permită autorităților stocarea, urmărirea și analizarea comunicațiilor electronice și pe internet, în anumite condiții. Una dintre dezbaterile ușor de rememorat este cea legată de cartelele telefonice prepay.
Morar a remarcat atunci că, „în mod surprinzător, au lipsit din dezbateri câteva ONG-uri tradiționale cu activitatea de justiție”. În același timp, fostul magistrat observă, pe versantul pozitiv al întâmplărilor, că „am remarcat cât de familiarizate cu problemele, destul de tehnice, ale acestor domenii erau alte ONG-uri”. Acestea din urmă au avut obiecții de calitate, elaborate la adresa legilor Big Brother „formulate din perspectiva necesității apărării drepturilor și libertăților fundamentale”.
Ce l-a șocat pe judecătorul CCR, spune el, a fost faptul că au existat și organizații „din societatea civilă” care s-au manifestat intens și pe față în favoarea legilor propuse și susținute de SRI.
Morar amintește de „un ONG cunoscut ca apropiat al autorităților statului beneficiind de programe și finanțări de milioane de euro, în principal din partea unor instituții de forță”. El descrie în carte, fără să-l numească, personajul din societatea civilă care a intervenit și în scris, la CCR, în favoarea legilor SRI.
Din descriere, e clar că este vorba despre Alexandru Cumpănașu: „Candidat la alegerile prezidențiale din 2019 cu rezultate în marja de eroare” (n.r. – 1,53% din voturi a obținut Cumpănașu), „lider de ONG”, „implementarea democrației”. Cumpănașu este urmărit azi de DNA pentru corupție la finanțarea din fonduri europene.
Fostul șef al DNA spune că felul în care s-a comportat o parte a societății civile atunci i-a amintit un episod care i-a marcat cumva felul în care înțelege lucrurile. El îl narează.
În 2009, Morar a participat, ca șef al DNA, la o conferință internațională la Astana, capitala Kazahstanului. Întâlnirea „a fost organizată în comun de statul kazah și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa”. Tema era anticorupția. Șeful statului, omnipotentul Nursultan Nazarbaev, a deschis conferința.
„Agenția anticorupție kazahă era una militară, condusă de un general pe nume Lukin, care a fost prezent la toate lucrările conferinței îmbrăcat în uniformă militară, cu chipiul aferent”. În jurul lui roiau oameni în civil, toți îmbrăcați la fel, își amintește Morar. Aveau până și același fel de servietă. Scena de la Astana este una dintre cel mai bine descrise din carte.
Nursultan Nazarbaev a demisionat din funcția de președinte al Kazahstanului în 2019, după 18 ani de mandat | Foto: Hepta
S-a ajuns cu discuția la organizațiile societății civile. Gazdele kazahe au fost întrebate: „Aveți societate civilă?”.
„Generalul Lukin a răspuns prompt: Avem! și l-a prezentat pe unul dintre indivizii care îl însoțeau permanent, așezat chiar lângă el la masa conferinței”.
Gazdele au explicat. Colaborăm bine cu ONG-ul colegului, a zis generalul. Și a arătat către „omul societății civile”. „Era îmbrăcat la fel ca și ceilalți și avea aceeași servietă. Până și tunsoarea le era identică, eram convins că se tundeau cu toții la frizeria unității” – și „societatea civilă” a confirmat că are o colaborare bună cu guvernul. „Îi lipsea doar chipiul generalului Lukin”, încheie Morar amintirile din Kazahstan, retrezite la viață când a văzut cum se comportă o parte a societății civile de la noi în momentul dezbaterii legilor Big Brother.
Inventarea ONG-urile cu chipiu. Asta spune Daniel Morar că s-a întâmplat și în România. „SRI a dezvoltat și redefinit relația dintre instituțiile de forță și societatea civilă într-un stat UE, ducând-o la un alt nivel, la cel al Kazahstanului condus de Nazarbaev”.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea