sâmbătă, 9 aprilie 2022, 4:34
de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
Traian Băsescu a intervenit vineri seară, telefonic, la România TV și a spus că Elena Udrea a fost condamnată „nu pe probe”, în dosarul Gala Bute.
Trei completuri de magistrați, în total 13 judecători, au considerat că Elena Udrea este vinovată de corupție. La rându-le, Departamentul pentru luptă antifraudă a fondurilor europene și Curtea de Conturi au descoperit că în „Gala Bute” s-au comis fraude și ilegalități pe bani publici.
Într-adevăr, s-ar fi putut ca în acest dosar să nu existe probe. De ce? Pentru că, pe timpul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu, între 2011 și 2014, s-au întâmplat următoarele lucruri:
La cererea Laurei Kovesi, adjunctul DNA Mariana Alexandru a analizat soluția, dosarul și, în decembrie 2013, a calificat soluția drept „nelegală”, infirmând astfel cercetarea Alinei Stoica, procurorul care o scăpa pe Elena Udrea și pe oamenii săi din minister.
Laura Kovesi a încredințat dosarul „Gala Bute” magistratului Mariana Alexandru. La câteva zile, Alina Stoica a plecat din DNA și a ajuns procuror la DIICOT, condus atunci de Alina Bica, prietena Elenei Udrea.
Procurorul plecată din DNA a pornit un șir de procese împotriva jurnaliștilor de investigație, pe care le-a pierdut.
La rândul ei, procurorul Mariana Alexandru a plecat din DNA, prin pensionare, în 2014, iar dosarul a fost finalizat de procurorii Ana Dana și Marius Bulancea.
Pe parcursul acestor patru ani, câtă vreme Elena Udrea a avut o imunitate nedeclarată, ziarul a continuat să publice zeci de episoade de investigație. Până în iunie 2018, la primul verdict definitiv, au fost 93 de episoade jurnalistice.
Atât ministrul Udrea, cât și președintele în funcție Băsescu, dar și persoane rămase neidentificate în urma reclamațiilor către Poliția Română, au amenințat jurnaliștii de investigație ai Gazetei Sporturilor.
Probele au devenit însă publice, odată cu trimiterea în fața instanței a dosarului „Gala Bute”, în aprilie 2015. Vreme de încă 7 ani, cât cazul a traversat cele trei Curți de Justiție, ultima în aprilie 2022, procurorii au adus în fața instanței, iar judecătorii au considerat că sunt dincolo de orice dubiu, dovezi că s-au întâmplat următoarele lucruri.
Din documentele oficiale ridicate de DLAF și DNA de la Ministerul Dezvoltării și Turismului, din e-mailurile recuperate de la inculpați, din fișierele de pe calculatoarele acestora și din recunoașterile și mărturiile de la DNA și din instanță a rezultat că ministerul a pliat toată achiziția nu pe interesul public, ci pe cel al firmei care a organizat gala de box profesionist Bute – Mendy.
De altfel, Comisia Europeană a refuzat să deconteze cheltuielile trimise de la Ministerul Dezvoltării pentru Europlus, firma lui Obreja. Cei 1,9 milioane de euro plătiţi inițial firmei lui Rudel Obreja au fost achitați direct din contribuţiile românilor, nu din fonduri europene, cum ar fi trebuit. La sumă s-au adăugat 400.000 de euro sponsorizări din ministere, venite tot către Europlus, prin Federația Română de Box.
Elena Udrea a tratat personal cu Rudel Obreja. Iar sumele pe care nu le-a mai putut da din ministere, în urma scandalului apărut după investigația jurnalistică, au venit de la o firmă din Valea Jiului, care făcea lucrări publice cu bani de la minister.
S-a ajuns până acolo încât, la cererea Elenei Udrea, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Economiei au plătit 2,3 milioane de euro pe expunerea frunzei, brandul turistic al țării, timp de 12 minute, cât a durat meciul lui Bute. Atât au costat 23 de meciuri la turneul final al Campionatului European de fotbal din Franța, din 2016, care au făcut audiență de zeci de ori mai mare.
Elena Udrea era cea care decidea plățile la MDRT, chiar dacă nu semna. Ana Maria Topoliceanu, una dintre cele mai bune prietene ale ministrului și subordonată a acesteia, a colaborat cu procurorii. În afară de documente oficiale sau de facturi de vacanțe pe bani din mită, Topoliceanu a pus la dispoziția DNA un tabel de plăți, pe care se văd recomandările făcute cu mâna Elenei Udrea.
Se construise, au constatat judecătorii, un sistem prin care să generalizaze o mită de 10% din contracte, care se repetă în numeroase plăți, documentate de DNA și admise ca probe de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Două exemple din dosar:
Depozițiile unor martori au descris sistemul în instanță, atât cel din relația cu firmele, cât și cel în care miniștrii decideau sponsorizările, unele foarte mari. De pildă, angajați de la Nuclearelectrica, martori la unul din termenele procesului, au mărturisit că ”am dat către Gala Bute din banii alocați, de fapt, campaniei de informare a populație pentru energia atomică de la Cernavodă”.
În plus, înregistrări telefonice realizate de SRI arată cum oamenii din minister tratau cu oamenii de afaceri plățile preferențiale.
Traian Băsescu și Elena Udrea, la dezbaterea ‘Starea economică a României în 2014 și perspectivele pentru anul postelectoral’ organizată de Fundația ‘Mișcarea Populară’, la Palatul Stirbey din Buftea. Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Pentru ca firma care organiza gala de box să fie mulțumită, Elena Udrea a conceput un sistem prin care aceasta urma să primească o sponsorizare de 3 milioane de lei la o altă firmă privată. Aceasta a fost Termogaz, compania omului de afaceri Adrian Gărdean, din Valea Jiului. La schimb, Termogaz a primit lucrări publice finanțate din bugetul ministerului condus de Elena Udrea. Drept recunoștință, Termogaz dădea bani și ministrului Udrea.
Ca să-și acopere ”sponsorizarea forțată” către Gala Bute și banii către ministru, Termogaz a umflat de trei ori lucrările făcute pentru domeniu de schi de la Straja, obiectiv al Primăriei Lupeni, finanțat de Ministerul Dezvoltării Firma a prestat lucrări de 2 milioane de lei și a decontat 5,7 milioane din bani publici.
Exemplu din dosar:
DNA a dovedit supraevaluarea lucrărilor cu documente contabile, contracte, actele achizițiilor, plățile și recunoașterile celor inculpați, patronii firmelor și funcționarii ministerului Elenei Udrea.
În toată această perioadă, ca să se propage ideea că „nu există probe” în dosarul „Gala Bute”, procurorii au descoperit că s-a folosit un corp de postaci pe internet. Erau aceiași 18 „postaci” care slujeau organizația PD-L București, condusă de Elena Udrea.
Acești postaci multplicau mesaje, uneori xenofobe și antisemite, împotriva jurnaliștilor de investigație, împotriva adeversarilor politici și împotriva ideii că există dovezi care o responsabilizează pe Elena Udrea.
Conform emailurilor din dosar, „postacii” erau recompensați dintr-un fond de 10.000 de euro. Acesta era alimentat, ca multe alte plăți din cazul „Gala Bute”, din bani reîntorși ca șpagă de firmele care primeau contracte preferențiale cu ministerul, contracte pe care le supraevaluau.