Băsescu spune că Udrea n-a fost condamnată pe probe. Cum arată probele din dosarul „Gala Bute”

sâmbătă, 9 aprilie 2022, 4:34

 de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

Traian Băsescu a intervenit vineri seară, telefonic, la România TV și a spus că Elena Udrea a fost condamnată „nu pe probe”, în dosarul Gala Bute.

Trei completuri de magistrați, în total 13 judecători, au considerat că Elena Udrea este vinovată de corupție. La rându-le, Departamentul pentru luptă antifraudă a fondurilor europene și Curtea de Conturi au descoperit că în „Gala Bute” s-au comis fraude și ilegalități pe bani publici.

Într-adevăr, s-ar fi putut ca în acest dosar să nu existe probe. De ce? Pentru că, pe timpul celui de-al doilea mandat al lui Traian Băsescu, între 2011 și 2014, s-au întâmplat următoarele lucruri:

Elena Udrea nu a fost audiată în caz câtă vreme Traian Băsescu a fost președinte

1. Vreme de un an, aprilie 2011- aprilie 2012, DNA nu a făcut nicio cercetare. În aceeași perioadă ziarul Gazeta Sporturilor a scris despre caz și a prezentat, treptat, pe măsură ce adunam informații, legăturile dintre funcționarii publici și firmele implicate pe bani publici în gala de box profesionist care a avut loc în iulie 2011.
2. Vreme de aproape trei ani, aprilie 2012 – februarie 2015, adică de când procurorii anticorupție au deschis dosarul și până când Traian Băsescu a încetat să fie președinte, DNA nu a chemat-o pe Elena Udrea la audieri.
3. În primul rechizitoriu al acestui caz, încheiat în noiembrie 2013 de către procurorul Alina Stoica din DNA, Elena Udrea a fost considerată nevinovată. Niciun ministru și niciun funcționar public nu a fost trimis inițial în judecată. Singurul pus sub acuzare era Rudel Obreja.

La cererea Laurei Kovesi, adjunctul DNA Mariana Alexandru a analizat soluția, dosarul și, în decembrie 2013, a calificat soluția drept „nelegală”, infirmând astfel cercetarea Alinei Stoica, procurorul care o scăpa pe Elena Udrea și pe oamenii săi din minister.

Laura Kovesi a încredințat dosarul „Gala Bute” magistratului Mariana Alexandru. La câteva zile, Alina Stoica a plecat din DNA și a ajuns procuror la DIICOT, condus atunci de Alina Bica, prietena Elenei Udrea.

Procurorul plecată din DNA a pornit un șir de procese împotriva jurnaliștilor de investigație, pe care le-a pierdut.

La rândul ei, procurorul Mariana Alexandru a plecat din DNA, prin pensionare, în 2014, iar dosarul a fost finalizat de procurorii Ana Dana și Marius Bulancea.

• 4. Elena Udrea a fost reținută de DNA pe 10 februarie 2015, la aproape patru ani de la derularea primelor fapte de corupție în pregătirea „Galei Bute”, la trei ani de la începerea dosarului și la câteva luni după ce Traian Băsescu a părăsit Palatul Cotroceni.

Pe parcursul acestor patru ani, câtă vreme Elena Udrea a avut o imunitate nedeclarată, ziarul a continuat să publice zeci de episoade de investigație. Până în iunie 2018, la primul verdict definitiv, au fost 93 de episoade jurnalistice.

Atât ministrul Udrea, cât și președintele în funcție Băsescu, dar și persoane rămase neidentificate în urma reclamațiilor către Poliția Română, au amenințat jurnaliștii de investigație ai Gazetei Sporturilor.

Probele au devenit însă publice, odată cu trimiterea în fața instanței a dosarului „Gala Bute”, în aprilie 2015. Vreme de încă 7 ani, cât cazul a traversat cele trei Curți de Justiție, ultima în aprilie 2022, procurorii au adus în fața instanței, iar judecătorii au considerat că sunt dincolo de orice dubiu, dovezi că s-au întâmplat următoarele lucruri.

Achiziția publică în valoare de două milioane de euro a fost făcută ilegal, cu dedicație

Din documentele oficiale ridicate de DLAF și DNA de la Ministerul Dezvoltării și Turismului, din e-mailurile recuperate de la inculpați, din fișierele de pe calculatoarele acestora și din recunoașterile și mărturiile de la DNA și din instanță a rezultat că ministerul a pliat toată achiziția nu pe interesul public, ci pe cel al firmei care a organizat gala de box profesionist Bute – Mendy.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat să deconteze cheltuielile trimise de la Ministerul Dezvoltării pentru Europlus, firma lui Obreja. Cei 1,9 milioane de euro plătiţi inițial firmei lui Rudel Obreja au fost achitați direct din contribuţiile românilor, nu din fonduri europene, cum ar fi trebuit. La sumă s-au adăugat 400.000 de euro sponsorizări din ministere, venite tot către Europlus, prin Federația Română de Box.

Elena Udrea a tratat personal cu Rudel Obreja. Iar sumele pe care nu le-a mai putut da din ministere, în urma scandalului apărut după investigația jurnalistică, au venit de la o firmă din Valea Jiului, care făcea lucrări publice cu bani de la minister.

S-a ajuns până acolo încât, la cererea Elenei Udrea, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Economiei au plătit 2,3 milioane de euro pe expunerea frunzei, brandul turistic al țării, timp de 12 minute, cât a durat meciul lui Bute. Atât au costat 23 de meciuri la turneul final al Campionatului European de fotbal din Franța, din 2016, care au făcut audiență de zeci de ori mai mare.

Procurorii au adus în fața instanței un tabel cu notițele Elenei Udrea, care hotăra ce firme primesc bani. Apoi, firmele întorceau „parandărăt” de 10% din sume

Elena Udrea era cea care decidea plățile la MDRT, chiar dacă nu semna. Ana Maria Topoliceanu, una dintre cele mai bune prietene ale ministrului și subordonată a acesteia, a colaborat cu procurorii. În afară de documente oficiale sau de facturi de vacanțe pe bani din mită, Topoliceanu a pus la dispoziția DNA un tabel de plăți, pe care se văd recomandările făcute cu mâna Elenei Udrea.

Se construise, au constatat judecătorii, un sistem prin care să generalizaze o mită de 10% din contracte, care se repetă în numeroase plăți, documentate de DNA și admise ca probe de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Două exemple din dosar:

• „La 27.07.2010, MDRT dispune efectuarea plăţii de 4.999.024 RON către UAT Cavnic pentru plata facturilor de avans emise de Termogaz Company”.
• „Din această sumă, un procent de 10 %, respectiv 499.739,9 RON, a fost transferat de Termogaz Company către Lungu Ştefan”.

Depozițiile unor martori au descris sistemul în instanță, atât cel din relația cu firmele, cât și cel în care miniștrii decideau sponsorizările, unele foarte mari. De pildă, angajați de la Nuclearelectrica, martori la unul din termenele procesului, au mărturisit că ”am dat către Gala Bute din banii alocați, de fapt, campaniei de informare a populație pentru energia atomică de la Cernavodă”.

În plus, înregistrări telefonice realizate de SRI arată cum oamenii din minister tratau cu oamenii de afaceri plățile preferențiale.

 

Traian Băsescu și Elena Udrea, la dezbaterea ‘Starea economică a României în 2014 și perspectivele pentru anul postelectoral’ organizată de Fundația ‘Mișcarea Populară’, la Palatul Stirbey din Buftea. Foto: ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Firma care „a compensat” Gala la cererea Elenei Udrea a ajuns să fure apoi primăria din Lupeni cu prețuri de trei ori mai mari

Pentru ca firma care organiza gala de box să fie mulțumită, Elena Udrea a conceput un sistem prin care aceasta urma să primească o sponsorizare de 3 milioane de lei la o altă firmă privată. Aceasta a fost Termogaz, compania omului de afaceri Adrian Gărdean, din Valea Jiului. La schimb, Termogaz a primit lucrări publice finanțate din bugetul ministerului condus de Elena Udrea. Drept recunoștință, Termogaz dădea bani și ministrului Udrea.

Ca să-și acopere ”sponsorizarea forțată” către Gala Bute și banii către ministru, Termogaz a umflat de trei ori lucrările făcute pentru domeniu de schi de la Straja, obiectiv al Primăriei Lupeni, finanțat de Ministerul Dezvoltării Firma a prestat lucrări de 2 milioane de lei și a decontat 5,7 milioane din bani publici.

Exemplu din dosar:

• Adrian Gărdean cumpără, prin firma soției sale, cablu electric în valoare de 650.000 de lei de la S.C. IPROEB S.A. Bistriţa. El decontează cablul primăriei din Lupeni pe 3.000.000 de lei. Doar de aici scoate 2.350.000 de lei, ca să poată să-și asigure bani de ”parandărăt” pentru MDRT.

DNA a dovedit supraevaluarea lucrărilor cu documente contabile, contracte, actele achizițiilor, plățile și recunoașterile celor inculpați, patronii firmelor și funcționarii ministerului Elenei Udrea.

Au fost plătiți „postaci” ca să „distrugă dosarul” și să „atace jurnaliștii”

În toată această perioadă, ca să se propage ideea că „nu există probe” în dosarul „Gala Bute”, procurorii au descoperit că s-a folosit un corp de postaci pe internet. Erau aceiași 18 „postaci” care slujeau organizația PD-L București, condusă de Elena Udrea.

Acești postaci multplicau mesaje, uneori xenofobe și antisemite, împotriva jurnaliștilor de investigație, împotriva adeversarilor politici și împotriva ideii că există dovezi care o responsabilizează pe Elena Udrea.

Conform emailurilor din dosar, „postacii” erau recompensați dintr-un fond de 10.000 de euro. Acesta era alimentat, ca multe alte plăți din cazul „Gala Bute”, din bani reîntorși ca șpagă de firmele care primeau contracte preferențiale cu ministerul, contracte pe care le supraevaluau.