TOLO.RO
TOLO.RO
De Răzvan Luțac, Mirela Neag, Adriana Oprea, Cătălin Tolontan
luni, 13 decembrie 2021, 10:29
De Răzvan Luțac, Mirela Neag, Adriana Oprea, Cătălin Tolontan
Procesul Colectiv se apropie de final, odată cu ultimele pledoarii ce vor fi rostite în sala de judecată a Curții de Apel Bucureşti în zilele de 17, 20 şi 21 decembrie 2021. Acest proces nu privește îngrijirea din spitale, ci circumstanțele incendiului și rolul autorităților în aprobările clubului. Dar la dosar sunt și documentele medicale, iar Libertatea a intrat în posesia tuturor rapoartelor de necropsie. Documentele arată cum, nici după 6 ani, nu este recunoscut rolul germenilor nosocomiali în decese, concluziile medicilor legiști nefăcând nicio corelare între infecții puternice – sepsis – moarte.
Dintre cei 64 de oameni care au decedat în urma incendiului din Clubul Colectiv, produs în seara de 30 octombrie 2015, 27 de victime au murit pe loc. 37 au supraviețuit focului. Patru au murit după câteva zile, cu arsuri foarte grave.
Cele 33 de victime rămase inițial în viață au decedat într-un interval cuprins între o săptămână și patru luni și jumătate de la incendiu. Pacienții și-au pierdut viața în spitalele din țară sau din străinătate, unde fuseseră transferați. Dintre aceștia 33, pentru 23 există, la dosarul procesului Colectiv, documente medicale care atestă infecții nosocomiale multirezistente la antibiotice, lucru pe care părinții și rudele îl susțin de șase ani.
În 2015, Gazeta Sporturilor a dezvăluit, întâi cu ajutorul medicului ATI Camelia Roiu și mai apoi prin informațiile mai multor doctori, că mulți dintre răniții decedați au avut infecții nosocomiale cu germeni multirezistenți, unii și la Colistin, cel mai puternic antibiotic din acel moment.
Ce nu s-a știut niciodată este ceva ce iese la iveală acum, odată cu încheierea procesului Colectiv. Toate, absolut toate autopsiile acestor decese au absolvit infecțiile nosocomiale de cauzalitatea morții. Astfel, spitalele, Ministerul Sănătății și orice for statal sunt mult mai greu de acționat în judecată de către rude la eventuale procesele ulterioare, după cum a explicat un avocat consecințele.
În afara procesului aflat aproape de încheiere, tragedia de la Colectiv a generat și un alt dosar penal, cercetat de procurori din 2019. El privește îngrijirea în spitale și faptul că, pe fondul ideii că „avem condiții ca în Germania”, nu s-a cerut declanșarea mecanismului european și că transferurile au fost întârziate, susțin familiile victimelor.
Concluziile medicilor legiști sunt, de asemenea, favorabile instituțiilor și persoanelor care pot fi cercetate în acest dosar, în privința celor 23 de decedați a căror dispariție s-a produs în luni după incendiu.
Libertatea a intrat în posesia tuturor dosarelor medicale ale acestor 23 de femei și bărbați decedați. Cele 23 de cazuri au atașate dosarului penal analizele bacteriologice care evidențiază contaminarea cu bacterii multirezistente la antibiotice încă din primele zile de internare.
Ordinul a fost ca toate autopsiile să fie efectuate la INML București, inclusiv pentru cei care au decedat în spitalele din Marea Britanie, Olanda, Franța, Germania, Israel.
Iar în cadrul acestor autopsii, legiștii din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici București au notat, în majoritatea cazurilor, că „moartea s-a datorat insuficienței organice multiple survenită prin arsuri cu flacără”. În niciun caz din cele 23 pe care le prezentăm, anonimizând documentele, infecțiile nosocomiale nu apar drept cauză importantă a sepsisului și, prin urmare, nu sunt menționate ca având un rol în deces.
Victimă de 33 de ani, internată la Spitalul de Urgență Floreasca, cu arsuri pe 32% din suprafața corpului. A fost tratată aici până pe 11 noiembrie 2015, când a fost transferată la un spital din Franța. În actele medicale, ce se află în dosarul Colectiv de la Curtea de Apel București, se regăsesc analizele bacteriologice efectuate de medicii de la Floreasca prin care au fost evidențiate în secrețiile traheale și în aspiratul bronșic culturi cu germenii multirezistenți la antibiotice: Acinetobacter baumannii, Klebsiella spp și Pseudomonas spp. Probele au fost prelevate începând cu 3 noiembrie 2015.
Legistul Adrian Sârbu nu a preluat nicio informație în raportul medico-legal și nici nu a efectuat vreun examen bacteriologic post-mortem.
Tot la Spitalul Floreasca a fost internat și un tânăr de 22 de ani pentru care medicii au luptat patru luni și jumătate. Pacientul avea arsuri pe circa 50% din suprafața corporală.
La dosarul medical se află raportul de analize bacteriologice din 6.11.2015 în care este evidențiată în secrețiile din plăgi bacteria Acinetobacter baumannii. Din 10 noiembrie, medicii secției de chirurgie plastică condusă de doctorul Ioan Lascăr încep să-i aplice lavaj abundent cu antibioticul Colistin.
În plăgi îi apare și bacteria Pseudomonas spp. Buletinul din 7 noiembrie constată Acinetobacter spp. în secreția traheală, iar pe 14 noiembrie, Klebsiella spp., ambii germeni rezistenți la toate antibioticele cu excepția Colistinului.
Legistul Gabriel Gorun, care a efectuat autopsia tânărului decedat după patru luni și jumătate, nu a solicitat examene bacteriologice, dar menționează în raportul autopsiei toți germenii consemnați în dosarul medical.
Legistul concluzionează că decesul a survenit în urma complicațiilor pulmonare „în contextul evolutiv prelungit al unui șoc postcombustional tardiv ce a asociat insuficiențe multiorganice și complicații multiple”. Nu face nicio legătură directă între infecțiile nosocomiale și deces. În continuare, legistul a menționat că „leziunile de arsură erau în curs de vindecare sau în stadiu cicatriceal precoce”.
În cazul unei tinere de 26 de ani, care a decedat la Spitalul de Arși pe 15 decembrie 2015 având doar 20% arsuri din suprafața corpului, același legist Gabriel Gorun a cerut examen bacteriologic din sânge, din lichidul pleural, din secrețiile de la traheostomă și trahee, precum și din plăgile de pe corp.
Astfel a descoperit că fata a fost infectată cu 4 germeni, care i-au invadat tot corpul: Staphylococcus aures, Acinetobacter baumanni, Pseudomonas aeruginosa şi Enterococcus faecalis.
Raportul examenului bacteriologic are trei pagini şi la fiecare analiză a fost descoperit un cocktail de bacterii nosocomiale. Cu rezultatele acestor analize în față, legistul a concluzionat că moartea tinerei „s-a datorat unei bronhopneumonii survenite în evoluţia de lungă durată a unor arsuri”.
Tot patru bacterii multirezistente au fost găsite în plăgile și sângele unei victime de 20 de ani. Ea a stat internată la Spitalul de Urgență Agrippa Ionescu, al SRI, până pe 7 noiembrie, când a fost transferată într-un spital din Rotterdam, Olanda. A decedat în aceeași zi. Avea arsuri pe 45% din suprafața corpului.
În fișa medicală de transfer către Olanda, medicii de la Spitalul SRI menționează faptul că au depistat în urma analizelor bacteriologice Candida spp. în plagă și Klebsiella spp. în secrețiile nazale.
Legistul Elena Voinițchi a efectuat analize bacteriologice din secreții din plăgi și sânge în urma cărora au fost depistate culturi de Acinetobacter baumannii și Enterobacter cloacae, iar în hemocultură, Klebsiella pneumoniae, Enterobacter cloacae, Aeromonas hydrophila și Enterococcus faecalis. Legistul a concluzionat că moartea ei „s-a produs prin insuficiență multiplă de organe și sisteme în evoluția unui șoc postcombustional cu sindrom de detresă respiratorie acută consecință a arsurilor”.
Bacteriile sunt menționate încă o dată de legist în concluziile raportului, dar fără să se facă vreo legătură cu cauza decesului.
Fata a murit în Olanda, dar autoritățile române au cerut ca autopsia să fie efectuată în țară, la INML, regulă valabilă pentru toți cei decedați în urma incendiului de la Colectiv.
În cazul unei eleve în vârstă de 18 ani, transferată infectată în Marea Britanie, britanicii au aplicat, după deces, protocolul de „moarte cauzată de boli contagioase”. Ce s-a întâmplat?
Eleva care s-a numărat printre victimele din clubul Colectiv a fost internată până pe 8 noiembrie 2015 la Spitalul de Arși, a decedat două zile mai târziu într-un spital din Liverpool. A avut arsuri pe 60% din suprafaţa corpului.
În dosarul medical există un raport de microbiologie care arată că în 4 noiembrie 2015, fata contractase deja Acinetobacter baumanii în secreţia traheală.
La dosarul Colectiv există un document emis de autoritățile din Marea Britanie, potrivit căruia „cadavrul a fost tratat în acord cu art. 3 din Convenţia de la Berlin, care prevede că dacă decesul este cauzat de boli contagioase, trupul va fi învelit într-un giulgiu impregnat cu soluţie antiseptică”.
Legistul Gheorghe Roman nu a cerut examen bacteriologic. A concluzionat că moartea tinerei „s-a datorat disfuncţiei multiple organo-sistemice, consecinţa arsurilor prin flacără (…), cu evoluţie nefavorabilă complicate septic (stare septică cu bronhopneumonie)”.
În cazul unui tânăr de 25 de ani, internat la Spitalul de Arși cu 22% arsuri de pe suprafața corpului și decedat pe 9 noiembrie, pe Foaia de Observație a spitalului este scris „diagnostic principal la externare: şoc septic cu punct de plecare cutanat”.
În actele medicale citate în raportul medico-legal se precizează că la starea generală gravă a pacientului „s-a supraadăugat infectarea, cu degradarea severă a stării generale. Evoluţie către disfuncţie organică multiplă, instalată treptat şi şoc septic”.
Legistul Mihaela Savu a notat la autopsie că tânărul avea în bronhii „secreţii purulente”. După examenul bacteriologic pe care l-a efectuat, a constat că avea în secreţiile plăgilor Klebsiella pneumoniae, Providencia stuartii și Pseudomonas aeruginosa, iar în sânge, Providencia stuartii şi Pseudomonas aeruginosa.
Legistul a notat că moartea tânărului „s-a datorat insuficienţei multiple de organe şi sisteme survenită în evoluţia unor arsuri (…), cu sepsis în evoluţie”. Legistul a mai subliniat că „din documentaţia medicală pusă la dispoziţie nu rezultă deficienţe de diagnostic şi tratament pe timpul spitalizării”.
Concluziile raportului medico-legal, întocmit de medicul legist Corneliu Căpăţînă: „moartea s-a datorat insuficienței multiple de organe şi sisteme survenită în evoluţia unor arsuri prin flacără gradul II – III pe circa 50% din suprafaţa corporală. La examenul necroscopic nu s-au constatat alte leziuni traumatice cu excepţia celor post-combustionale. Între leziunile post-combustionale şi deces există legătură de cauzalitate directă necondiţionată”.
Sinteza concluziilor raportului medico-legal semnat de medicul Maria Tudor: moartea „s-a datorat insuficienței multiple de organe şi sisteme survenită în evoluţia şocului postcombustional cu sindrom de detresă respiratorie acută, consecinţa arsurilor prin flacără gradul II – III pe circa 20% din suprafaţa corporală (…), în condiţiile aplicării măsurilor susţinute de terapie intensivă (IOT, VM), cu instalarea stării septice, pe fondul reactivităţii scăzute a organismului (în contextul şocului menţionat). (…) Între leziunile termice constatate şi deces există legătură de cauzalitate directă necondiţionată”.
Legistul nu a cerut examen bacteriologic şi a conchis că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe şi sisteme, consecinţa unor arsuri prin flacără gradul II-III pe circa 79% din suprafaţa corporală, operat cu sepsis în evoluţie”.
Legistul conchide că moartea „s-a datorat unor arsuri grad II-III circa 50% suprafață corporală, posibil favorizată de intoxicaţia cu gaze de ardere şi arsuri ale căilor respiratorii inferioare, în contextul unui incendiu, complicată intraspitalicesc cu insuficienţă cardio-circulatorie respiratorie, renală, metabolică, neurologică”.
Legistul Ionuț Pârlica nu a cerut examen bacteriologic și a stabilit că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe, urmare a unor arsuri grad II – III pe 50% suprafaţa corporală şi a arsurilor de căi respiratorii superioare”.
Medicul legist Cristian Stan nu a cerut examen bacteriologic. A sintetizat că decesul pacientului „s-a datorat insuficienţei multiorganice acute, consecinţă a unor arsuri prin flacără gradul II-III pe circa 65% suprafaţa corporală şi arsuri la nivelul căilor respiratorii superioare, complicate în final cu bronhopneumonie şi stare toxico-septică generalizată”.
Dr. Elena Voinițchi concluzionează că moartea „s-a produs prin insuficienţă multiplă de organe şi sisteme survenită în evoluţia unui şoc postcombustional cu sindrom de detresă respiratorie acută, consecinţa unor arsuri grad II-III pe circa 45% suprafaţă corporală (…), în condiţiile unei terapii intensive energice şi susținute (IOT, VM), cu complicaţii septice pe fondul reactivităţii scăzute a organismului în contextul şocului combustional”.
Legistul român Ștefan Dumitriu nu cere examen bacteriologic şi determină că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe şi sisteme, consecinţa unor arsuri prin flacără gradul I-III, interesând circa 50% din suprafaţa corporală, operată cu sepsis în evoluţie”.
Legistul medic legist Ionuț Pârlica nu a solicitat examen bacteriologic şi a concluzionat că decesul „s-a datorat insuficienţei multiple de organe, consecinţă a unor arsuri”.
Concluzia autopsiei efectuate de medicul legist Corneliu Căpăţână este că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe şi sisteme, survenită în evoluţia unor arsuri”.
În România, dr. Sorin Hostiuc nu mai cere examen bacteriologic şi concluzionează că moartea „s-a datorat insuficienţei multiple de organe şi sisteme, consecutiv unui sindrom de detresă respiratorie în evoluţia unor arsuri tegumentare prin flacără”.
Concluziile legistului Sorin Hostiuc au fost: „Moartea a fost violentă. Ea s-a datorat unor arsuri prin flacără pe aproximativ 50% din suprafața corporală complicate cu sepsis cu punct de plecare cutanat și bronhopneumonie, în evoluția căruia a intervenit o insuficiență multiplă de organe și sisteme”.
Continuă prin a preciza culturile de bacterii Pseudomonas aeruginosa și Klebsiella pneumoniae din secrețiile traheale. „Între leziunile traumatice de arsură constatate și deces există o legătură de cauzalitate directă necondiționată”, conchide legistul.
Legistul Sorin Hostiuc constată la autopsie bronhopneumonie cu focare confluente și nu efectuează nicio analiză bacteriologică. Acesta concluzionează că „moartea, care a fost violentă, s-a datorat unei intoxicații cu monoxid de carbon ce s-a complicat cu comă severă și la final cu insuficiență multiplă de organe”.
Medicul legist Constantin Dragotescu nu efectuează examen bacteriologic în timpul necropsiei și declară că „moartea a fost violentă și s-a datorat insuficienței multiple de organe consecință a arsurilor de grad II-III pe 35% din suprafața corporală”.
Doctorul a sintetizat că „moartea numitului s-a datorat disfuncției multiple organo-sistemice survenită în urma evoluției unor leziuni de arsură grad II-III pe 35% din suprafața corporală, cu arsuri de căi respiratorii și intoxicație cu fum”.
Specialistul în medicină legală concluzionează că „moartea s-a datorat sindromului de detresă respiratorie acut survenit în evoluția arsurilor de căi respiratorii la o persoană cu arsuri de grad II-III pe 35% din suprafața corpului”.
În concluziile raportului autopsiei, legistul legist Cristian Stan consemnează că „moartea s-a datorat insuficienței multiorganice acute, consecința unor arsuri de gradul II-III pe circa 40% din suprafața corporală și arsuri la nivelul căilor respiratorii superioare, complicate cu evoluție toxico-septică”. Menționează în continuare examenul bacteriologic în urma căruia au fost evidențiate în secrețiile pulmonare culturi de Klebsiella pneumoniae.
***
Vineri, 17 decembrie 2021, va fi prima zi din cele trei termene de judecată dedicate ultimelor pledoarii în procesul Colectiv. La finalul lor, instanța va rămâne în pronunțare pentru sentința definitivă.