La spitalul ”Nasta”, din 44 de pacienți COVID intubați au supraviețuit 2. ”Îi numărăm pe degetele de la o mână”, spun și spitalele din țară

joi, 12 noiembrie 2020, 1:29

de Mirela Neag, Cătălin Tolontan

• Statistica din Europa și SUA arată în schimb o creștere, față de începutul pandemiei, a supraviețurii celor intubați, dintre care între 50% și 70% se vindecă, mult mai mulți ca la noi.

Ministerul Sănătății a instruit Direcțiile de Sănătate Publică, pe 3 noiembrie, să solicite spitalelor rapoarte defalcate în cazul pacienților COVID decedați: ”deces pe secție sau în ATI, sub oxigen sau intubat”.

Libertatea a mers pe urma raportărilor, ca să încerce să afle primele rezultate.

Beatrice Mahler: ”44 au necesitat ventilație mecanică invazivă, prin intubare, iar 42 au decedat”

”Până pe 5 noiembrie, în Spitalul de Pnaumoftiziologie Marius Nasta, au fost internați 967 de pacienți confirmați cu COVID dintre care 127 au ajuns în secția de Anestezie Terapie Intensivă. 44 au necesitat ventilație mecanică invazivă, prin intubare, iar 42 au decedat. Doar doi au supraviețuit și au fost detubați. Totalul deceselor, socotind și puținii oameni care au murit pe secții și cei de la ATI, intubați sau nu, este de 83”, sunt cifrele oferite ziarului de Beatrice Mahler, managerul spitalului-suport COVID din București.

Spitalul ”Nasta” este unul dintre cele care a completat raportul cerut de ministrul Nelu Tătaru.

6 din 10 oameni ajunși la ATI au murit

Mahler a precizat că medicii ATI recurg la intubarea pacientului abia atunci când ventilația mecanică nonivazivă nu mai este suficientă.

Dintre cele 83 de decese înregistrate în total la ”Marius Nasta”, 5 au intervenit pe secții, restul la ATI. ”Au fost pacienți a căror stare s-a degradat extrem de rapid, au făcut infarct și au intrat în stop cardio-respirator. Toți aveau și alte afecțiuni, în special oncologice”, a explicat doctorul Mahler cele 5 cazuri care au murit pe secții.

În cazul ”Nasta”, cel mai mare spital de plămâni din țară, situația mortalității solicitată de minister este, de la începutul pandemiei și până pe 5 noiembrie, următoarea:

• Rata totală a mortalității, pentru oamenii internați, este de  8,5%.
• Rata mortalității pentru pacienți ajunși la ATI este de 61%.
• Rata mortalității pentru pacienții intubați invaziv este de 95%.

Emilian Imbri: ”În general, pacienții intubați nu supraviețuiesc”

La ”Victor Babeș”, un alt spital COVID din Capitală, mult mai mare, conducerea admite că nu deține încă statistica solicitată de ministrul Tătaru.

”Nu am aceste date, dar în general, pacienții intubați nu supraviețuiesc. Avem câteva cazuri fericite, de pacienți care s-au întors pe secție”, a explicat doctorul Emilian Imbri, managerul spitalului.

Nu putem spune că intubarea este echivalentă cu decesul, dar de cele mai multe ori, nici prin ventilația mecanică invazivă nu se obține o redresare a funcției respiratorii și atunci pacientul dezvoltă o insuficiență multiplă de organe.Emilian Imbri, managerul Spitalului de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” din București

Acesta a precizat că la spitalul pe care-l gestionează au avut până acum cam 7.000 de pacienți internați și în jur de 200 de decese, o rată mai mică decât la Nasta, dar datele urmează să fie confirmate abia în momentul centralizării.

Dr. Stanciu: ”Avem și pacienți intubați care depășesc acest prag, dar puțini”

Un alt medic, dr. Delia Stanciu, coordonatoarea secției ATI cu 9 paturi de la ”Babeș”, a explicat de ce nu deține încă o  statistică a deceselor. ”Efectiv nu am timp pentru a lua la mână toate aceste date. Atât eu, cât și colegii mei ne dedicăm tot timpul pacienților și măsurilor de protecție. Abia facem față”, a spus medicul Stanciu, care a confirmat însă evaluarea generică a managerului Imbri.

În cele mai multe cazuri, după intubație nu am obținut rezultate. Plămânii sunt foarte afectați și practic nu mai avem ce ventila. În aceste cazuri, mortalitatea nu este chiar 100%. Avem și pacienți intubați care depășesc acest prag, dar puținiDr. Delia Stanciu, medic ATI

Dr. Stanciu a explicat că intubarea e ultima soluție, atunci când celelalte metode nu mai dau rezultate. ”Noi împingem acel moment cât mai mult, când apar semne de hipoxie severă. Încercăm să ținem pacienții ventilație noninvazivă, cum este oxigenoterapia cu flux crescut.

Dr. Dorobăț, Iași: ”Câteva cazuri care au supraviețuit, le numeri pe degetele unei mâini”

Nici spitalul de boli infecțioase din Iași nu a putut prezenta date defalcate privind decesele din ATI, dar a expus situația așa cum e cunoscută acum.

”La noi, rata mortalității la totalul de 3.500 de pacienți internați până acum a ajuns la 5,8% și trendul este unul crescător deoarece ajung în spital mai mulți bolnavi cu forme grave”, a mărturisit doctorul Carmen Dorobăț, managerul Spitalului ”Sfânta Parascheva”. Clinica are o secție ATI de 9 paturi și aici sunt cei intubați.

În cazul pacienților intubați, situația nu e grozavă. Sunt cazuri critice cu un final tragic. Avem și câteva cazuri care au supraviețuit, sunt puține, le numeri pe degetele unei mâini. Carmen Dorobăț

Dr. Marinescu, ”Balș”: ”Rata de supraviețuire a acestor pacienți este foarte mică”

Chiar și INBI ”Matei Balș”, spitalul care susține că are cea mai mică rată totală a mortalității din țară, conform infecționistului Adrian Marinescu, confirmă speranța de viață ”foarte mică” în cazul pacienților intubați.

”Matei Balș” nu are încă o statistică a deceselor la ATI, secție de 20 de paturi, și nici numărul de pacienți morți dintre cei ventilați mecanic invaziv.

Rata de supraviețuire a acestor pacienți este foarte mică. Un pacient ajunge să fie intubat când devine critic, când apar multe dezechilibre. Dr. Adrian Marinescu, spitalul Matei Balș

”La noi, la Balș, rata mortalității pe total, dintre cei internați, e probabil cea mai bună din țară, sub 2,5%”, a mai spus dr. Marinescu.

Rata mortalității la pacienții intubați a fost și afară mare, dar la început

O statistică centralizată în iunie în urma datelor oferite de spitale din Europa, Asia și SUA în perioada februarie-mai a scos în evidență rata mortalității la ATI, pe diverse stadii de tratament, inclusiv cea a pacienților intubați mecanic.

În SUA, au fost spitale, precum Bhatraju, din Washington, unde au pierdut 12 din 18 pacienți intubați, adică 66%. Dar și spitale, precum Ziehr în Boston, unde au supraviețuit toți pacienții intubați, 88 din 88.

Statistica cuprinde toate cele trei metode de oxigenoterapie folosită:

• canulă nazală cu flux ridicat;
• ventilație mecanică noninvazivă;
• ventilație mecanică invazivă prin intubare.

Strict la pacienții intubați invaziv, spitalele din Wuhan, China, epicentrul pandemiei, au avut o rată de mortalitate între 35% și 97%, spitalul Grasselli din Lombardia a avut o rată de de 35,5%, Spania de 31,1%, iar Danemarca de 42%.

30,9%, rata mortalității la început în Atlanta, SUA

O altă statistică aparține revistei Critical Care Medicine, care a publicat un studiu efectuat în martie-aprilie pe 217 de pacienții critici aflați în 6 secții ATI de la spitale diferite din Atlanta, SUA.

Dintre cei 165 de pacienți intubați, 35,7% au decedat, 4,8% erau încă pe ventilator la data publicării, iar restul de 60,4 % pacienți au fost externați.

Rata mortalității pe toți pacienții aflați la ATI, intubați și neintubați, a fost, în panelul acestui studiu din perioada timpurie a pandemiei, de 30,9%.

Marea Britanie: de la 60% mortalitate la ATI s-a ajuns la 80% supraviețuire

Un recent articol din The New York Times, care citează mai multe cercetări internaționale, arată că, în Marea Britanie, la finalul lui martie mureau 6 din 10 oameni care ajungeau la ATI, iar până la finalul lui iunie rata de supraviețuire s-a ridicat la 80%.

Explicația dată de specialiști este că medicii de la Terapie-Intensivă au reușit ca în scurt timp să îmbunătățească tratamentul oferit pacienților COVID critici, independent de factorii demografici, în sensul că a crescut speranța de salvare și a celor vârstinici și cu multe comorbidități.

Practic, în Marea Britanie, de la finalul lui martie șansele de supraviețuire ale unui bolnav COVID au sporit cu 10% în fiecare săptămână, potrivit aceleiași surse.

Majoritatea spitalelelor spun însă că, și în Vest, rata mortalității a început să crească din nou în ultima lună, din cauza aglomerării.

Un pacient COVID în stare gravă are nevoie nu doar de medicație și tehnologie medicală ci și de mai mult personal, de o supraveghere consecventă, de reacție rapidă și de o luciditate a deciziei medicale.

Toate aceste resurse, oameni, rapiditate și prospețime a deciziei, s-au uzat și sunt acum sub presiunea supraaglomerării.

Medicii sunt afectați de numărul nemaiîntâlnit de oameni morți

Și mai apare un factor. Medicii români, consultați pentru această trecere în revistă a situației la terapie-intensivă și a pacienților ventilați, susțin că există deja instalată o traumă din cauza numărului foarte mare de morți.

Personalul medical este copleșit de numărul de decese, cu care nicio specialitate, nici măcar cei de la ATI sau îngrijiri paliative, nu sunt obișnuiți la acest nivel, spun cei care îngrijesc pacienții de COVID.

”E complexantă și dezarmantă frecvența morților. Sunt de 20 de ani în spitale și nu am întâlnit așa ceva”, a explicat dr. Adrian Wiener, coordonator al spitalului COVID-19 din Arad.

Spun că suntem dezarmați nu pentru că nu facem ce trebuie, ci pentru că vezi plămânii albi, vezi analizele bolnavului care are comorbidități și, deși omul este valid cognitiv, știi că va muri peste câteva zile. Și asta ți se întâmplă repetat, de multe ori.Dr. Adrian Wiener, Spitalul Covid din Arad

De regulă, chiar și la bolile foarte grave, orizontul de timp al supraviețuirii, este mult mai mare, de săptămâni sau luni, ”dar acum ne confruntăm cu ceva care omoară oamenii în câteva zile”, spune dr. Wiener.

Îmbunătățirea ratei de supraviețuire în perioada COVID, pe care spitalele din multe țări au reușit-o, este „o dovadă a ce înseamnă îngrijirea medicală modernă”, a explicat pentru The New York Times dr. Howard Markel, medic și istoric medical la University of Michigan.

Este exact dovada pe care medicii din România o regăsesc acum cu greutate.

Foto: Cristian Movilă