EXCLUSIV. Alături de alți 20 de pacienți români în stare critică, ÎPS Pimen a primit un tratament revoluționar pentru COVID-19: filtrarea sângelui împotriva furtunii de citokine

duminică, 10 mai 2020, 5:29

de Alexandra Nistoroiu și Cătălin Tolontan

• În cazul lui ÎPS Pimen, înaltul prelat din Suceava, metoda a fost folosită suplimentar față de cea a plasmei convalescente, care este un tratament diferit față de filtrarea sângelui.

CytoSorb este un produs de filtrare a sângelui şi un tratament folosit experimental în cazuri severe de COVID-19, în ţări precum Germania, China, Italia și Israel.

România a adoptat repede procedura, care în formula ei completă utilizează trei kituri, cu o valoare de aproximativ 2.000 de euro fiecare.

În SUA, tratamentul a fost aprobat, în aprilie, pentru uzul în regim de urgenţă de către FDA (Administraţia americană a medicamentului).

În ce constă filtrarea sângelui?

Terapia în sine se bazează pe o purificare extracorporală a sângelui care reduce nivelul excesiv de mediatori inflamatori.

Practic, soluţia filtrării sângelui, CytoSorb e una dintre denumirile comerciale, dar există și altele, poate să fie folosită cu dispozitivele standard de hemodializă, hemofiltrare sau aparatele ECMO care se găsesc în spitale din toată lumea.

Scopul este de a reduce răspunsul sistemic inflamator în vreme ce menţine intact răspunsul imun fiziologic.

Această metodă de “curăţare a sângelui” scade nivelul de citokine. Ea se dovedise deja utilă în cazuri de sepsis, gripă sezonieră, endocardită la pacienţi operaţi pe inimă, exacerbări ale bolii renale cronice etc. De aceea, ideea de a fi folosită în COVID-19 a venit în momentul în care spitalele au realizat că virusul provoacă un răspuns imun uneori disproporționat.

Cu ajutorul acestei terapii se evită pericolul de viaţă şi de moarte reprezentat de “furtuna de citokine”. Citokinele nu sunt eliminate de tot, ci sunt reduse până la un nivel care să nu mai fie toxic.

10 pacienți tratați la Timișoara, 3 la Cluj

”Da, România a aplicat repede această metodă, care reprezintă o tehnologie superioară”, explică Dorel Săndesc, președintele Societății Române de Terapie Intensivă.

„Chiar dacă tehnic filtrarea se realizează ușor, se introduce un filtru, un cartuș, există însă lucruri de care trebuie ținut seama. Pentru că ea nu elimină doar surplusul de citokine, ci poate elimina și citokinele necesare unui răspuns imun al organismului”
Dr. Dorel Săndesc

Săndesc a confirmat că ”10 pacienți cu COVID-19 au fost tratați astfel la Timișoara și 3 la Cluj, iar tratamentul se face și la București”.

Ce se întâmplă cu pacienții tratați cu filtrarea sângelui?

”Încă de la administrarea primului kit apare, de regulă, o îmbunătățire a stării. Practic, ținta e ca pacienții critici din ATI să nu ajungă să fie intubați”, explică un specialist din industria farmaceutică.

Citokinele, moleculele care transmit informații între celule diferite, sunt folosite de sistemul imunitar ca semnal de alarmă în caz de atac al unui agent patogen.

Activate, citokinele recrutează celulele imunitare și le direcționează către locul infecției. În cazul unui virus agresiv, cum este noul coronavirus, răspunsul imun poate fi disproporționat.

Cele mai grave cazuri COVID-19 par să fie asociate cu această reacţie excesivă a sistemului imunitar, mai degrabă decât infecția în sine.

Noile cercetări sugerează că “furtunile” cu citokine pot scădea numărul de celule T, un tip de globule albe din sânge, care joacă un rol important în răspunsurile imune, afectând astfel gravitatea bolii.

România a tratat la fel de mulți pacienți precum SUA cu metoda filtrării pentru COVID

Potrivit unui comunicat de presă al companiei care produce dispozitivul cel mai uzitat pe plan mondial, Cutosorn, până în prezent au fost trataţi cu 750 de pacienţi cu COVID-19 la nivel mondial, în special în China, Italia, Germania.

În Statele Unite au fost trataţi 25 de pacienţi, iar o mare parte din ei au scăpat astfel de ventilaţia mecanică sau procedura ECMO, mai spune compania.

În prezent sunt efectuate mai multe studii clinice pe pacienţi cu COVID-19, pentru a testa eficacitatea acestui tip de dispozitiv în infecţiile severe COVID-19, în special în Germania care, potrivit producătorului, foloseşte cel mai mult această metodă.

Ca orice alt tratament folosit în lupta cu noul coronavirus, şi acesta este experimental şi de susţinere, nu dovedit – întrucât pentru o boală atât de nouă este imposibil să existe tratamente dovedite ştiinţific din toate punctele de vedere.

Utilizată pentru alte suferințe în ultimii 6 ani

“Cred că prima dată am folosit această terapie în 2014, în reanimare la Universitar”, spune Elena Copaciu, medic primar ATI la Spitalul Universitar Bucureşti.

„Se foloseşte la pacienţii cu răspuns hiperimun, de regulă în stări septice severe. Sunt pacienţi care trăiesc şi astăzi şi au fost salvaţi mulţumită acestei tehnici”
Elena Copaciu

În cazul COVID-19, “virusul poate nici să nu mai fie, dar, în locul infecţiei, să rămână reacţia hiperimună care distruge organismul şi trebuie tratată”, explică medicul Elena Copaciu.

Terapia de filtrare se decontează pe programul naţional de ATI.

Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” a confirmat pentru Libertatea folosirea tratamentului.

“CytoSorb s-a folosit în câteva cazuri, sub 10. Nu au fost probleme de finanţare, dar pacienţii trebuie să aibă indicaţie pentru aşa ceva. Doar atâţia au avut”, a declarat pentru Libertatea Cătălin Apostolescu, purtătorul de cuvânt de la “Balş”.

„Noi folosim această procedură de multă vreme, cu mult timp înainte să apară COVID-19, nu e o chestie nouă. Este într-adevăr foarte scumpă. Un filtru poate să coste între 2.000 şi 4.000 de euro şi, în funcţie de starea pacientului, poţi avea nevoie de două până la cinci filtre. Costurile te usucă, dar, pentru salvarea vieţii unui om, merită”
Dr. Cătălin Apostolescu

Libertatea l-a întrebat pe Cătălin Apostolescu şi dacă poate confirma că ÎPS Pimen a fost tratat cu CytoSorb: “No comment. Sunt confidenţiale detaliile despre tratamentul unui pacient”.