TOLO.RO
TOLO.RO
miercuri, 19 februarie 2020, 10:09
De Diana Meseșan, Mirela Neag, Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan
Fișa unui pacient care arată cum a fost transferat virtual de la ATI în altă secție la 17:35 și a murit după 10 minute, la 17:45
În dimineața zilei în care trebuia să fie operat la Institutul Inimii pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca, Marian*, un bărbat în vârstă de 69 de ani, internat de 18 zile, a făcut un stop cardio-respirator în baia spitalului. A fost transferat la secția de anestezie și terapie intensivă (ATI), ca să fie resuscitat. Manevrele de resuscitare nu au reușit, iar bărbatul a decedat în secția de ATI.
( *Marian este un pseudonim folosit pentru a proteja identitatea bărbatului, la dorința familiei.)
Dar în fișa pacientului din software-ul institutului este notat ca loc al decesului o altă secție: cea de chirurgie cardiovasculară. Apare că Marian ar fi fost transferat acolo cu 10 minute înainte să moară. Fișa consemnează transferurile pacientului prin secțiile spitalului, în felul următor:
Doar că acel ultim transfer nu a avut loc.
O serie de documente interne ale Institutului Inimii din Cluj-Napoca, obținute de Libertatea, arată că mai mulți pacienți au fost transferați din secția de terapie intensivă, într-o altă secție a spitalului, cu puțin timp înainte să moară. În 7 din 11 cazuri documentate, mutarea a avut loc cu 10 minute înainte de deces.
Dar niciunul dintre aceste transferuri nu se întâmplă fizic. În realitate, pacienții mor în secția de ATI. Este vorba de transferuri scriptice, realizate doar pe computer.
Documentele au fost trimise către Libertatea de către un angajat al spitalului, îngrijorat de faptul că acestea mușamalizează realitatea.
Un alt pacient a fost transferat virtual pe altă secție la 11:40, iar decesul a survenit 12 minute mai târziu, la 11:52
Într-un alt caz, un pacient a fost transferat pe 28 decembrie la ora 9:30, tot cu 10 minute înainte de deces
O altă fișă: pacient transferat virtual la 18:10, decedat la 18.20
Un alt pacient transferat virtual pe altă secție la ora 8:00 a decedat la 8:10
O altă fisă din software-ul institutului care arată cum decesul în cazul unui alt pacient a survenit la 6:20, la 10 minute de la transferul virtual din secția ATI
Într-un alt caz, transferul virtual a fost făcut cu 5 minute, la ora 20:45, înainte de deces, care s-a produs la 20:50
Pacient transferat la 12:20 doar în software-ul institutului, decedat la 12:30
La 19:40, pe 17 ianuarie, a fost înregistrat transferul virtual al unui pacient pe secția de chirurgie cardiovasculară, care a decedat la 19:50
Într-un alt caz documentat, transferul a avut loc pe secția de chirurgie cardiovasculată la ora 8:55, iar decesul a survenit după 4 ore și 10 minute, la 12:05
”În ultimele 3 luni nimeni nu a murit acolo. Nu doar de 3 luni, ci demult. Toate decesele se întâmplă pe secții. Nimeni nu ascultă. Eu văd. Dar nu vreau să mai particip. Vă trimit dovada”Angajat al Institutului Inimii din Cluj
Un raport al Institutului Inimii din Cluj-Napoca, publicat pe site-ul acestuia, arată că în secția de ATI au avut loc 0 decese, în 2014, 2015 și 2016. Asta în condițiile în care, în întreaga lume, secțiile de terapie intensivă au cea mai mare rată de mortalitate, pentru că acolo ajung pacienții în starea cea mai gravă.
Un raport arată că în secția ATI au avut loc 0 decese în anii 2014, 2015 și 2016
Florin Ioan Crișan, managerul Institutului Inimii, a explicat că, în realitate, majoritatea deceselor au loc în ATI, dar neraportarea lor ține de organizarea secțiilor de ATI.
“Nu poți externa pacienți din secția de ATI și, implicit, ei trebuie să se întoacă din secția din care ți-au venit pacienții. Făcându-se externările din secțiile respective, evident că raportările deceselor se fac din secțiile în care se externează”, explică managerul.
O documentare Libertatea arată că practica aceasta este comună la toate spitalele din România cu secții de ATI. Software-urile folosite nu permit ca pacienții să fie externați din secțiile de terapie intensivă. Prin urmare, ei trebuie transferați, virtual, în secțiile unde au fost internați ca să moară, birocratic, acolo.
Altfel spus, nimeni nu moare la terapie intensivă în România. Pe foaie.
Elena Copaciu, care a condus secția de ATI a Spitalului Universitar de Urgență București între 2007 și 2015, a explicat pentru Libertatea cum se realizează aceste raportări.
“Pentru pacientul care a decedat, dacă se întâmpla până în ora 15, când aveam registrator, el opera un transfer în calculator scriptic. Se transfera pe secția care l-a internat. Dacă era după ora 15, documentele erau puse pe hold până a doua zi, și dimineața, când veneau registratoarele, operau acest transfer”, spune medicul.
“E un artificiu, pentru că nu există o căsuță ‘decedat pe ATI. Pacientul trebuie să apară decedat pe secție.”
Și dacă ai vrea să bifezi locul real al decesului, nu ai cum, pretinde ea și susține că totul este profund nociv.
„Este important să știm câți pacienți s-au externat decedați sau sănătoși de pe ATI, pentru că e vorba de calitatea actului medical”Elena Copaciu, fost șef Secție ATI, Spitalul Universitar de Urgență București
“Procedura nu este nelegală, din punct de vedere al normativelor actuale, dar nu corespunde cu realitatea de la patul pacientului”, a spus Copaciu.
Administrativ vorbind, secția de terapie intensivă nu este considerată secție independentă, ci doar un loc în care pacientul își continuă îngrijirea. Acesta “aparține” birocratic secției care l-a internat în spital.
“Mi se pare anormal să declare caz medico-legal [decesul – n.r.] niște doctori care nu au îngrijit cazul respectiv. E normal să asume toate aceste decizii medicul curant de pe secția de ATI. Sunt situații când un pacient evoluează 2 luni în ATI. Cum să chemi un medic de pe secție să declare un caz medico-legal când nu a mai văzut pacientul?”, explică Elena Copaciu.
„Este o anomalie care corespunde unei realități de acum 40-50 de ani. Nu corespunde situației reale din teren”Elena Copaciu, fost șef Secție ATI, Spitalul Universitar de Urgență București
Una dintre principalele consecințe ale neraportării deceselor în secțiile de ATI este că “nu ai posibilitatea de a compara secțiile de ATI românești cu alte astfel de secții, nici o modalitate să identifici situațiile care ies din parametrii normali și care ar putea necesita o intervenție”, a explicat pentru Libertatea profesorul Thomas Perneger de la Facultatea de Medicină a Universității Geneva, epidemiolog și cercetător în servicii de sănătate.
Un studiu amplu publicat în 2014, care a inclus 167 de secții de ATI din 17 țări europene, a arătat că rata de mortalitate în rândul pacienților admiși la secția de ATI a fost de 23,9%.
Există o bază legală pentru raportarea și centralizarea deceselor în secțiile de ATI din România.
Ordinul 1500 din 24 noiembrie 2009, privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de anestezie și terapie intensivă din unitățile sanitare, obligă secțiile de ATI să trimită rapoarte despre activitatea lor, printre care și date despre procentul de pacienți admiși și decedați în ATI, respectiv rata de mortalitate intraspitalicească legată de ATI.
Inițial, aceste date trebuiau trimise de două ori pe an Ministerului Sănătății (Direcția generală de sănătate publică, asistență medicală și programe), iar în urma modificării ordinului, direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.
“În momentul când a apărut ordinul în 2009, noi am tot întrebat unde raportăm acești parametri. Ni s-a spus că vom primi indicații normative și proceduri”, spune Elena Copaciu.
“Ordinul a fost aplicat neomogen. Unele spitale trimiteau aceste date, altele nu”.
Practic, nu există o practică unitară de raportare la nivelul țării nici acum.
Reprezentanții Ministerului Sănătății au spus pentru Libertatea că direcțiile de sănătate publică din țară au colectat aceste date anul trecut.
Dar spitalelele din Sibiu, de exemplu, nu au trimis niciodată aceste date către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Sibiu, au declarat reprezentanții DSP Sibiu.
Nici Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) nu are date despre rata de decese în secțiile de ATI la nivel național.
Familia bărbatului de 69 de ani, decedat în Institutul Inimii din Cluj-Napoca după ce a făcut un stop cardio-respirator în baia spitalului, spune că moartea acestuia “le-a lăsat un dezastru în suflet”.
Știau că e grav bolnav, dar cel mai tare i-a amărât că tatăl său a stat 18 zile în spital, așteptând operația. “Statul pe pat, mâncarea proastă, i s-a deteriorat starea”, spune fiul. Până a fost prea târziu. “A fost uitat în spital”, completează acesta.
„Felul în care te comporți față de cel mai slab arată ce nație ești”Fiul pacientului de 69 de ani, decedat în spital
După moartea acestuia, i-a cerut dosarul medical. A durat “vreo trei zile”, își amintește acesta. Este consemnat că “după stop cardio-respirator a fost transferat pe secția ATI. După 60 de minute de manopere de resuscitare fără răspuns, se declară decesul.”
Fișa pacientului din software-ul spitalului arată, însă, că acesta ar fi decedat la secția de chirurgie cardiovasculară.
În România, unii pacienți mor în două locuri.
nebulaEXE • 19 februarie 2020, 10:26
Mama celui mai bun prieten a murit in spital, la terapie intensiva (alt oras). Avea probleme cardiace de cativa ani si statea multicel prin spitale. Dupa deces, medicii i-au zis ca sunt doua variante: o declaram decedata aici si o tinem la morga pentru autopsie (ca asta e procedura) sau ii facem fisa de externare, o luati acasa si e declarat decesul la domiciliu, ca sa nu i se mai faca autopsie si sa o aveti acasa. mai stiu inca doua cazuri in care s-a procedat la fel. nu stiu daca chiar asta e procedura daca se declara decesul in spital, dar in mod sigur scade foarte mult rata deceselor din spitale.
bg • 19 februarie 2020, 12:01
Romania este locul unde nu se intampla nimic, desi mor oameni! Min. Sanat. are 59 de comisii de specialitate avand rolul de a elabora protocoale, ghiduri, studii de cercet., pct. de vedere, etc...si NIMIC. Ne confruntam cu aceleasi probleme in sanatate: inf. nosocomiale, morti evitabile, management defectuos, organizare demna de anii 1950. Din 2018, MS a emis un ordin privind evaluarea si reorganizarea sectiilor ATI de catre Directiile de Sanatate Publica si NIMIC...Ce face proaspata numita comisie ATI a MS condusa de prof. dr. Dorel Sandec, acelasi domn care ne explica cat de bine a intervenit sist. sanitar la Colectiv. Atunci dansul era secretar de stat in MS si ne citea scrisori personale de lauda trimise de medici-amici din tarile vest-europene. Aceeasi Marie, cu alta palarie...Uneori am senzatia ca noi, astia multi si prosti, incercam sa supravietuim inotand intr-o apa adanca, avand deasupra un strat mat de gheata. Se intampla sa reusesti sa spargi gheata (unde este mai subtire) si sa tragi o gura de aer, sa strigi dupa ajutor, sa vezi lumina zilei, speranta, dar imediat esti bagat la fund, tras de picioare, lovit in cap, iar gheata se reface rapid ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Si apoi se asterne LINISTEA peste subiect...
gabriel • 19 februarie 2020, 12:49
In Romania daca se afla ca rata mortalitati pe Sectia de ATI este de 23,9% (precum in publicatia mentionata) imediat apar articole sa medicii sunt niste nenorociti, uite cati oameni mor in spital.
gabriel • 19 februarie 2020, 13:10
Durata de 18 zile nu trebuie sa impresioneze pe nimeni. Starea pacientului a fost rea incat medicii au practicat "medicina defensiva". Nici un chirurg nu-si doreste ca pacientul sa moara in mainile lui.
pacientuedevina • 21 februarie 2020, 14:27
Este chiar de un haios-penibil cum anumiţi medici se chinuie să scornească tot feluri de PRETEXTE, pt a încerca să ne manipuleze şi pt a ascunde actele de indisciplină, precum şi cele de nerespectare a legii şi a ghidurilor pe specialităţi (completate cu normele de bună practică profesională). Şi cum se autopoziţionează ca dumnezei faţă de Lege şi pacienţi. Asta e boala lor: nu vor să respecte exigenţele normative, au alergie la disciplină şi legalitate, încearcă să ne inducă ideea că ele nu ar exista. Surpriză: noi pacienţii nu mai putem fi prostiţi. Păi, să o luăm pe rând: 1. Ordinul nr. 1782/2006 face diferenţierea clară între Anexa 2 „Foaia de observaţie clinică generală” FOCG (act MEDICO-LEGAL, în format material clasic-HÂRTIE, care are rubrică pt transferurile între secţii şi în care trebuie consemnat real locul decesului), şi art. 7 şi Anexa 6 din Ordin: „Spitalele sunt obligate să colecteze în format ELECTRONIC O PARTE din datele cuprinse în FOCG” (care nu cuprind secţia unde a avut loc decesul). Deci gogoriţa cu „software-ul care nu te lasă să faci externări de pe ATI” uitaţi-o! E vorba de softul spitalului, iar orice soft e configurat de om, nu invers. 2. Ordinul nr. 1500/2009- Regulament: reglementează expres externarea din secţiile ATI (de ex, art. 28) şi că SECŢIILE ATI sunt independente de celelalte secţii (de ex, art. 13-17, 22-23). 3. Anexa 6 la Ordin obligă toate secţiile ATI să comunice datele, dar medicilor pur şi simplu nu le pasă, pt că ştiu că nu îi sancţionează nimeni şi nu vor păţi nimic. Nu e vorba de nicio „neomogenitate”, hai să râdem...e indisciplină crasă, caracteristica principală a serv publ de sănătate din Rou! În concluzie: A. ascunderea deceselor intraspitaliceşti ale pacienţilor care au fost supuşi actelor medicale în secţiile ATI şi prestaţiilor medicilor ATI este: nelegală (nu „legală” cum spune d-na); este falsîn înscrisuri publice („nu corespunde cu realitatea de la patul pacientului” cum recunoaşte d-na); muşamalizare prin falsificarea unui element al actului medico-legal; b. necomunicarea datelor e indisciplină şi neglijenţă în serviciu. Datele respective sunt obiective şi se raportează în toate statele civilizate şi de drept, unde nu este permisă autovictimizarea medicilor ATI (că ar fi „nenorociti” cum inventează gabriel). P.S. Nu există „medicină defensivă” (în realitate eutanasierea pasivă sau mascată e delict), asta e o nouă manipulare autovictimizantă a medicilor, pentru a ascunde malpraxisul. MEDICUL NU E DUMNEZEU. El este obligat să facă TOTUL pt salvarea vieţii pacientului (să aplice toate procedurile prevăzute în ghiduri), iar acceptarea sau nu a unei proceduri medicale e DECIZIA pacientului sau a familiei acestuia. Medicului îi este interzis să practice profesia pe baza unor „indici statistici de mortalitate” şi să refuze astfel tratarea pacientului pt că statistic nu ar fi şanse mari de succes. Asta îşi permit numai anumiţi medici din Rou, pt că ştiu că nu vor păţi nimic în această ţară bananieră în care răspunderea disciplinară şi profesională a medicilor este o himeră. De ce? Pt că aşa şi-au făcut legile: pt ei, nu pt pacienţi
pacientuedevina • 21 februarie 2020, 14:32
pt bg: nu aştepta, luptă, organizează pacienţii, fă acţiuni de protest; dă în judecată MJ să respecte dr pacientilor să emită norme privind infectiile nosocomiale etc. De tine depinde spargerea gheţii
pacientuedevina • 21 februarie 2020, 14:39
Vinovaţi nu sunt medicii, ci: 1. MS pt că dă sute de ordine şi norme FĂRĂ sancţiuni pt medici şi manageri în caz de nerespectare şi FĂRĂ posibilitate de monitorizare a nerespectărilor de către societatea civilă. Nelegalităţi secretizate de acest minister al AFACERILOR din sănătate, că asta e prioritatea lor, nu pacientul (nu există măcar o direcţie în MS pt apărarea dr pacienţilor, şi asta spute TOTUL...); 2. PARLAMENTARII, pt că Legea sănătăţii publice şi a serviciului public de sănătate nu e în slujba pacienţilor patroni plătitori, ci a medicilor prestatori şi afacerilor acestora