TOLO.RO
TOLO.RO
vineri, 29 martie 2019, 9:06
de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
Libertatea: ”Vă rugăm să ne precizați dacă chinezul Wang Yan a mai avut intrări la Cupru Min în 2018 și începutul acestui an?”
Cupru Min: ”Reprezentanți ai partenerilor noștri comerciali – cumpărători, furnizori, consultanți – au contacte periodice cu reprezentanții Cupru Min din motive firești și evidente, legate de derularea contractelor comerciale încheiate între părți.
Cupru Min urmează și a respectat toate procedurile legale privind intrarea reprezentanților contractuali în incinta companiei și zonele supuse regimului privind informațiile clasificate.
De asemenea, am atras atenția că Cupru Min are obligația de a respecta clauzele de confidențialitate din contractele comerciale încheiate și voința partenerilor de comunica doar cu acordul lor informațiile sau activitățile întreprinse în cadrul derulării contractelor. Aceste informații pot fi transmise doar cu scopul realizării contractului.
În prezent, Cupru Min pregătește derularea unor licitații importante și orice informație despre actualii sau potențialii parteneri, comunicată public în această perioadă, ar putea denatura competiția și/sau influența potențialii participanți la licitații”.
Mai pe scurt, ce spune Cupru Min?
Că prezența unui cetățean chinez considerat ”pericol la siguranța națională a României” într-un domeniu cu resurse strategice ale statului român este ”confidențială”.
Cupru Min e un loc înconjurat de secrete.
Rezerva de cupru de la Cupru Min este evaluată, potrivit Ziarului Financiar, la 10 miliarde de euro.
Ca să avem dimensiunea mizei, 10 miliarde de euro înseamnă valoarea actualizată, conform recentelor descoperiri istorice, a aurului și valorilor BNR aflate în Tezaurul României și sechestrate la Kremlin.
Tot Ziarul Financiar scria în ianuarie 2016: ”SRI verifică un posibil spionaj la Cupru Min Abrud, companie care deţine 60% din rezervele de cupru ale României”.
Atunci, în birourile companiei din Apuseni s-au descoperit fire specifice unei instalații de interceptare.
Cazul a rămas secret.
Un an mai târziu, chinezii câștigă exclusivitatea pe toată producția de extract de cupru a României, scoasă la Cupru Min.
Presa descoperă pe contractul din 2017 dintre compania chinezească Merlion și Cupru Min semnătura lui Wang Yan, sub fostul nume românesc Alexandru Ioan, unul dintre liderii oamenilor de afaceri chinezi din România.
Jurnaliștii găsesc numele lui Wang Yan adânc infiltrat atât în dosarul Shanghai, cât și în cazul în care mai mulți magistrați și politicieni puneau la cale obținerea influenței în justiție!
Din cauza acestui dosar, Wang își pierde cetățenia română și numele de Alexandru Ioan.
În ultimul deceniu, România a retras cetățeania doar în cinci cazuri, în general pentru terorism.
Dosarul penal 3849/1/2014 i-a avut ca inculpați pe Marian Petrache, politician PNL, actualmente șeful Consiliului Județean Ilfov, Georgeta Barbălată – judecătoare la ÎCCJ, George Bălan – procuror, vicepreședinte CSM, Marcel Sâmpetru – procuror, membru CSM, Mihai Vlad – şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Ilfov, plus anonimizat, pe Wang Yan!
În 2015, trei dintre aceștia, judecătoarea Barbălată, procurorul Sâmpetru și comisarul șef Mihai Vlad, sunt condamnați definitiv de Înalta Curte, pentru furnizarea de informații secrete.
Fiind o afacere de spionaj, accesul la dosarul de mai sus este secretizat.
E secret, așadar, de ce Wang Yan și-a pierdut cetățenia.
E secret și numele procurorului DIICOT care a clasat celălalt dosar, cazul ”Shanghai”, în care rețeaua unde apare și Wang Yan controla o groază de ofițeri români, în numele intereselor chineze.
E secret motivul pentru care statul român i-a dat, în 2014, drept de ședere pe cinci ani lui Wang Yan, după ce îl declarase în 2012 ”pericol la siguranța națională”.
E secretă implicarea aceluiași Wang Yan în contractul din 2017 de la Cupru Min și e secret ce se va întâmpla în continuare cu zăcămintele din Apuseni, renegociate în 2019.
Nesecrete sunt cele trei procese pe care ”eroii” din dosarul Shanghai le-au intentat jurnaliștilor care scriu de un an despre acest caz.
Ne-au dat în judecată:
1. George Cioclea, fost ofițer de Gardă Financiară, recunoscut de fetele abuzate de la ”Shanghai”, astăzi director economic la Primăria Sectorului 4 – jurnaliștii au câștigat procesul pe fond la Judecătoria Sectorului 2.
2. Wang Yan, fost Alexandru Ioan, ”pericol pentru siguranța națională a României”, reprezentant al părții chineze în afacerea Cupru Min – procesul va avea primul termen în mai la Tribunalul București.
3. Mihai Sorin Brânduș, fost ofițer de poliție recunoscut de fetele victime din cazul ”Shanghai”, fost angajat al Secretariatului General al Guvernului României, consilier la Compania Națională de Autostrăzi – procesul va începe la Judecătoria Sectorului 1.
Wang Yan (foto) ne acuză că ”jurnaliștii au adus atingere gravă unora dintre cele mai importante instituții ale statului român, ca Înalta Curte de Casație și Justiție și SRI, prejudiciind imaginea acestor instituții”.
Și ne cere 5 milioane de euro, invocând o lege de pe vremea Republicii Socialiste România.
Cam așa arată interesele pe care Wang Yan le reprezintă în România: afaceri de partid și de stat, bani capitaliști și autocrație socialistă.
Citește și:
CUPRINS: Toate capitolele din investigația GSP în cazul „Shanghai”