TOLO.RO
TOLO.RO
luni, 24 decembrie 2018, 9:10
Fata e specială și o știe. Își permite chiar și neglijența aceasta calculată a vestimentației, semnul că lucrurile se așază oricum bine.
Suntem la începutul anului și iernii lui 2018.
Întâlnirea cu sursa are loc într-o cafenea bucureșteană. Vorbim despre mafie. Ziaristul a auzit de mafie, ea o cunoaște.
Povestește una dintre fetele din dosarul ”Shanghai”.
Mafia a făcut parte din viața ei, căci discutăm despre cazul minorelor sechestrate și traficate și înspăimântate de cartelul chinezilor și de prietenii, după cum urmează: ofițeri SRI, ofițeri de poliție, ofițeri de Gardă Financiară și ofițeri magistrați.
Grade umflate ale unor instituții abreviate! Ce de grade și ce de bărbați care urăsc femeile!
Au trecut 13 ani de când procurorii DIICOT au început și n-au terminat dosarul ”Shanghai”. Fata e surprinsă că ”vă ocupați voi, presa, de caz”.
Însă nu are iluzii. Și-a pierdut încrederea. ”Nu se va întâmpla nimic, nu vor plăti!”.
Ochii i se înăspresc, lasă mâna instinctiv în jos, ca un drapel de carne coborât în bernă. Dezamăgirea e a noastră, a lumii, căci ea nu se mai amăgește demult.
Fata se uită prin mine, nu contez. Vorba lui Mitică Dragomir când se lua de noi: ”Ziariștii ăștia sunt așa de răi că eu cred că mănâncă cioburi, nici câinii nu-i mușcă!”. De atâtea cioburi, am ajuns de sticlă, vezi prin noi.
E a doua conversație între echipa de jurnaliști de investigație și sursă. Prima oară s-a întâlnit cu Mirela Neag, ca de la femeie la femeie.
Mirela i-a decorat masa cu figurile ofițerilor recunoscuți de victime, iar fata specială i-a confirmat unul câte unul, bărbați care urăsc femeile. Îi știa bine. ”Plus alte zeci de ofițeri și șefi mari care nu apar aici!”.
Am decis să ne mai vedem o dată cu ea, în formula altui ziarist din echipă, temperamente și întrebări diferite, ca mai apoi, în redacție, să ne verificăm noi unii pe alții.
S-a înserat, cafelele și întâlnirea se apropie de final.
Fata nu mai vede sensul discuției. Atâtea informații, aveau să urmeze în ziar 30 de episoade ale investigației și pentru ce?
”Chiar crezi că nu se va face nimic? Au trecut 13 ani și îi consideri la fel de puternici?!”.
”Uitați-vă în jur că lucrurile nu se schimbă în bine! Pe vremuri, chinezii ne învățau cum să-i flatăm pe clienți, să îi luăm cu binișorul. Acum e mai simplu, le dau bani ofițerilor și gata!”.
A trecut aproape un an, soarele a scăzut și s-a făcut din nou iarnă. Iarna care încheie 2018.
O altă discuție, de data aceasta cu un tânăr jurnalist. Mai exact, un om care a luat o pauză temporară de la profesie.
Este unul dintre condeiele cele mai promițătoare ale generației sale, genul de personaj improbabil de replicat, despre care în vechile filme western se spunea, cu admirație: ”Nu mai e nici unul ca el! L-au făcut și, după aceea, au aruncat matrița”.
Dar epocile s-au schimbat, iar vocația și integritatea au devenit insuportabil de costisitoare.
Există, în ”Balada lui Buster Scruggs”, cel mai recent film al fraților Cohen, o povestioară înfricoșătoare.
Un artist erudit, fără mâini și picioare, recită prin bîlciurile de frontieră ale Vestului Sălbatic. Când se deschide cortina modestă, poetul istorisește oamenilor o combinație între replicile lui Shakespeare și discursul lui Abraham Lincoln de la Gettysburg. El ne spune de ce merită să luptăm pentru ca ”guvernarea poporului de către popor, pentru popor, să nu piară de pe fața Pământului”.
Dar publicul descrește. Cu fiecare zi, descrește.
La finalul povestioarei, tipul e aruncat în apă și înlocuit de către patronul căruței-teatru cu o găină socotitoare.
Precum Internetul din viața noastră, Pasărea din film adună lume cât încape, plus că mânâncă și mai puțin. Muuult mai puțin. Spectacolul găinii socotitoare.
Revenim la discuția cu ziaristul care a luat o pauză.
”Nu vrei să te întorci în presă?”.
Calm, deapănă istoria despre cât de greu e să rămâi pe picioarele tale cu cât se plătește în media, dacă scrii sau filmezi ici și colo.
Vocea care nu îi tremură ți se oprește ție ca un nod în gât, o tranzitivitate aproape biologică, ”numărul 10 pasează anxietatea colegilor săi din atac!”. Omul nu judecă pe nimeni, își cunoaște propriile slăbiciuni și își pune crâncen dubiu calitățile, toate persoanele modeste fac la fel. Continuă să scrie pentru el.
Sper că se va întoarce.
Că se vor întoarce cât mai mulți tineri. Sper să găsească redacțiile care să li se potrivească și sunt convins că suntem responsabili să le retrezim încrederea celor care vin după noi. Ringier și-a făcut din asta un angajament. La ora când citiți aceste rânduri, un tânăr ziarist de la Libertatea, Andreea Archip, își petrece Ajunul Crăciunului la lumina laptopului undeva la marginea Europei, pe malul Atlanticului, în cabina unei familii de români care lucrează ca șoferi. Sub presiunea termenului de predare, Andreea își trimite imaginile și articolele spre redacția din țară. Un Crăciun în camion.
Vom reuși numai dacă vom fi în stare să schimbăm unele lucruri și nu ne vom strânge, chiar toți și tot timpul, la spectacolul găinii socotitoare.
Avem nevoie de ziariști buni și avem nevoie acum.
Iar pentru cei tineri, un simplu îndemn: ori de câte ori vă întrebați ”De ce noi?”, gândiți-vă ”De ce nu voi?!”.
Mai trece cam o lună de la conversația cu ziaristul. S-a făcut iarnă de-a binelea. În câteva zile, 2018 va naviga pe rîul amintirilor.
Sună telefonul. E Șerban Alexandrescu, directorul de creație de la Headvertising, una dintre vechile agenții de publicitate din România. Puștii teribili de altădată s-au clasicizat.
”Auzi, noi ne-am hotărât să nu mai dăm cadouri de Sărbători anul ăsta!”.
Șerban și colegii lui au fost mereu Gică Contra. Dacă ai putea scana de la distanță, bine că nu se poate!, mașinile care bântuie prin oraș, observi că jumătate din automobilele de serviciu sunt trimise cu daruri de protocol.
E un ceremonial care și-a ieșit de mult din matcă. Se plimbă sticle de vin, whisky și coniac, agende scumpe, aranjamente florale strivitoare la limita funestului, torturi zdrențuite pe la colțuri, lănțișoare de argint camuflate în cutii de catifea nuanța șobolan.
Se fac și se refac liste interminabile. Ministerele și primăriile, multinaționalele și micile firme sunt bântuite.
”Energia gri” care se consumă este uriașă. Ca atunci când pe masa unui restaurant din Constanța ajunge un pește congelat din Argentina.
În contabilitate festivă a intrărilor și ieșirilor, nimeni nu câștigă, nimeni nu pierde, toată lumea petrece.
”Am zis ca de Crăciunul acesta să schimbăm ceva! Să oferim unei inițiative jurnalistice banii pe care-i alocam de regulă cadourilor”, explică Șerban. Adaugă că banii nu sunt mulți, dar vor să facă un pic de bine.
Îl asculți. Ceva i-a făcut să treacă peste neîncredere.
”Și de ce v-ați gîndit să ajutați taman presa?”.
”Cum de ce?! Cozonaci mai găsim, ziariști, mai puțini!”.
Revista Time a declarat ”Omul anului 2018”.
De regulă, sunt și ani cu excepții, titlul simbolic merge la o persoană. În 2018, Time omagiază curajul unui personaj colectiv. ”Pentru cei care sunt gardienii democrației”. Ziariștii.
Coperta e ilustrată cu figura tragică a lui Jamal Khashoggi.
Pe fundalul editorialistului saudit asasinat de propriul guvern, Time nominalizează și alte cazuri de atacuri violente la adresa libertății presei.
Omiterea tînărului redactor de la Bratislava, crimă care a scos țara lui în stradă, face parte și ea din poveste. Așa cum Time însuși recunoaște, presa are momente în care greșește, nu discerne sau evită lucruri, fără să-și dea seama. Chiar și când se elogiază pe sine, presa poate uita!
Orice profesie e supusă erorii. Dar parcă pentru noi toți, de la surse la tinerii ziariști și de la finanțatori la public, momentul e unul de neîncredere acută.
”Democrația din toată lumea e confruntată cu cele mai mari crize ale sale, de decenii. Democrația este erodată de invective venite de sus și de toxine strecurate de jos. Este erodată de noile tehnologii care activează impulsuri umane preistorice, precum și de un cocktail otrăvitor între oameni puternici și instituții slabe”, scrie Time.
Acesta este aerul sceptic în care lucrează și greșesc jurnaliștii.
”Mulți oameni nu-și dau seama cât de important e să știe ce se întâmplă în comunitățile lor și cum le e afectată viața, până când asta chiar se întâmplă!”, povestește, amar, soția unuia dintre redactorii uciși în sediul Capital Gazette, o altă crimă contra presei petrecută în 2018.
***
Un vechi obicei ne amintește de cei dispăruți.
La începutul mesei, înclinăm paharul și vărsăm două boabe roșii din începutul de vin.
Anul acesta, la masa de Crăciun, puteți strânge între degete câteva firimituri din cele pe care le pierde cozonacul.
Le simțiți? Se sfarmă, se comprimă, dar se prind de piele și se încăpățânează să miroasă a casă de oameni.
Bucățele de cozonac.
Atât de fragili suntem oricare dintre noi și atât de ușor ne putem pierde libertatea când cineva ne sfărâmă încrederea, ne manipulează diferențele și ne controlează informația.
Cozonaci mai găsim.
Crăciun fericit!
Vali Lemnea • 24 decembrie 2018, 22:02
Nu mor caii când vor câinii. Crăciun fericit!
Cătălin Tolontan • 24 decembrie 2018, 22:03
@Vali Lemnea: da, asa e, dar caii au nevoie din cand in cand sa inteleaga de ce alearga. Pentru ca sunt liberi :-) Multumim, Craciun fericit!
Ionninduplecatu • 24 decembrie 2018, 22:47
Speranța moare ultima, crăciun fericit!
Om • 24 decembrie 2018, 22:51
Craciun fericit, Catalin, Mirela, Razvan & si tuturor celor care incearca sa faca realitatea mai comprehensibila si, prin urmare, indica feluri in care poate fi schimbata ca sa ne fie bine tuturor. Dupa 25 de ani in presa din Romania, am capotat. Nu am avut curaj sau poate ce am facut nu era exact presa. Dar e nevoie de meseria asta asa cum o faceti voi. Chapeau bas!
Costelus Caracudy • 24 decembrie 2018, 22:53
Ei, cum nu mai gasiti ziaristi? Uite Claas Relotius de pilda. Ziarist progressist, politic corect, premiat de CNN si de guvernul RFG. Tocmai a luat o pauza la Spiegel. Nu-l cooptati la Ranjier?
Alina Udrea-Kovesi • 24 decembrie 2018, 22:55
Craciun Liber din Costa Rica!
Liviu Ionita • 24 decembrie 2018, 22:55
Craciun Fericit ! La multi ani !
Hary crisan • 24 decembrie 2018, 22:58
Cătălin, esti cel mai talentat ziarist din lume, din toate timpurile! Pentru mine.....Multumesc ca exiști...
Anghelescu Merchel • 24 decembrie 2018, 23:04
Eu am o parere putin diferita de aceea a dlui Mitica Dragomir. Am studiat cazul Claas Relotius si cred ca jurnalistii nu mananca cioburi ***. Parerea mea.
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Jean Claudio-Iunchermarx • 24 decembrie 2018, 23:08
Tolontan, voi nu sunteti gardienii democratiei, voi sunteti gardienii globalistilor care distrug democratia. Vezi exemplul Claas Relotius. Asa *** cu patronii vostri cu tot!
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Cătălin Tolontan • 24 decembrie 2018, 23:30
@Om: Multumim, in seara asta meritul e al Andreei Archip, care e in plin reportaj. Si al tinerilor care nu au renuntat sa creada intr-o profesie care i-a recompensat rar.
addy • 24 decembrie 2018, 23:31
daca e nevoie de ziaristi, aia putini cat sunteti, de ce nu faceti presa? tie nu iti e jena sa citesti titlurile de pe gsp? nu iti e jena sa citesti articolele despre cum a fost prodanca la plaja in emirate? daca vrei sa te credem, daca vrei sa te ajutam, scrie un articol despre mizeriile care apar zi de zi pe site-ul care iti gazduieste si tie articolele. pana atunci, las-o mai moale cu ziaristii-zei si cititorii-spectatorii gainii. multi dintre colegii tai nu fac nici macar cat o gaina socotitoare.
cutzu • 25 decembrie 2018, 0:39
matale *** PRESA GRESESTE CAND VREA SI NU MAI DA INAPOI DUPA! DIXIT, DOM' INGINER!
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Cristian • 25 decembrie 2018, 2:02
Mare castig daca initiativa jurnalistica sprijinita este tot atat de informativa ca ce avem acum. Nu stiu daca ati observat ca maximum de informatie vine din cunostiintele superficiale de jurnalisti generalisti care nici nu pot traduce corect din engleza si e plin de parerologi, inclusiv expertii sunt impinsi catre asta.
eu • 25 decembrie 2018, 4:54
Respect Tolo. Craciun Fericit si tine-o tot asa.
grigs • 25 decembrie 2018, 6:00
Sarbatori minunate ! Tuturor ziaristilor curajosi care scriu adevarul "gol-golut"...
Virusul • 25 decembrie 2018, 7:01
Sarbatori fericite!Bun ,bun ,dar ce se poate face cu justitia din Romania pe cale de disparitie din ordinul unui condamnat penalToti hotii care au pradat Romania in 30 ani sunt liberi?/De ce presedintele PSD nu este judecat de 7-8 ani nu se da un verdict .Cine are interesul sa taraganeze procesul ,sa se termine odata ,vinovat sau nu.
Adrian • 25 decembrie 2018, 7:36
Tolo la noi, aici in spatiul mioritic nu găsești jurnaliști. Tu ca jurnalist ai reusit sa te impui in fata patronatului dar restul? Daca pe "Maestrul Cristoiu" si pe "Crucisatorul" CTP ii mai putem da cu ceara si sa-i punem la "Dino parc" , cu restul ce facem? Ma refer la cei din generația ta , Rareș Bogdan sau Gadea. Păi dacă mâine, Realitatea si Antena 3 dispar , dispar si ei din peisaj.De ce? Ptr ca nu sunt jurnaliști, n- au nicio treaba cu această meserie. La pariu ca angajați precum R.Bogdan, Gadea sau Ciutacu n-ar rezista intr-un trust media multinațional.N-ar face față din cauza mentalității pe care o au si in care au fost crescuți. Când îi văd, parca-i vad pe " jurnaliștii "lui Iliescu :Brates, Tatulici sau Victor Ionescu, aceeasi mentalitate.Ei sunt buni doar ptr patronii autohtoni (Voiculescu, Guse etc)sau la posturile publice care sunt controlate politic.Acolo unde se face mai mult circ decât jurnalism. Apropo , cate școli de jurnalism cu profesori de buna calitate există în România? Te rog sa-mi dai un nume de jurnalist tanar , care este de buna calitate. Unul care este OK atât moral cat si profesional. Concluzie : Tolo, hai mai bine sa facem cozonaci si cârnați de buna calitate si sa-i lăsăm pe altii sa se ocupe de jurnalism. PS.Anna Politkovskaia, poate tie iti suna cunoscut ,dar te rog sa faci un sondaj printre colegii tai de breaslă si ai sa observi ca mai mult de 80% nici n- au auzit de ea, dar sa-i fi citit cărțile. Mergi la o școală de jurnalism și intreaba tânăra generație.Dezastru. Așa că, hai la frământat cozonaci ! Sărbători Fericite!
hg • 25 decembrie 2018, 7:54
Publicul descreste! Pentru ca pleaca din tara, pentru ca si azi mananca la fel de bine ca ieri. Nu mai rau...
rzvn • 25 decembrie 2018, 8:47
Crăciun fericit!
Ervin • 25 decembrie 2018, 9:04
Crăciun Fericit! sa fim sănătoși. Fără ziariști si presă liberă nu o sa scăpăm niciodată PCR=FSN=PRM=PD=PDL=PNL=ALDE=PSD
Liviu • 25 decembrie 2018, 10:45
Domnule Tolontan, cuvintele dvs m-au răscolit . Primul cadou pe care o sa mi-l fac in noul an va fi obiceiul de a dona către presă independenta . La multi ani, domnule Cătălin Tolontan !. Când vedem și top cărți citite 2018?
pawn • 25 decembrie 2018, 10:50
ho, ho, ho, “spend christmas skiing”, cum scrie pe posterul din spatele lui aqualung. cine este aqualung? ei, asta-i buna, e o “vesta galbena” care nu mai are nici vesta, desenat de burton silverman si cntat de jethro tull, dar facut praf de “gardienii” premiati (e suficient sa citesti ziarele mainstream; nu numai - dar mai ales - cele din franta, uk si us) ai lui tolontan si ai publicitarului pomenit (mai frecventabila e o gaina socotitoare decat unu’ ca ala,). asa ca, da, premiul colectiv al anului 2018 merge laaaa… “les gilets jaunes”.
Vlad • 25 decembrie 2018, 11:20
Asa a facut si Naumovici cand făcea reclama la RMGC. Nu a mai dat cadouri *** Ești un mincinos
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Alex • 25 decembrie 2018, 11:32
Eu vreau sa spun doar ca Libertatea *** ar trebui sa dispara, poate activitatea actuala nu ar impune chestia asta, nu am de unde sa stiu pentru ca nu am mai citit de ani de zile ***, dar pentru *** facut ani de zile, cot la cot cu cei de la Cancan, macar aveti bunul simt si schimbati numele daca sugerati ca a fost schimbat continutul.
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
mioriticul • 25 decembrie 2018, 12:41
Domnu Tolontan, dvs. sunteti in masura sa ne explicati dece e o deosebire asa de mare intre cuvintele frumoase despre meseria dvs. si calitatea reala, zilnica a stirilor in ziarul condus de dvs? Acum citeva zile GSP a reprodus un editorial din 1989. Insainte era Ceausescu, azi e Becali. Inainte era partidul, azi e cancanul. Inainte era Ioanitoaia, azi e Ioanitoaia. Voi aveti sansa sa faceti jurnalism, dar va bateti joc de ea. Atita timp cit nu va schimbati mentalitatea, vom avea doar cozonaci. Si niste agramati care de dau gazetari.
de pe ‘ici ‘sa • 25 decembrie 2018, 12:42
probabil descrii situatia din presa centrala, si resemnarea unor ziaristi tineri, dar situatia e dezastruasa in presa locala. acolo daca nu scrii ode primarului sau altor autoritati locale, nu existi ca ziarist, de fapt in presa locala nu mai exista articole de investigatii la adresa oficialilor locali de ani de zile, sunt cumparati total, se vede si din simplul fapt ca comentariile critice la adresa autoritatilor locale, sunt cenzurate( la fel ca si la multe siteuri din presa centrala, si unde, din pacate, nici gsp nu face exceptie), pe scurt presa locala din Romania e subordonata total politicului.
Adrian Panin • 25 decembrie 2018, 13:38
Crăciun fericit ! :-)
Azet • 25 decembrie 2018, 14:59
Cred ca mai era si o jurnalista din bulgaria care a fost omorata acum cateva luni.
Codrut Kovesi • 25 decembrie 2018, 21:06
Duduia intelighentiei basiste e libera. Niciun comentariu progressist?
Ervin • 25 decembrie 2018, 21:37
@Alex Ziarul Libertatea până de curând a fost "găina socotitoare" ....intrebarea e daca cei mulți adunați la gaina asta, vor rămâne în continuare sa se uite ( citeasca) de când Libertatea se dorește a fi un alt fel de ziar....
lucian • 25 decembrie 2018, 21:54
Buna seara! Amu, in rolul tanarului ziarist pune un tanar cititor, si vei intelege de ce vrea sa ia o pauza. Pentru ca munceste enorm (cauta articole, selecteaza, citeste), va "doneaza" timpul lui, si nu e recompensat pe masura.
cicerone • 25 decembrie 2018, 22:20
”Cum de ce?! Cozonaci mai găsim, ziariști, mai puțini!”. Pai ziaristi nu mai gasim pentru ca s-au transformat toti in fanii lui fcsb si in porta vocea lui becali. E grea munca la impachetat de peste.
Lestie • 26 decembrie 2018, 0:05
Domnule Tolontan, ziaristica din Romania a murit la sfarsitul anilor '70, mileniul trecut. De ce insistati? Lasti-i pe agramatii care dau navala pe Internet sa se exprime. Sunt mult mai fantezisti decat voi si nu scriu la ordin, iar pe Becali, care e cea mai mare mizerie nascocita de presa, il scuipa ori de cate ori au prilejul. Cand armata asta de frustati va fi organizata si pusa la treaba, se va putea vorbi din nou de o presa romaneasca. O presa fara valoare literara, dar presa, pentru ca, ce faceti voi acum nu seamana cu nimic.
Urod • 26 decembrie 2018, 1:34
Craciun Fericit.... Luptați pana la capat... Eu nu mai am speranțe... Infractoarele eliberate in Costa Rica au inceput sa vorbească... Si ca ele multi alții... Mult succes...!!!!
Alex • 26 decembrie 2018, 5:34
Craciun Fericit! Am un singur of, cum de l-ati pus pe amatorul de Tepelin redactor sef? A fost mai mult decat penibil cu articolul despre Simona Halep.
alta_poveste • 26 decembrie 2018, 10:36
A fost odata ca niciodata o scroafa care s-a urcat in copac si apoi s-a crezut porumbita. Sfarsit.
Sorin • 26 decembrie 2018, 12:23
Revista TIME care a publicat o stire falsă care a facut înconjurul lumii despre o fata despărțită de mama sa de catre presedintele Trump, iar ulterior au refuzat să dezminta știrea? De aia nu are ursul coadă si presa credibilitate? Chiar nu pot sa cred ca nu stiai acest lucru.
Danny • 26 decembrie 2018, 23:02
Avem nevoie de jurnalisti de calitate. Avem nevoie ca ei sa fie incomozi si sa deranjeze. Deoarece deranjeaza doar daca ai ceva de ascuns. Dar trebuie ridicata stacheta. Jurnalisti tineri sa fie ajutati sa petreaca cateva luni in redactii la BBC, Der Spiegel, New York Times.... Am citit relatarea colegei despre viata de sofer de camion. Mie nu mi-a placut. De ce? 1. Cei ce au mers afara au luat o decizie si trebuie sa si-o asume. Nu merge sa ne tot plangem ca asa si pe dincolo... 2. Asta e meseria se sofer de camion, din nou nu o faceti dramatica. E o meserie ca si oricare alta. Si cei ce liucreaza in multinationale petrec multe ore la birou, si fermierii. Daca iti faci treaba profesionist fiecare minut de munca de ce ai avea regrete? 3. Trebuie sa marsaluim catre egalitatea dintre femei si barbati. De ce sa fie Mihai cel care da ordine si sotia lui cea care executa. De ce sa fie ea gospodina care face ciorba de burta pentru ca Mihai sa poata manca si bea palinca cu 'baietii'? Ce va ziceam inainte, daca reportera ar petrece ceva timp intr-o redactie din Danemarca (dau un exemplu) si-ar da seama ce aiurea suna anumite parti din reportajul ei. 4. Intrebati militarii care au fost in Afganistan sau Irak cate zile au petrecut fara sa faca dus? Din nou vorbim de rezilienta in fata dificultatilor vietii. 5. Mihai si Silvia nu se sacrifica pentru nimeni, eventual pentru ei. Credeti ca cei care lucreaza 70-80 de ore pe saptamana in Vest isi cumpara ferme sau isi fac case cu 3 etaje? Mergeti sa vedeti cata lume traieste in jurul Londrei in case minuscule. Dar nu se considera eroi, nici nu se jertfesc pentru nimeni. E decizia lor si si- asuma. 6. Domnule Tolontan trebuie sa investim daca vrem sa avem jurnalistica de viitor. Titlurile din majoritatea presei din Romania sunt ok daca esti The Sun sau Daily mail sau People magazine. Dar nu vei reusi niciodata ca si jurnalist sa obtii un job la Der Spiegel sau Wall Street Journal cu astfel de 'articole'. Banuiesc ca comparati ziarele dumneavoastra cu cele in Vest. Vi se pare ca Libertatea seamana cu Le monde sau Gazeta Sporturilor cu L'Equipe? Eu nu dau lectii dar vorbesc din experienta a peste 15 ani de munca in Vest.
simplu • 27 decembrie 2018, 6:49
Sa fi sanatos, viata lunga si fericita! Sa fiti cu totii sanatosi! Sa aduceti oamenilor ceea ce isi doresc de la voi: ADEVARUL! Aminteai la sfarsit de manipulare, acolo este problema, acolo nici necunoasterea nu este scuza in meseria voastra ca sa nu vorbim de cea voita. Priveste in jur, ceea ce se vede astazi in societate si rau si bun se datoreaza in mare parte informarii. In egala masura si dezinformarii. Inversarea informatiei. Din pacate raul facut nu se mai indreapta, picatura chinezeasca are rezultate deja, ura e generalizata, rana e nevindecabila. Legea nu mai exista, anarhia e deja acolo dus, traieste cu minciuna. Noi? Privim dezastrul la care am participat fara sa stim adevarul, avand in fata informatia livrata. Trist, mai degraba tragic.
ticbis • 27 decembrie 2018, 15:46
Tolo, in primul rand, iti doresc tie si echipei tale La Multi Ani si Sarbatori Fericite, succes in activitatea pe care o desfasurati. Presa e a patra putere in stat iar societatea, in intreaga ei complexitate, are nevoie de voi ca de aer. Fara "bisturiul" vostru acid si ascutit, orice societate din lume e sortita esecului, e condamnata la intuneric si tacere. Pe de alta parte, sintagma pe care ai expus-o in articol - "Cozonaci mai gasim, ziaristi, mai putini!" - este, dupa parerea mea, deplasata. Pentru ca, romanul de rand, nici ziaristi nu prea gaseste si nici de "cozonaci" nu prea are parte! La urma urmei, este aberant sa ceri societatii actuale din Romania sa planga de "grija" presei; in niciun caz de salariile angajatilor acestora sau de profiturile patronilor; si am sa explic de ce. In presa scrisa, in audio-vizual sau in on-line, jurnalistii din topul categoriei (cei vizibili pentru publicul larg) sunt platiti cu salarii de la 15-20 de mii de euro pe luna in sus. Sunt zeci de exemple, amintesc doar de Badea, Gadea, Tudor, Ciuvica, Ursu, Stoicescu, Caragea, Arvat, Dedu, Dascalu, Denise Rifai, Rares Bogdan, Eli Roman, Cretulescu, Denisa Pascu, Mironiuc, Tapalaga, etc, etc. Asta ca sa ma rezum doar la medie, ca daca vorbim despre "varfuri", salariile depasesc lejer 30 de mii de euro lunar; amintesc doar numele Andeea Esca... nici Catalin Tolontan sau Ovidiu Ioanitoaia nu sunt prea departe de sumele astea... Mai mult, chiar in televiziunea si radioul publlic sunt sute de jurmalisti sau colaboratori cu astfel de salarii ametitoare!!! Pe undeva, e de inteles: zece randuri de publicitate in presa scrisa se platesc cu valoarea a 5 grame de aur; un clip de 30 de secunde de publicitate pe tv, la radio, sau in on-line se plateste cu valoarea a 50 de grame de aur...!!!:) Ca sa fac o comparatie, directorul general al filialei din Romania a unei multinationale americane sau germane din top 10 in lume (functia respectiva se numeste "country manager"), are un salariu de maxim 7-9 mii de euro brut... cam cat are si seful de la circa 15 Politie Bucuresti, la jumatate fata de Catalin Tolontan si la un sfert fata de Andreea Esca!:) Despre asta vorbim! Vreau sa fiu bine inteles, intr-o redactie de ziar sau de trust media lucreaza si sunt angajati, in afara "somitatilor" amintite mai sus, un personal pestrit: reporteri, reporteri speciali, redactori, traducatori, editori, fotografi, cameramani, electricieni, asistenti, regizori tehnici si artistici, make-up stilisti, garderobieri, asistenti de platou, marketing, publicitate, masinisti, IT-isti, corectori, secretare, economisti, ingineri de tot soiul, paznici si soferi... majoritatea acestora fiind platiti cu salarii obisnuite, chiar si cu minimul pe economie, ca in oricare alta societate comerciala din Romania. Mai mult, exista publicatii de presa (si aici Tolo are deplina dreptate), fie din zona de nisa, fie din media locala de provincie, ce functioneaza la limita subzistentei, sub spectrul zilnic al disparitiei de pe piata. Inteleg din articol ca incluzi in "presa" toate categoriile astea... insa e ca si cum un primar cu 10 mii de euro salariu lunar s-ar plange ca ceilalti angajati ai primariei lui sunt platiti cu minimum pe economie...! Tolo, eu as fi dispus sa donez la "presa"; am inteles perfect sensul articolului tau si iti sustin ideea , numai ca nu-mi este prea clar daca donatia mea va intra in salariul tau, al lui Ioanitoaia, al Andreei Esca, al lui Gadea, Badea si al celor nominalizati mai sus, sau in ziarele ce se zbat la limita supravietuirii sau in salariile amaratilor alora ce lucreaza pentru voi. Sunt diferente evidente, nu-i asa? Pe scurt, nu vad cu ce te-ar imbogati pe tine personal, pe seful tau, pe patronul tau, pe ziarul tau, daca as dona, conform legii, 2% din impozitul pe salariul meu anual catre trustul Ringier?!?:) Te asigur ca nu castig inca 20 de mii de euro pe luna... si nici nu-mi doresc asa ceva!:))) Cu alte cuvinte, nu de profitul trusturilor de presa sau de lefurile jurnalistilor ar fi vorba aici, ci despre felul in care isi presteaza acestia meseria... Asta e valabil in oricare alt domeniu de activitate din lume, inclusiv in cel al jurnalismului! Altfel, prefer sa donez cei 2% catre un azil de batrani, catre o scoala de copii cu nevoi speciale, cu dizabilitati, catre un spital sau un orfelinat... sper ca mi-ai inteles ideea. Repet, NU presa e cea mai "oropsita" breasla din Romania; dovada sunt profiturile patronilor si salariile exorbitante pe care le incasati lunar, voi, jurnalistii. Din punctul asta de vedere, presa este in aceeasi situatie cu absolut oricare alte companii de pe piata libera sau din sistemul de stat, din oricare alt domeniu de activitate. Asadar, Tolo, iti garantez eu ca romanilor le pasa de presa, o mananca pe paine, dar NU le tine de foame!!! Crede-ma, de "ziaristi" sunt satui; de cozonaci le e mai foame...!!!:))))) Sarbatori Fericite!
Maxentiu • 27 decembrie 2018, 16:26
Cînd un tip folosește mai multe cuvinte decît e cazul, probabil că minte. Eroismul ziariștilor e o minciună. Una ambalată frumos, în multe cuvinte, ca un cadou de Crăciun, dar tot o minciună. Iar ilustrarea ei cu imaginea lui Jamal Kashoggi e extrem de nimerită și grăitoare. Un tip care putea fi foarte bine descris ca interlop, descendent al unei familii care și-a clădit averea pe trafic de arme, apropiat al familiei regale saudite pînă la căderea în dizgrație, protagonist al unor combinații dubioase. Dar a fost de partea „care trebuie” și, din păcate, a murit, așa că a ajuns „ziarist” și simbol al eroismului breslei. Lui Jan Kuciak nu-i pare rău, de-acolo de unde e, ca n-a prins loc în insectarul celor de la „Time”. Decît să fie asociat cu unul ca Kashoggi... Presa se află azi într-un loc paradoxal. După ce s-a compromis în ultimii 30 de ani ***ărind corporații, guverne și grupuri de interese, sfîrșitul lui 2018 o găsește spălîndu-și propriul cadavru. Cotoi grași tolăniți pe grămezi de bani varsă lacrimi de crocodil pentru „confrații” căzuți la datorie. Fătuci dornice de afirmare cutreieră Europa scormonind prin cabine de TIR după povești care să nu deranjeze pe nimeni. Campionii fake news autoproclamați apărători ai adevărului... O mai avea Rebengiuc un sul de hîrtie igienică și pentru voi?
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
ticbis • 27 decembrie 2018, 19:39
@Maxentiu: Like pentru comentariu; realitatea este exact asa cum ai schitat-o tu! In comentariul meu anterior n-am intrat in amanuntele articolului, m-am rezumat doar la spiritul si esenta acestuia. Insa e evident ca fatuca aia care si-a sacrificat sarbatorile si Craciunul ca sa faca un reportaj cu povestea familiei de soferi romani ce lucreaza pe TIR, n-a avut de ales. Cineva, de sarbatori, trebuia sa tina ziarul in spate si, ca de obicei, "juniorii" platiti cu 500 de euro pe luna sunt cei vizati. Cunosc foarte bine situatia, am fost folosit si eu in acelasi fel la inceputurile meseriei mele, cu exact aceleasi argumente sforaitoare. Nu zic ca e rau, asa e la inceput, asa se fac primii pasi in orice meserie, dar de aici si pana la a plange de mila presei cu astfel de argumente, mi se pare un pic prea fortat si mult prea ipocrit. Eu o inteleg pe ziarista Andreea Archip, am trait pe pielea mea ceea ce i se intampla ei acum; pe langa salariul lunar de 500 de euro i se mai platesc niste bani in plus pentru ore suplimentare in zile declarate libere de lege si o diurna modica... pentru ea, totusi, conteaza!:) E un pas inainte, cu atat mai mult cu cat ii lauda "sacrificiul" chiar seful cel mare!!! Daca ar fi sa socotesc acum, la rece, in peste 35 de ani de munca, totalizez la activ mai multe Craciunuri, Revelioane si sarbatori de Paste lucrate decat Catalin Tolontan si Ovidiu Ioanitoaia luati la un loc! Si nu pe malul Atlanticului, nici pe la dineuri de protocol! @Tolo: Ca sa lamurim lucrurile, mi se pare deplasat ca un jurnalist-sef cu 20-30 de mii de euro pe luna sa aduca in discutie publica "sacrificiul" profesional al unui subaltern cu 500 de euro pe luna care, cu diurna si cu orele suplimentare lucrate in zilele de sarbatoare ale Craciunului, mai castiga in plus inca cateva alte sute. Si, asta n-ar deranja chiar atat de mult, dar in momentul in care speculezi munca acestei subalterne ca sa justifici "sacrificiul" intregii bresle jurnalistice, sa ii plangi de mila si sa-i cersesti publicului bani de sponsorizare "ca sa nu moara", sa-l indemni sa renunte la cozonac ca sa plateasca ziaristii, devine cinic si provoaca dezgust. Tolo, toata stima pentru ceea ce faci, toata stima pentru jurnalisti, oricare or fi ei si pe la ce ziare or lucra, insa daca te cobori la asemenea pozitii, iti faci praf intreaga cariera! Tolo, te informez ca in ultimii 15-20 de ani, procentul ziaristilor, jurnalistilor si al oamenilor din presa din Romania, inculpati, anchetati si condamnati penal pentru coruptie, santaj, mita, inselaciune, trafic de influenta si afaceri ilegale, este exact acelasi cu cel al politicienilor si guvernantilor cazuti pe bec pentru acelasi gen de incalcari ale legii. Daca doresti, am deja lista facuta; sunt zeci de nume de ziaristi din presa romaneasca condamnati de justitie; o pot pune la dispozitie pe acest blog, oricand. Despre asta vorbim!!! Tolo, te rog eu, mai usor cu chestia asta, ca e groasa rau; presa romaneasca, in generalitatea ei, nu se ridica absolut deloc deasupra nivelului de democratie de "genunchiul broastei" al societatii civice si politice actuale din Romania; dimpotriva, e suficient sa intri pe cateva site-uri, sa asculti pe la A3 sau RTV si inca multe altele si, daca nu ti se face sila, inseamna doar ca ai un stomac ceva mai rezistent, nimic altceva:)
Valentin Iliu • 3 ianuarie 2019, 21:01
"Precum Internetul din viața noastră" poate fi redus la exemple concrete, "precum gsp.ro". "Internetul" e o exprimare nedrept de larga, pentru ca tot pe internet este si tolo.ro De regula accesez direct linkul paginii de handbal, "pagina lui Ursescu", dar azi am lovit Enter mai repede si mi-a intrat direct home page-ul. Evident ca prima imagina vazuta a fost a unui interlop pe care ma feresc sa-l si numesc. Cum ar fi ca in 2019 sa gasiti curajul sa puneti tot site-ul in spatele unui pay-wall?!