Burleanu l-a ales ca adversar pe Ioanițoaia. Ce se face dacă ziaristul se bagă?

marți, 16 ianuarie 2018, 6:57

Răzvan Burleanu îl consideră pe Ovidiu Ioanițoaia cenzorul Gazetei Sporturilor și liderul criticilor concertate la adresa FRF.

Înseamnă că Ioanițoaia e un cenzor prost.

Știți care a fost singurul ziar-televiziune-site important care a  găzduit declarațiile lui Burleanu împotriva lui Ioanițoaia?

Gazeta Sporturilor, unde Ioanițoaia este director.

”Multe grupuri de interese au fost deconectate de la administrația federală. Vârful de lance e Ovidiu Ioanițoaia, un procesoman al unei etape demult apuse, care-și dorește să fie în continuare sforarul fotbalului românesc”, a apărut în Gazetă.

După cum am publicat multe alte declarații ale șefului FRF împotriva oricăruia dintre noi.

E criticat Burleanu în Gazetă? Da, însă nu pentru că cineva ne pune în față un portativ.

În lumea de azi, nimeni nu e șeful opiniilor celorlalți.

Burleanu știe asta, dar nu se împiedică de un adevăr.

Nu lăsa un adevăr să-ți strice o campanie electorală!

Strategia e învățată de Răzvan Burleanu de la fostul său loc de muncă: Palatul Cotroceni.

Împreună cu alți oameni aduși acum în FRF, el a fost consilier al lui Traian Băsescu.

De acolo își trag ei exemplul.

Traian Băsescu a transformat media într-o țintă.

În loc să se certe cu opoziția, neclară și fragilă, Pușcaș, Balaj sau Prunea?, Burleanu a ales o țintă proeminentă.

Ioanițoaia e cunoscut, prezent în spațiul public al opiniilor și va fi aici indiferent cine se decide să candideze împotriva lui Burleanu.

Vine Lupescu sau apare Marica? Nu contează, Ioanițoaia e pe scenă!

Până să se ia și în loc să se ia de rivali, președintele FRF are nevoie de un inamic imaginar, recunoscut și imperfect.

Cu toții am văzut această scenă de zeci de ori.

O generație nouă încearcă să-și construiască legitimitatea cu discursul ”foștii”, ”depășiții”, ”dinozaurii”.

După peste un deceniu de rocadă biologică îi avem pe Liviu Dragnea în locul lui Nicolae Văcăroiu, pe Cristian Boureanu în locul lui Crin Antonescu și pe Alexandru Deaconu în locul lui Ion Crăciunescu. Progres, nu glumă!

Această teorie generațională are defectul că se uită în buletin, nu la faptele oamenilor.

”Dinozaurul” Ioanițoaia a fost un opozant mult mai sistematic și violent al lui Mircea Sandu decât Răzvan Burleanu însuși.

E adevărat și amuzant.

Burleanu a dansat o primăvară împotriva moștenirii Nașului, care nici nu candida, în campania din 2014.

În schimb, Ioanițoaia e autorul supermaratonului de editoriale, cel mai lung din presa românească împotriva unui abuz al vreunui demnitar: dezafilierea Craiovei din cauza lui Mircea Sandu.

Devenise chiar enervant la un moment dat.

Dar nu s-a lăsat.

Și, în timp ce Burleanu stingea cu banii FRF procesele cu foștii federali, Ioanițoaia se judeca, în calitate de ziarist, până-n pânzele albe și cu Mircea Sandu, și cu alți puternici ai momentului.

Dar să nu ne încurcăm în evidențe, nu-i așa?

Burleanu avea nevoie de o față, de o voce și l-a ales pe Ioanițoaia ca să-i deseneze barbă și mustăți.

În locul directorului Gazetei, eu mi-aș anunța candidatura.

S-ar putea ca Burleanu să aibă o surpriză.