TOLO.RO
TOLO.RO
luni, 25 decembrie 2017, 10:57
2017 a fost un an bun pentru cărți.
După vechea regulă a vaselor comunicante aplicată la societate, pe care am inventat-o eu acum, cu cât crește zbuciumul social, cu atât crește nevoia noastră de refugiu în idei și povești.
Și sporește, totodată, capacitatea de a găsi cărțile. Ele sunt acolo.
Primul motiv pentru care consider ”O viață măruntă” cartea anului e că am citit-o aproape tot anul.
Nu doar pentru că are 700 de pagini.
Yanagihara, o autoare de origine hawaiiană născută în SUA, a șocat lumea literară cu istoria a patru tineri din New York, ale căror vieți sunt pline de obișnuit, suferință și prietenie în proporții greu de suportat.
Chiar dacă, probabil din economie, ”Litera” a pus-o pe piață într-o versiune destul de înghesuită, editura are meritul traducerii admirabile a Adrianei Bădescu și al riscului pe care și l-a luat aducând în România o carte complicată.
Hanya Yanagihara nu cunoaște limite în descrierea trăirilor.
”O viață măruntă” e o carte fără frâne. New York Times, unde autoarea este angajată, i-a dedicat o cronică în care elogiile se mixează cu observații corecte despre stilul stufos și neîndurător, care fac din ”O viață măruntă” un volum care descrește pe parcursul firului epic.
Era culmea să crească! Vă veți lămuri de ce.
Alte două volume prind podiumul cărții de ficțiune.
”Distanța dintre noi” de Jhumpa Lahiri și ”Labirintul” de Panos Karnezis.
Despre lucrarea lui Lahiri am mai scris în titlurile verii.
Editată de Nemira în 2015, ”Distanța dintre noi” are soliditatea unei povești narate simplu.
Inițial, nu realizezi ce e atât de pătrunzător în stilul lui Lahiri, ce te atinge pe tine ca european din istoria unei familii indiene ajunse în America.
Și încă ceva. În librării tocmai a apărut o altă carte a lui Lahiri, ”Porecla”.
A treia carte de ficțiune a anului 2017, ”Labirintul”, mi-a căzut pur și simplu din bibliotecă.
Ea e pe lista anului 2017 pentru că nu am rezistat să nu o recomand.
”Labirintul” a apărut demult, taman în 2006, la Editura Curtea Veche. Panos Karnezis e un scriitor britanic de origine greacă, iar cartea își decupează acțiunea lentă în zona unde își fac sute de mii de români vacanța de vară, cu un picior în Turcia și cu altul în Grecia.
Numai că marea așteaptă. Se mută mereu dincolo de zare.
O trupă de soldați greci rătăcește în colbul Anatoliei la finalul conflictului cu turcii, încheiat dezastruos pentru Elada în 1922.
Nu e o carte de război, e, mai degrabă, o carte de dragoste.
”Labirintul” are, pur și simplu, o magie cum rar întâlnești, o atmosferă onirică amintind de ”O sută de ani de zile la porțile Orientului” a lui Ioan Groșan.
Cinstit să fiu, e pe locul trei pentru că, ignorant fiind, am descoperit-o abia acum.
Nu am citit ”Lawrence în Arabia” ca pe o carte de istorie militară, nici măcar ca pe o biografie a celebrului personaj istoric, ci ca pe o carte despre orice formă de putere.
Raportul dintre imperii și popoarele mici este reflectat prin detalii delicioase.
Însă e mai mult decât atât, e o carte-sfat, valabilă pentru oricine exercită puterea.
Adusă la noi de ”Editura Trei” și tradusă impecabil de Irina Negrea, ”Lawrence în Arabia” probează cum o poveste derulată acum 100 de ani în Orientul Mijlociu explică ceea ce trăim noi azi.
Încă două recomandări, din zone total diferite.
”Vestul și restul” de Niall Ferguson, ”Polirom”, e o clasică a genului care îmbină istoria economiei cu evoluția politică.
Tot de la ”Polirom” vine și unul dintre blockbusterele incontestabile ale anului 2017, ”Homo Sapiens” a lui Yuval Noah Harari, poate cartea care m-a pus cel mai mult pe gânduri.
”Aventura arctică” a lui Peter Freuchen, recent apărută la Editura Art, este povestea din Groenlanda a unor vremuri în care oamenii stăteau singuri, într-o cabană de cinci metri pe trei, complet izolați vreme de șase luni, cu pereții strângându-se în jurul lor, ”pentru că se depunea tot mai multă gheață”.
La un moment dat, pentru că nu mai avea cărbuni, exploratorul dădea afară soba, ”care ocupa spațiul degeaba într-un fel enervant”, și continua să se încălzească și să gătească la spirtieră.
De ce toate acestea?
Cum de ce? Ca să culeagă de două ori pe zi temperatura din zonă, în numele științei.
Prin ”Tunelul cu porumbei”, Editura RAO, John Le Carre migrează spre zona frescei istorice și politice.
Personaje care au condus evenimentele lumii în ultima jumătate de secol sunt prinse de Le Carre în posturi incomode. Cine credea că se poate râde cu Yasser Arafat? John Le Carre.
În fine, o biografie neașteptată și emoționantă vine de la Aniţa Nandriş-Cudla, o țărancă din Bucovina.
”Humanitas” traversează granițele rutinei editoriale cu ”20 de ani în Siberia”, mărturia demnă a Aniţei Nandriş-Cudla despre înțelepciune și Dumnezeu în vremuri crâncene.
Și la capitolul carte polițistă a fost un an bun.
A apărut ”Galveston”, o poveste sumbră, a lui Nick Pizzolatto, publicată de Editura ART.
Sau excelenta reconstituire ”Un spion printre prieteni” a lui Ben Macintyre, la RAO.
Dar titlul îl câștigă ”Avocatul rebel” al lui John Grisham, RAO, în numele tuturor avocaților care-și fac onest meseria într-un moment în care noi ținem cu procurorii.
Brandon Sanderson are cărți foarte bune și cărți bune.
”Elantris” face parte din cele excelente.
Legenda unui oraș-cetate cândva înfloritor, dar și parabolă a sistemelor și relațiilor umane în timpuri de restriște, după cum vedeți mă obsedează tema, acesta este fundalul din ”Elantris”.
Editura Paladin, una dintre aparițiile în forță ale ultimilor ani, a pus monopol pe Sanderson și ne stoarce de bani.
O carte aparte, pe care fie o iubești, fie o arunci de pereți, sau amândouă succesiv, este ”Problema celor trei corpuri”, a lui Liu Cixin, cel mai cunoscut autor chinez de SF.
Editată de Nemira, ”Problema celor trei corpuri” merită încercată prin amestecul nefiresc de imaginație și știință.
Înalt prelat al Bisericii Ortodoxe Ruse în Marea Britanie, Mitropolitul Antonie de Suroj este unul dintre acei preoți pe care, citindu-i sau ascultându-i, îi simți plini de iubire.
”Doamne, fii cu noi”, apărută la Editura Sophia, grupează cuvântările Mitropolitului Antonie de Suroj rostite cu prilejul sărbătorilor Paștelui și Crăciunului.
Vă va surprinde nu doar erudiția, ci mai ales deschiderea umană a predicilor.
M-am uitat înapoi și anul trecut, fără să bag de seamă, în 2016 nu am recomandat niciun ziar sau site din România.
Poate că am fost prea exigent, poate că am greșit.
Dar nu cred că greșesc revenind și oferind în 2017 celor de la Recorder toată admirația mea, rostogolindu-se spre ei cu o colegială invidie.
Nu doar în ziua reportajului înmormântării regelui Mihai, ci pe tot parcursul greu al lui tot 2017, anul fondării Recorder, ei au făcut o muncă de mare calitate.
Răzvan Ionescu este busola, iar Cristian Delcea și Mihai Voinea sunt magnetismul acestui grup din care mai fac parte Andrei Crăciun, Laurențiu Ungureanu, Andrei Udișteanu și David Muntean.
Știți, asta apropo de întrebarea, declinată în mii de feluri pe blog, pe facebook, de cititorii care spun: ”Da, e foarte bine ce faceți la gsp, sunt de mare folos investigațiile, e foarte bine că sunteți optimiști, dar noi, ca oameni obișnuiți, ce putem face ca să schimbăm lucrurile?”.
Un Crăciun fericit!
Kendo • 25 decembrie 2017, 11:36
Interesanta lista. Dar as zice ca Sanderson scrie fantasy, nu SF. :) Dar scrie bine, orice-ar scrie. Sarbatori fericite!
Cătălin Tolontan • 25 decembrie 2017, 11:37
@Kendo: corect ce spuneti, e, totusi, o subspecie a SF-ului, daca as face pe subcategorii i-as plictisi pe oameni mai mult decat o fac deja :-) Sarbatori linistite!
Johnneil • 25 decembrie 2017, 12:19
E bine ca cineva mai scrie si niste cartii in ziua de azi. In afara de cei aflati in puscarie. Dar cui sa spunem acest lucru? ***?
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
soledad • 25 decembrie 2017, 13:04
Vă mai recomand, de Panos Karnezis, o altă carte deosebită - Infamii mărunte, apărută în 2011 la Editura Leda. Atmosferă superbă, uluitoare.
Florin Bebesel • 25 decembrie 2017, 13:05
M-ati pus pe ganduri. Scrieti cursiv. Citet. Si aveti timpul sa cititi mai multe genuri. Eu nu apuc sa fac decat lectura profesionala. Caut acelasi lucru scris de mai multi Apoi urmatorul si tot asa. Doamne ajuta! Va multumesc. ***
Urod • 25 decembrie 2017, 13:15
Înainte de '89, cititul era o preocupare curenta... Nu era zi fără sa am o carte de citit și de la sutele de cărți de-atunci, am ajuns sa citesc foarte puțin, de fapt mai deloc... vremurile..!!!... Era o placere deosebita aceasta preocupare, tocmai în vremurile când se găsea greu o carte buna de citit, iar acum când găsesc tot ce vreau , nu mai exista răbdarea...si timpul liber pe care-l să-l acord... Asta e.... Tinerii din ziua de azi, nu au aceasta pasiune, au alte preocupări....din păcate..!!!
Alexandru Clima • 25 decembrie 2017, 13:54
Domnule Tolontan...literatura fantastica nu este o subspecie a science fiction. Ambele apartin literaturii speculative. In acest gen mai putem pune si istoria alternativa si tot asa. Ar fi pacat sa traiti cu acest gand. Literatura fantastica este alaturi de noi incepand cu primele editii ale bibliei si Epopeea lui Gilgamesh. Brandon Sanderson a scos o carte anul acesta din seria Stormlight. Recomand tuturor cititorilor acestui blog.
haideusicfr • 25 decembrie 2017, 14:14
Domnule Tolontan din "scrierile"lui Becali n-ati citit nimic ? Sarbatori fericite!
haideusicfr • 25 decembrie 2017, 14:16
Pe dr Luncan l-ati scapat. Imi pare rau , a salvat multe vieti ,dar a facut ..multe.
Catalin • 25 decembrie 2017, 14:44
Neâdurător este de fapt neîndurător.
Razvan • 25 decembrie 2017, 15:26
Carti de pierdut timpul,fara nici o valoare.v-as recomanda Mikhail Naimy-“Cartea lui Mirdad”
haideusicfr • 25 decembrie 2017, 16:00
Stimate domnule Tolontan ,va urez Sarbatori Fericite dumneavoastra si colegilor !
giani • 25 decembrie 2017, 16:27
recomandari interesante, bun si sprijinul pt recorder.ro (totusi de ce numai jurnalisti barbati in echipa aia ?)
DNA • 25 decembrie 2017, 17:13
Ai uitat sa nominalizezi cartile scrise de Felix The Cat la brutarie!
Brod • 25 decembrie 2017, 18:51
„20 de ani în Siberia”, mărturia cutremurătoare a Aniței Nandriș, repreazintă un vârf al spiritualității țărănești. O mărturie simplă, dar profundă, adevărată, cutremurătoare asupra calvarului deportării de cărre puterea sovietică, scrisă cu forță, fără nici un artificiu literara. Este fabuloasă!
Cătălin Tolontan • 25 decembrie 2017, 18:52
@Brod: da, aveti dreptate, este impresionanta. Craciun fericit!
fotbal • 25 decembrie 2017, 20:15
ce performanta :)) n-am nimerit anul asta niciun titlu din cele recomandate de tine. o sa le rontzai pe rand si nu pe toate( cel putin una pare a fi cu zombi, no way) dar iti dau la schimb "cu titlu provizoriu" si craciun fericit! mint, am citit homo sapiens
addy • 25 decembrie 2017, 20:57
Catalin, e topul tau, gusturile nu se discuta. Dar ma intreb si eu, nimic clasic? Chiar am terminat de citit tot ce e clasic si acu citim doar ce e contemporan sau la moda? Chiar sunt scriitorii recomandati de tine mai "recomandabili" de citit decat balzac, dostoievski, tolstoi, rebreanu etc. ? Sau pleci cumva de la premiza ca cititorul mediu al blogului tau a citit tot ce era de citit din literatura clasica si acum se delecteaza doar cu literatura moderna? Nu o lua ca pe o critica, e doar o nedumerire de-a mea.
Jules • 25 decembrie 2017, 22:19
Sarbatori fericite, GSP!
last_moromete • 25 decembrie 2017, 22:50
Ion Aion "Spovedania unui preot ateu", Ed. Curtea Veche 2017? Poate vă convinge motto-ul: Omul şi Moartea stau faţă-n faţă, fiecare cu ritualul său, parcă ar fi un păun şi o panteră: Moartea îşi arată colţii, ghearele şi muşchii negri, încleştaţi de atac; Omul îi arată nişte pene frumoase. "Asta-i tot ce poţi?" Sărbători fericite tuturor!
radu • 25 decembrie 2017, 23:34
Domnule Tolontan, cartea despre Lawrence al Arabiei am cumparat o asta vara tocmai pentru ca va citisem blogul inainte de Bookfest. E fascinanta intradevar. Acum de sarbatori o recitesc. Toate bune !
bg • 26 decembrie 2017, 8:57
Cartea intitulata "7 ani in Siberia" am citit-o in anul 2000. Mi-a daruit-o matusa mea care a supravietuit tot 7 ani intr-un lagar din Siberia. Pe un ger de -40 grd. femeile ieseau la taiat de copaci, imbracate in pufoaica si ca sa poata vedea (zapada reflecta lumina) isi faceau ochelari din scoarta de copac. S-a ales cu sanatatea subrezita, cu paradontoza, reumatism articular si 2 pneumotorax-uri. Mi-a povestit multe din acel loc al groazei si al dezumnizarii. Hitler a fost un pigmeu pe langa Stalin. Sa nu uitam niciodata trecutul...
bg • 26 decembrie 2017, 9:01
Scuze: cartea "20 de ani in Siberia". Ma gandeam la matusa mea care mi-a povestit inca din anii 1980 ce s-a intamplat acolo. ORORI cumplite. Detinutii de drept comun (criminali) erau pusi la un loc cu detinutii politici ca sa-i terorizeze.
bg • 26 decembrie 2017, 11:21
In timp ce ispasea pedeapsa de a-si fi servit patria, matusa mea lasase in tara o fetita de 5 ani langa bunica ei. Cand a ajuns la scoala, fetita de 8-9 ani a fost stigmatizata de profesori si colegi. Era plimbata din clasa in clasa si aratata copiilor, astfel: "uitati cum arata copilul unui dusman al poporului". Cand a revenit in tara, matusa mea nu a fost recunoscuta de propria fiica si a durat ani pana sa o accepte ca mama si a inteles ca mama ei nu a facut niciun rau nimanui. Asa s-a scris istoria adevarata, cu sacrificii inimaginabile si traume umane. Suntem o natiune mica, supravietuitoare intre 2 foste mari imperii. Sa nu uiti Darie...
gicu • 26 decembrie 2017, 11:57
Interesante recomandarile, voi incerca Sanderson si Liu (cu siguranta), poate si Lawrence al Arabiei. PS Cand ai timp sa si citesti?
pawn • 26 decembrie 2017, 13:55
@addy e un top al ultimilor ani, adica ultima marca de blugi (unde personal il prefer pe moehringer), adica...stai linistit, ca n-ai pierdut nimic. dar intr-un anume sens articolul are utilitate: ne invata unde sa NU donam (pentru ca noi NU tinem cu procurorii).
Miron • 26 decembrie 2017, 14:25
Cărțile recomandate de tine m au făcut sa redescopăr plăcerea cititului . Iar serile sunt mult mai interesante , desprinse de personajele meschine care au dispărut odată cu tv ul din camera . PS ,,sunt cu ochii pe tine “.
Eu, simplu • 27 decembrie 2017, 9:36
Dle Tolontan, dvs vorbiti aici despre carti, iar pe gsp.ro, intr-un articol despre "briliantul" Mutu este o mare greseala; cum adica <>. Doamne, cum suna! Periaza??? De cand s-a schimbat conjugarea verbului a peria? Oare nu e jenant ca pe o pagina de ziar care se vrea elitist sa apara ditamai greseala? Ati uitat cand colegii dvs de la ziar i-au ironizat pe fotbalisti cand n-au stiut sa se exprime corect??? N-ar fi cazul sa indreptati greseala din ziar si sa scrieti ca Mutu il perie pe Burleanu? As vrea sa vad daca va recunoasteti greseala.
Eu, simplu • 27 decembrie 2017, 9:40
Asadar, asta este textul cu periaza: http://www.gsp.ro/fotbal/nationala/briliant-de-buzunar-mutu-il-periaza-cat-poate-pe-burleanu-si-ataca-fotbalistii-din-generatia-de-aur-intr-un-interviu-gsp-n-au-sanse-cu-pres
popescu • 27 decembrie 2017, 11:24
„Wall Street și Revoluția Bolșevică”, de Anthony Sutton, este o carte care ar fi trebuit mentionata.
popescu • 27 decembrie 2017, 12:41
"în vremurile când se găsea greu o carte buna de citit, iar acum când găsesc tot ce vreau" Se gaseau carti cu toptanul in Romania inainte de 89 si erau la preturi foarte mici. In vest preturile sint mari si nu se gaseste totul.
Urod • 28 decembrie 2017, 4:14
@popescu...unde găseai tu asa multe cărți înainte de '89..?!!!!...era,, Cartea prin poștă " de la Suceava și București și librăriile care nu aveau multe titluri de cărți bune pt ca trebuiau plătite drepturi de autor în valută, iar Ceaușescu folosea valuta pt rambursarea datoriei externe.... S-au găsit mai ușor pana prin '82....
seba • 28 decembrie 2017, 9:03
citesc putin. in schimb, dupa articolul scris de tine la in timpul bookfest 2007, am vazut filmul "lawrence of arabia". multumesc.
MariusCC • 28 decembrie 2017, 11:58
@tolo 'Sapiens. Scurtă istorie a omenirii' e ceva mai veche. Intre timp Yuval Harari a scris o continuare: 'Homo Deus'. O poti gasi (in engleza) la Carturesti.
Marcel Dinumarcel1967 • 29 decembrie 2017, 10:57
Prima carte de Jumpa Lahiri aparuta in romaneste este un volum de proza scurta,"Interpret de maladii", aparuta in colectia "Cotidianul". Sunt proze excelente .
case de marcat • 8 ianuarie 2018, 14:43
interesanta lista. multumim pentru recomandari
Horia Nicola Ursu • 17 ianuarie 2018, 16:17
Haha, ma bucur ca ti-a placut Galveston, ai luat-o intimplator sau ti-ai amintit de recomandarea mea de anul trecut?
Service GSM • 8 februarie 2018, 14:43
Foarte interesante, unele dintre ele le-am citit si m-au fascinat, sa vedem si restul, pun pariu ca o sa am aceeasi parere :D
alecsvlad • 7 aprilie 2018, 15:41
Revin aici dupa ce am citit O viata marunta, carte pe care am luat-o in urma recomandarii tale. Tocmai am terminat de citit cartea. Am tot amanat o perioada sa o citesc din cauza celor 700 de pagini de care vorbeai, dar cartea e de-a dreptul impresionanta. Nu doar ca te face sa reevaluezi un pic viata si normalitatea care pentru cei mai multi dintre noi e ceva cuvenit, ci imi pare in acelasi timp lectie care te invata sa-ti pretuiesti prietenii si viata in general, indiferent cat de grea pare uneori. O carte excelenta, fara discutii.