TOLO.RO
TOLO.RO
joi, 21 decembrie 2017, 7:02
Întrebare procurori: ”De ce ați ascuns analizele ineficiente ale dezinfectanților Hexi?”.
Răspuns șefi Unilab: ”Acele substanțe veneau direct de la Condrea. Erau teste experimentale”.
Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
Un sfat gratuit pe care ni-l dă dosarul Hexi Pharma.
Să nu credeți că ce ștergeți în WhatsApp rămâne șters!
Pentru noi, oamenii obișnuiți, modalitatea în care procurorii au reconstituit convorbirile de pe WhatsApp ale lui Dan Condrea înseamnă curiozitate.
3,6 milioane de români se internează anual în spitalele românești
Pentru cei implicați în cazul juridic, recuperarea telefonului e îngrijorare.
Iar pentru pacienții care află acum că suferința lor a fost rezultatul unei complicități extinse, sentimentul e atroce.
Chiar în ziua sinuciderii lui Condrea, 22 mai 2016, procurorii ridică de la locul accidentului ambele telefoane Samsung ale patronului.
Ei solicită judecătorului mandat ca să reconstituie convorbirile purtate pe mesagerii de net.
Îl primesc.
Și descoperă ceva extrem de grav.
Nu numai că patronul știa de ineficiența biocidelor, dar el mușamaliza rezultatele negative, împreună cu oamenii din interiorul laboratorului ”independent”.
Hexi Pharma și Unilab lucrau ca un mecanism.
Ce făceau ei?
”Experimente”, după cum declară senină, în fața procurorilor, chiar Gianina Bărbuță, șefa Unilab.
Totul e în dosar.
Făceau experimente, dar nu doar în laborator, ci pe milioane de oameni.
Ce experimentau în laborator, fără să țină cont de ineficiență, era mai apoi produs în fabrică și livrat în 340 de spitale și mii de săli de operații.
Făceau totul încălcând eticheta, fișele de securitate și avizele primite de la stat.
Fotografii ale directorului general Unilab, Gianina Bărbuță, ambele făcute la sediul din Otopeni al laboratorului
Gianina Bărbuță s-a numit Croc înainte de căsătorie.
În aprilie 2016, când au început dezvăluirile, Gazeta a scris, pe baza mărturiilor surselor din Hexi Pharma, că ”Gianina Bărbuță, fostă Croc, e unul dintre oamenii de încredere ai lui Condrea”.
”Condrea a folosit-o pe Gianina Bărbuță atât în afacerile cu firme off shore, cât și în laboratorul Unilab” Surse ale Gazetei Sporturilor
Așa este.
Ajunsă șefă la Unilab, Gianina Bărbuță s-a asigurat că rezultatele pe care le transmitea către Hexi Pharma și către stat să fie bune. Chiar dacă dezinfectanții nu erau!
Aici, în vila galbenă din Otopeni unde se află sediul Unilab, aproape lipită de Institutul ”Ana Aslan”, se află multe dintre explicațiile fenomenului Hexi Pharma.
Unilab a fost ”fundamentul științific” al Hexi Pharma.
Ani de zile, laboratorul i-a eliberat firmei lui Condrea ”cărți de vizită ale eficienței produselor”.
Pentru ca un dezinfectant să poată fi pus pe piața românească, e nevoie să obțină aviz de la Comisia Națională de Biocide.
Comisia nu face propriile testări.
Ea primește un dosar, unde, în cazul lui Hexi Pharma, cele mai multe analize veneau de la Unilab.
Aceste caracteristici sunt trecute într-o ”fișă de securitate” a produsului, alcătuită după norme europene.
Acum regulile s-au schimbat, în ”fișa de securitate” a oricărui biocid comercializat în România e nevoie de certificarea eficienței la laboratoare acreditate internațional.
Până în aprilie 2016 era altfel.
Înaintea investigației de presă, era suficient că pe analizele puse la dosarul Hexi scria: ”Unilab: rezultat eficient”.
Ianuarie 2010 – mai 2016 e perioada asupra căreia Unilab a mințit Parchetul că a găsit doar rezultate eficiente la produsele Hexi
Dar cum erau contrafăcute rezultatele?
Echipa de la Parchetul General condusă de procurorul șef de secție Romulus Varga a făcut percheziții la Unilab după moartea lui Condrea.
Ei aveau mai multe probe că șefii Unilab ascund adevărul.
Unilab transmisese în scris Parchetului că nu au găsit în ultimii 6 ani toate biocidele Hexi testate fuseseră eficiente!
Parchetul General știa că mint din:
Investigatorii îi audiază întâi pe șefii Unilab, apoi pe alți oameni din laborator.
Mărturiile sunt, nu există un alt cuvânt, cutremurătoare în inconștiența lor.
Gianina Bărbuță (stânga), cu un tort la o aniversare, chiar în sediul Unilab
Gianina Bărbuță le spune, din nou, procurorilor, că ”testele de eficiență ieșeau bine la produsele Hexi”.
Când i se aduc probe că au avut și rezultate ineficiente, ea zice că ”aceste teste la care vă referiți nu erau oficiale”.
Cum nu erau oficiale, întreabă procurorii, siderați?
”Dan Condrea trimitea anumite produse ca să le testeze. Nu știu, probabil că voia să le introducă pe piață. Pe acestea nu le înregistram și i le trimiteam lui înapoi. Erau testări experimentale”.
Concret, Unilab primea de la Condrea niște borcănașe nemarcate, susține Bărbuță.
E evident o minciună, pentru că nu despre produse noi vorbeau ei cu Condrea pe email sau pe WatsApp, ci despre Suprasept, Kalas și alte biocide care fuseseră avizate, deși erau neconforme!
Procurorii au răbdare, merg mai departe.
O audiază și pe Tatiana Arabagiu, șefă a laboratorului.
Bărbuță era manager, iar Arabagiu era, teoretic, specialista.
Tatiana Arabagiu spune și ea același lucru. ”Condrea trimitea teste experimentale. Unele ieșeau, într-adevăr, ineficiente”.
”Și de ce nu le înregistrați?!”, întreabă procurorii.
Ei sunt uimiți, pentru că a înregistra tot ce testezi este condiția fundamentală a funcționării unui laborator științific.
Așa luase Unilab aprobare de la Renar, de aceea exista.
”De ce nu înregistrați rezultatele ineficiente?”, întreabă procurorii.
”Așa ni se spusese”, zice, dezarmant, Arabagiu, care dă vina pe șefa ei, Gianina Bărbuță.
”Eu ofeream rezultatele directoarei Bărbuță, care cred i le trimitea lui Condrea. Poate că ea avea o listă cu substanțele, nu eu”, spune Tatiana Arabagiu, șefa de laborator.
Totul se făcea, de fapt, pe sub mână, în secret față de stat, față de public, față de autoritățile sanitare.
Cum se numește ce făceau ei?
Să nu ne ferim să le numim așa cum apar în dosar: experimente secrete cu substanțe care mergeau în spitalele din toată țara!
Experimente care nu existau în acte.
”Dar cine vă plătea pentru aceste analize”, insistă procurorii?
Bună întrebare pentru că analizele de eficiență pentru biocide sunt foarte scumpe.
Ele durează un timp îndelungat, presupun consum de tulpine costisitoare, resurse umane competente.
Pot ajunge la mii sau zeci de mii de euro un set întreg, pentru un singur produs.
Asta dacă sunt făcute ca lumea și dacă se testează eficiența, așa cum cere legea, la toate categoriile de germeni: bacterii, viruși, funghi și spori.
”Testele experimentale nu se plăteau”, susține Bărbuță.
Cum nu?
”Păi dacă laboratorul era tot al lui Dan Condrea, dânsul hotăra”.
Procurorii trec și la alți angajați, îi audiază pe laboranții care fac cu mîinile lor analizele.
Și află că multă lume din Unilab știa, de fapt!
”Eu mă ocupam de testele de contaminare, și, în general, ieșeau bine”, spune o chimistă de la Unilab, în declarația de la dosar.
Dar ”în general” nu înseamnă ”în toate situațiile”, așa cum apare în răspunsul mincinos trimis în scris de Unilab către Parchet!
Unilab nu înregistra nici măcar contaminările, adică situațiile în care germeni infecțioși erau găsiți în probele provenite din bidoanele cu dezinfectanți.
Cazul Suprasept.
”Știu însă că, într-adevăr, colegii care lucrau la eficiență găseau și probe eficiente, dar și unele ineficiente”.
În privința eficienței era, așadar, și mai rău.
Concluzia: nu erau raportate nici contaminările și nici testele de eficiență picate.
Magistrații insistă ca să afle cum se derula traficul paralel cu probe.
”Testele cerute special de Condrea nu erau codate”, le explică șefii laboratorului.
Și rezultatele se întorceau înapoi la Condrea.
Acum ajungem la esență.
De doi ani documentăm, ca ziariști, acest caz.
Despre Hexi Pharma, mulți oameni cred că e o firmă acoperită a serviciilor secrete, o operațiune care producea precursori pentru droguri sau un experiment conspiraționist al statului împotriva propriilor cetățeni.
Noi nu avem probe pentru așa ceva.
Din păcate, nici nu e nevoie.
Ceea ce s-a întâmplat vreme de 10 ani, din care Parchetul a documentat cu rigoare 6 ani, e mai grav decât oricare dintre teoriile conspirației!
Hexi Pharma și Unilab au făcut ”un experiment”, dar nu doar în laborator, ci un experiment la scară națională.
Condrea nu le trimitea ”noi substanțe” în flacoanele necodate, ci produsele pe care le livra în spitale!
Din convorbirile de la dosar rezultă clar că discutau despre produsele deja avizate: Suprasept, Kalas, dar și altele ”care n-au ieșit bine”.
Cum ei nu dădeau doi bani pe standardele științifice și legale și cum statul nu controla fizico-chimic produsele pe parcursul folosirii, boșii de la Hexi – Unilab făceau pur și simplu ce-i tăia capul.
Experimentau pe substanțe și, apoi, pe oameni.
Spitalele și DSP-urile, așa cum s-a întâmplat și când au controlat superficial la comanda ministrului Achimaș-Cadariu la pornirea scandalului, erau complici și mimau că fac teste de sanitație.
Care oricum sunt altceva decât testele de eficiență.
Teste de sanitație evident că nu puteau ieși bine, acum că știm că toate cele 39 de produse erau ineficiente, dar spitalele și inspectorii DSP le rasoleau sau falsificau de-a lungul atâtor ani!
Pe dovezile publice din dosar se confirmă fix ceea ce au explicat încă de la început publicului biochimiști responsabili, oripilați pur și simplu de ceea ce au aflat în momentul publicării rețetelor de fabricație.
Și ceea chiar un informator al SRI a raportat serviciului în 2014, însă fără nici un efect.
El a oferit un raport detaliat către Serviciul Român de Informații.
A oferit către ofițerii de legătură din SRI nu doar normele legale încălcate în licitații, dar și testele de eficiență care nu erau corect cerute de către spitale și pe care se știa că că produsele Hexi nu le pot îndeplini.
Dar dezinfectanții lui Condrea pretindeau că le îndeplinesc, ceea ce însemna că undeva se producea o contrafacere.
Apoi, exasperat că nu se face nimic, specialistul chimist a contactat ziarul.
”Când Hexi Pharma testa pragul de eficiență coborând sau crescând substanța activă din biocide, firma făcea, de fapt, un experiment: încercau cum să scoată cei mai mulți bani experimentând pe sănătatea publică!” Biochimist, sursă a Gazetei Sporturilor
După ce cazul Hexi Pharma a explodat, SRI n-a negat informarea de la biochimist, dar a susținut doar sec că ”am informat decidenții legali despre calitatea necorespunzătoare a dezinfectanților”.
De fapt, aflăm acum din dosarul penal, direct de la laboratorul Unilab, o anexă a lui Hexi Pharma, că acolo era locul se legitimau contrafacerile!
Ceea ce nu era greu de dedus, nu era nevoie de agenți secreți pentru asta, de vreme ce Hexi avea marea majoritate a testelor făcute Unilab și lumea din piața biocidelor știa că laboratorul era tot al lui Condrea!
Revenim în prezent.
La un moment dat, pe parcursul audierilor de la Parchetul General, unul dintre chimiștii din Unilab le spune, superior, magistraților că lucrurile nu pot fi niciodată prea clare în legătură cu eficiența ”pentru că curba de eficiență este logaritmică”.
Așa e.
Are dreptate. E logaritmică.
Dar declarația îl învinovățește și mai tare ca profesionist!
Curbă logaritmică înseamnă că atunci când faci experimente pe randamentul biocidului, dacă scazi puțin substanța activă, scăderea de eficiență este exponențială!
Dacă te abați ”experimental” de la formula din fișa de securitate depusă la Comisia de Biocide te poți trezi că produsul devine imediat ineficient.
Ceea ce s-a și întâmplat.
De pildă la Hexio-Iod, unde substanța activă variază ”doar” de la 10% la 9,3%, iar produsul este ineficient!
Unde suntem acum?
Fabrica Hexi Pharma s-a închis, dar laboratorul Unilab funcționează în continuare.
O fotografie făcută ieri arată pe aleea laboratorului din Otopeni arată o mașină cu număr Hexi Pharma.
Un van Opel Movano cu numărul B 10 HXI, de Hexi Pharma, intrând ieri pe aleea care duce la Unilab
Primul termen al dosarului dezinfectanților falsificați va avea loc pe 11 ianuarie 2018 și va fi judecat de magistratul Mihaela Camelia Andrei.
În dosar, Parchetul nu a inculpat pe nimeni dintre cei care au făcut ”testele experimentale” de la Unilab.
vlad • 21 decembrie 2017, 22:30
Este clar ca domnul Tolontan are ceva personal de reglat sau de rotunjit veniturile de a trecut mai mult la genul de articole can can, dacă vroia sa facă ceva constructiv lasă justiția sa finalizeze tot cazul, credeți ca procurorii care au instrumentat cazul sunt prosti? Sunt sigur ca au analizat și verificat toate situațiile mai ales ca a fost mediatizat atât de mult cazul. De ce nu verificați domnule Tolo noi dezinfectanți care sunt în acest moment în spitale care parcă au denumiri ca și Cum ar fi produși tot de hexi?
Urod • 21 decembrie 2017, 22:41
@Catalin....eu sunt sceptic în legătură cu justiția română, mai este mult pana când trebuie sa avem încredere. Sunt foarte curios ce pedepse vor fi și cine vor fi cei pedepsiți... Parca vad ca singurul vinovat este mortul iar Unilabu-ul, doctorii din spitale, SRI-ul își vor vedea de afaceri in continuare. Asta nu înseamnă că nu trebuie sa mai scrii despre fărădelegile lor, sau sa te descurajezi... dimpotrivă, voi cei din presa sunteți ultima speranța... Ai văzut ce manifestări sunt în parlament, bine a spus Andrei Pleșu ca Parlamentul a ajuns sa fie plin de cocalari... Singura rugăminte.... Nu ceda și fii cu ochii pe ei, noi te vom sprijini dar din păcate mijloacele noastre sunt limitate. Și încă o întrebare la care n-ai răspuns.... Cu ce dezinfectant se lucrează acum?!!!!!.... Este extrem de interesant....
simo • 21 decembrie 2017, 23:23
Părerea mea este ca jurnaliștii nu o sa răspundă la întrebarea ,, cu ce dezinfectanți se lucrează acum?", nu au nici un interes material, în ziua de azi in jurnalism ca și in multe alte domenii dacă nu ,,câștigă ceva bani " este neinteresant, nu mai spun de manipularea făcută de toate posturile de televiziune , presa tot pentru interesele lor materiale.
tibi • 22 decembrie 2017, 5:50
@tolo: "acolo era locul se legitimau contrafacerile!" completați cu un unde
Raluca • 22 decembrie 2017, 17:56
Hexipharma inca e functionala ca firma, nu a fost inchisa! Are depozitul in Mogosoaia, sigla mare pe depozit si in fiecare zi sunt oameni acolo, la serviciu...despre ce vorbim aici? Imi scapa mie ceva?