NOI DOCUMENTE: Clubul public al Armatei, unde Virgil Stănescu este șef de secție, a prelungit până în 2021 afacerea făcută cu clubul privat de baschet al lui Virgil Stănescu!

marți, 14 noiembrie 2017, 7:05

• Stănescu și-a fondat clubul privat, pe nume Atletic, în 3 august 2012.
• La doar cinci zile, pe 8 august 2012, Steaua lui Boroi și Talpan cedează către Atletic managementul întregii sale secții de baschet.
• Virgil Stănescu devine președinte la secția de baschet CSA Steaua și rămâne și șef la Atletic.
• Acum câteva luni, pe 29 iunie 2017, ei au prelungit înțelegerea până în 2021.
• Pentru secția de baschet Steaua semnează instructorul sportiv Barbu pentru că nu putea apărea semnătura lui Stănescu și în dreptul clubului bugetar al Armatei, și la Atletic!
• Protocolul e astfel făcut încât, ca și Primăria, Armata își pierde locul din campionat în favoarea lui Atletic, dacă denunță contractul.
• Atât fostul președinte al CSA Steaua, colonelul Boroi, cât și colonelul Petrea, actualul șef, se apără susținând că ”Virgil Stănescu nu a fost remunerat niciodată de noi, nu a fost angajatul nostru, aici vorbim despre o altă entitate”.
• Cei doi spun că Stănescu este președinte la ”noua entitate a secției de baschet CSA Steaua”.
• La rându-i, Stănescu spune pentru ziar că e șef la echipa de baschet, nu la secția de baschet!
• Dar nici unul dintre oficiali nu poate explica ce e, concret, ”entitatea” și în ce constă ea din punct de vedere juridic sau sportiv.

 

Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

“Luni, 27 martie,

• ora 08:30 – follow-up corespondenta.
• ora 10:00 – intalnire IG stadiu implementare optimizare Google.
• ora 11:30 – Laguna, proiect scoala 198.
• ora 14:00 – discutie Exim stand AFI.
• ora 15:30 – sala, baieti, analiza meci Sibiu.
• ora 16:45 – intalnire antrenori.
• ora 19:00 – Gala Concurs Jora – Ateneul Roman.

Credeti ca este o greseala si am incurcat fisierele? Ei bine, nu!

Aceasta este agenda unei zile, privita din pozitia de presedinte al Steaua CSM EximBank”.

Așa arată o filă din jurnalul lui Virgil Stănescu de pe propriul site.

Și, nu, nu a încurcat fișierele.

Dar, cu un program atât de extenuant, a încurcat funcțiile.

Același om și la serviciu, și la primire

Virgil Stănescu este și președinte al secției de baschet din Clubul Sportiv al Armatei ”Steaua”, un club bugetar, și președinte al propriului club privat, CSB Atletic București.

1,5 milioane de euro este suma estimată a banilor publici, cash și servicii, cheltuiți de ”entitatea” CSA CSM Steaua într-un an

Iar cele două cluburi fac afaceri începând cu 8 august 2012.

Ultimul dintre cele trei acte adiționale dintre ele a fost încheiat acum o lună, pe 10 octombrie 2017.

Este o afacere între CSA Steaua, unde Virgil Stănescu este președinte la baschet, și CSB Atletic, unde Virgil Stănescu semnează ca președinte!

Protocolul cere ca, din bugetul ce-i vine de la Ministerului Apărării, CSA Steaua să achite ”taxele de înscriere în campionat, baremele de arbitraj, cazarea, transportul și masa jucătorilor, echipamentul de joc și medicamentele”.

Atletic vine ”cu managementul și cu know-how-ul”, după expresia recentă a lui Virgil Stănescu, dintr-un drept la replică.

În plus, Atletic se angajează să plătească salariile tuturor jucătorilor, lucru pe care îl schimbă însă în ianuarie 2013, de când Steaua plătește 8 jucători, iar Atletic, doar 6.

Iar în următorul campionat, Atletic plătește jucătorii din alți bani publici, cei ai Primăriei Capitalei!

237 de spectatori are, în medie, la meciurile de acasă echipa Steaua CSM Eximbank, conform statisticii de pe siteul oficial al FRB

”Entitatea” plină de bani nu a câștigat nici un trofeu în cinci ani

În plus, echipa mai ia bani și de la Eximbank, bancă de stat. Nu e clar dacă echipa sau ”entitatea”, un cuvânt folosit de șefii militari ai clubului bugetar al Armatei pentru a încerca să explice situația.

Un termen desprins din cărțile spirituale încearcă să motiveze o înțelegere greu de apărat.

Pentru că, din momentul semnării parteneriatului, Steaua CSM Eximbank nu a câștigat nici un trofeu în baschet, reușind în cinci campionate doar un singur loc doi!

Conform FRB, în campionatul trecut, la meciurile de acasă ale echipei media a fost de 374 de spectatori, și ea scade în acest sezon pentru echipa care ocupă locul 4.

Liderul din Cluj are o medie a publicului de aproape 10 ori mai mare și un buget sensibil mai mic decât cei 1,5 milioane cât e costul cumulat al ”entitatății”.

”Prezența lui Stănescu în conducere și la Steaua și la Atletic e un conflict de interese mare cât Armata Română! Rezultatele arată clar ce interes a fost deservit: nu al Stelei sau al CSM”, susține un om legat de istoria CSA Steaua, care cunoaște afacerea.

”Domnul Virgil Stănescu” de la Steaua se înțelege cu ”președintele Virgil Stănescu” de la Atletic

Gazeta publică astăzi protocolul și cele trei acte adiționale.

Pe hârtii se găsesc semnături ale unor nume cunoscute în lumea sportului.

Virgil Stănescu apare când ca ”președintele secției de baschet CSA Steaua, domnul Virgil Stănescu”, la punctul 8.1 din corpul protocolului, când ca ”președinte CSB Atletic, Virgil Stănescu”, la semnături.

Cum de președinții clubului Armatei, în 2012 George Boroi și în 2017 Cristian Petre, și-au pus semnătura pe așa ceva?

Cum de juristul Florin-Costel Talpan a validat protocolul din 2012 și cele trei acte adiționale care au urmat?

N-a înțeles nimeni că prezența lui Virgil Stănescu:

1. În calitate-publică de președinte al secției de baschet CSA Steaua și
2. În calitate-privată de președinte la clubul de baschet-favorizat Atletic conține un conflict de interese?

Mai ales că înțelegerea are un punct otrăvit!

Același modus operandi la Primărie și la Armată

Prin propria semnătură a șefilor săi, CSA Steaua pățește ce a pățit CSM București!

Coloneii și alte grade militare și-au defavorizat propria echipă, exact cum au făcut primarii Capitalei.

Actele indică același modus operandi.

Ca urmare a înțelegerii dintre clubul Primăriei – CSA Steaua – Atletic, CSM București retrogradează în 2013 în divizia secundă de baschet.

Din momentul încheierii protocolului, locul îi revine Stelei, care preia rezultatele pe certificatul său de identitate sportivă.

Mai mult, afacerea din 2013 prevede la punctul 2.3 ca ”la expirarea duratei acestui Protocol, locul din Liga Națională de baschet va reveni CSA Steaua”.

Cu alte cuvinte, locul din Liga Națională al Primăriei și numele merg la Armată.

Numai că, pentru a-l păstra, Armata trebuie să rămână prizonieră în parteneriatul cu Atletic. Dacă nu, locul și numele merge la Atletic!

E o tranzacționare la „masa verde”, care n-are nicio legătură cu ce se întâmplă pe teren și e invers proporțională cu sumele de bani investite de fiecare parte!

Protocolul Nr. A 4618 din din 8 august 2012, dintre Atletic și CSA Steaua, conține următorul punct:

”3.8 În situația  în care CSA Steaua va înceta prezentul protocol fără acordul CS Atletic sau din motive neîntemeiate, se consideră că CSA Steaua renunță la locul său, loc ce va reveni CSB Atletic , iar CSB Atletic va putea folosi numele echipei de baschet CSA Steaua pe toată durata rămasă” Protocolul dintre echipa Armatei și clubul lui Stănescu

Ce înseamnă ”pe toată durata rămasă”?

2021!

Pentru că, prin actul adițional încheiat în 26 iulie 2017, Steaua se leagă de Atletic până în anul 2021.

Armata poate doar să piardă, Atletic doar să câștige

Nemaintâlnit este și altceva.

Virgil Stănescu fondează Atletic pe 3 august 2012.

Cinci zile mai târziu, CSA Steaua semnează protocolul cu Atletic, Armata venind cu echipa sa de baschet, care-și luase certificat de identitate sportivă în 2001.

Actele sunt astfel făcute și, apoi, împinse în timp prin adiționale, încât Steaua să piardă locul dacă iese din înțelegere până în 2021.

Ca să dea senzația de echitate, actul prevede că, dacă Atletic se retrage, locul va rămâne Stelei. Dar Atletic nu are niciun loc la începutul colaborării. În cazul clubului lui Stănescu, el nu poate pierde ceea ce nu are.

• Ceea ce înseamnă că, în cazul în care clubul public nu se ține de cuvânt, Atletic se face cu un loc în campionat.
• Însă, dacă clubul privat nu-și îndeplinește angajamentele, Steaua câștigă ce deja are, adică își păstrează locul!

Genul clasic de ”deal” în care bugetul poate doar să piardă, nu să câștige, iar privatul doar să câștige, nu să piardă.

Cum a semnat un instructor sportiv pentru secția de baschet a Stelei

În momentul încheierii acestui act adițional care îi protejează interesele private până în 2021, Virgil Stănescu este:

• Președinte al baschetului la clubul public al Armatei, CSA Steaua.
• Președinte al clubului privat CSA Atletic.

De altfel, Stănescu semnează actul adițional, ca reprezentat al Atletic, împreună cu vicepreședintele Victor Paicu.

Din partea Stelei semneaza președintele clubului, Cristian Petrea, șeful secției pentru activitatea de performanță Cristian Neagoe, contabilul șef Bogdan Alexe și consilier juridic șef Florin-Costel Talpan.

Din partea secției de baschet parafează înțelegerea Dragoș Barbu, instructor sportiv.

De ce nu președintele de la baschet, Virgil Stănescu?

Era, evident, prea de tot ca semnătura lui să apară și la Steaua, și la Atletic! 

Dar conflictul de interese rezultă din funcție, nu din semnătură. Pe înțelesul șefilor din Ministerul Apărării, care n-au văzut conflictul: Stănescu avea putere de decizie în ambele părți.

Banii grei vin de la Armată, Primărie și o bancă de stat

Practic, Stănescu-public plătește cheltuieli în numele CSA Steaua și Stănescu-privat face managementul sumelor oferite de trei entități publice:

• CSA Steaua – 400.000 de euro pe an.
• Primăria București – 900.000 de euro pe an.
• Eximbank – a răspuns la întrebările ziarului prin generalități, nedorind să divulge suma.

Nu, Virgil Stănescu nu a încurcat fișierele.

Dar a încurcat funcțiile.

Coloneii și ”entitatea”: ”Stănescu nu a fost angajatul nostru, ci președintele unei noi entități”

Colonelul George Boroi, șeful clubului Armatei în 2012 și azi secretar general la COSR, susține că: ”Stănescu a devenit manager al echipei Steaua în 2012, după ce s-a retras ca jucător, și el nu a fost niciodată angajat al clubului, iar calitatea de președinte al secției de baschet a obținut-o după semnarea protocolului cu Atletic”.

Actualul președinte, Cristian Petrea, spune și el că ”Stănescu nu a fost niciodată remunerat la CSA Steaua.  El a fost președinte, dar doar al entității nou create: baschet CSA Steaua”.

Ambii militari nu au detaliat ce se înțelege prin ”entitatea nou creată a secției de baschet CSA Steaua”.

Care este relevanța practică a ”entității baschet CSA Steaua”, de vreme ce juridic există doar CSA Steaua, iar în plan sportiv există doar echipa cu certificat de identitate a CSA Steaua?

Stănescu: ”Eu sunt președintele echipei de baschet, nu al secției de baschet”

Ca și coloneii, Virgil Stănescu vede totul în regulă.

”Nu e niciun conflict de interese. Eu sunt doar președintele echipei de baschet, și nu al secției de baschet. La secție e Barbu șef”, susține el.

Spune că n-a avut niciun contract cu Steaua, altul decât cel de jucător.

În protocolul Nr. A 4618 din 8 august 2012, semnat și de Stănescu, scrie însă, clar, altceva: ”Președintele secției de baschet CSA Steaua – domnul Virgil STĂNESCU”. 

Decident și la CSA Steaua, și la Atletic.

 

Protocol CSA Steaua Atletic:

 

 

CUPRINS: episoadele investigației GSP în cazul asocierii CSM – CSA Steaua – Atletic

1. Aranjament pesedist al Primăriei cu banii bucureștenilor: Oprescu + Firea = 4,7 mil. euro pentru echipa de baschet Steaua
2. Clubul Primăriei a angajat un fost general MAI cu pensie de 15.000 de lei
3. Documente: Cu 5 milioane de euro, Primăria a cumpărat retrogradarea la masa verde a echipei sale de baschet! La final pierde și locul!
4. Directorul CSM București: ”I-am dat primarului Oprescu, în scris, că Primăria e păgubită și el a mers înainte!”
5. Oprescu & Co avertizați în ”Parlamentul” Capitalei: ”La CSM deturnați fondurile bucureștenilor pentru alte prostii!”