TOLO.RO
TOLO.RO
vineri, 10 iunie 2016, 6:52
UPDATE: Ceva important de reținut: atît suma Ministerului Sănătății, cît și cea a Agenției Digitale, precum și cifrele reale publicate de Gazetă se referă doar la primele zece firme de pe piață. Totalul general al pieței de dezinfectanți este mai mare.
UPDATE: Ioana Răduca de la știrile Antena 3 și Antena 1, a explicat cum au ajuns la aceeași idee: ”Am stat o zi întreagă căutînd pe spitale, nu pe firme, și văzînd că spitalele cumpărau dezinfectanți pe diverse coduri CPV”.
Investigație de Mirela Neag, Marius Mărgărit și Cătălin Tolontan
Câțiva oameni în fața unui calculator conectat la o plasmă.
Ne roagă să nu spunem acum cine sunt.
– Haideți să ne uităm la ce valori a dat publicității Ministerul Sănătății!
Joi, 26 mai, Ministerul Sănătății anunță: „Publicăm toate contractele de achiziții de biocide raportate în SEAP în anul 2015”. Toate cifrele conținute în articol se referă la primii 10 jucători, piața totală fiind mai mare.
Pe ecranul tipilor apare cifra declarată de MS pentru primele 10 firme din piață pe anul trecut: 27,3 milioane de lei.
5.000 de contracte este cifra reală de contracte încheiate în 2015
1.300 de contracte spune Ministerul Sănătății că s-au încheiat în 2015
– Și acum?
– Acum vom vedea care este cifra reală.
Calculatorul tace.
Trec câteva secunde.
81,9 milioane de lei. Aproape 82 de milioane!
– E o eroare?
– Nu e nicio eroare.
– Cum se poate asta? 82 de milioane de lei față de 27?
– Imediat discutăm. Avem ceva mai mult de atât.
– Acum să vedem ce a spus Agenția care gestionează SEAP.
Pe 2 iunie, Agenția pentru Agenda Digitală a României vine cu o altă statistică: contractele de biocide pe 2011-2015.
Suma totală de achiziții de dezinfectanți pe ultimii cinci ani, raportată de Agenția guvernamentală, este de 136,7 milioane de lei.
– Asta a spus Agenția?
– Dar suma este, de fapt, alta.
– Care?
– Priviți ecranul, vă rugăm!
225,3 milioane de lei! Aproape dublu.
– De unde vine diferența?!
– Din faptul că producătorii, mână în mână cu spitalele, încadrează dezinfectanții la zeci de coduri CPV.
„Bineînțeles că nu doar producătorii de dezinfectanți, ci și alți producători medicali, dar și mulți alții, din toate domeniile, folosesc același truc. Sunteți pe cale să aduceți în spațiul public o discuție care va arăta corupția din achizițiile publice din România”sursă a Gazetei Sporturilor care posedă un soft de analiză a licitațiilor publice
86 de coduri diferite CPV a folosit Dan Condrea pentru livrarea de dezinfectanți spitalelor din România
Avusesem o lungă întâlnire cu oamenii din fața calculatorului.
Am discutat mult, am căzut de acord ce poate fi relevant pentru public.
Azi e ziua importantă.
Tipii au rulat programele și ne arată rezultatele analizei datelor ieșite din softul lor. Vorbim tot despre primele 10 firme, păstrînd selecția de TOP 10 a Guvernului.
– Încă o dată, vă rugăm: de unde vine diferența între cifrele reale și cele comunicate publicului?
– Din faptul că firmele și spitalele sau unitățile militare sau penitenciarele au folosit multe coduri CPV pentru a defini același produs: dezinfectanții!
Oana Stancu, la emisiunea sa de la Antena 3, s-a întrebat imediat după raportarea autorităților, preluînd săpăturile colegilor săi de la știrile A1 și A3, de ce lipsesc unele contracte? Ele sunt depistate greu, printr-o căutare manuală în SEAP. Dar lipsesc din raportarea Ministerului Sănătății.
Lipsesc, de pildă, contractele Spitalului SRI.
Dacă folosim softul găsim explicația.
9.000 de contracte este cifra reală a contractelor Hexi în 2011-2015
2.900 de contracte ar fi cîștigat Hexi, conform Agenției Digitale (SEAP) în 2011-2015
Spitalul SRI, dar și multe alte unități sanitare, au folosit zeci de coduri CPV diferite, greu de reperat! O căutare automatizată oferă rezultate pur și simplu șocante.
”Să vă mai dăm un exemplu. La un moment dat, am făcut un raport pentru indicatoare rutiere. Ele au un anumit cod CPV. Introducînd codul, din SEAP rezulta că doar 16 județe din România au făcut achiziții de semne rutiere. Restul nu au indicatoare pe străzi? Ba au, numai că au folosit coduri aiurea. Mobilier stradal, de pildă. Un CPV la derută” Sursă a Gazetei Sporturilor
– Ce este codul CPV?
– Este vocabularul achizițiilor publice. Pe baza lui un producător, de oriunde, poate participa pe tot teritoriul Europei la licitații.
– Și ce se întâmplă în România în cazul dezinfectanților?
– Piața a fost total deformată! Autoritățile au fost păcălite…
– În fine, ca ziariști noi suntem ceva mai circumspecți că e doar păcăleală.
– Din deducția noastră, când a făcut raportarea, Ministerul Sănătății a avut în vedere strict achizițiile autorităților contractante prin folosirea codului CPV 33631600‐8 – Antiseptice și dezinfectante (Rev. 2).
– Și cei de la Agenție, de la SEAP?
– Ei au comunicat clar metodologia. „Top operatori economici pentru achiziţii realizate pentru codul CPV 24455000‐8 –Dezinfectanți (Rev. 2)”.
– Deci Ministerul Sănătății și SEAP au folosit două coduri diferite?! Asta au făcut când au publicat contractele de dezinfectanți acum câteva zile?
– Da, coduri diferite între ei. Câte un cod fiecare.
Multe firme de dezinfectanți au folosit aceeași metodă de păcălire a sistemului.
„În tot sistemul electronic de licitații publice se folosește aceeași practică!”, spun oamenii de la calculatorul legat la SEAP.
Dar Condrea a fost unic.
În materie de dezinfectanți, Hexi este campioana mistificării procesului prin folosirea a 86 de coduri diferite!
Hexi își încadrează produsele nu doar la Dezinfectanți, ci și la Aerosoli, Fungicide, Agenți organici tensioactivi, Produse de curățat pentru podele, Produse de machiaj, Produse de sterilizare a aerului și tot așa.
86 de coduri!
La licitații, codurile CPV sunt stabilite de către spitale.
La achizițiile directe însă, firmele de dezinfectante trec în ofertă caracteristicile produsului și stabilesc codul CPV. Sigur că el este, mai apoi, validat de către spitale.
„Este evident că nu poți să faci această operațiune decât de comun acord între beneficiar și furnizor. Între spital și firme”, spune un om care cunoaște bine sistemul SEAP.
„Achizițiile pe baza codurilor diferite CPV se face pentru ca tu, ca spital, să poți să te joci cu pragurile financiare și să nu faci licitații”Sursă a Gazetei SporturilorE legal? ”Aparent, da. De fapt, bineînțeles că nu e legal”, spune omul.
O mare parte dintre aceste coduri CPV reflectă achiziția unor produse identice sau similare.
O mare parte dintre aceste coduri CPV reflectă produse a căror achiziționare este improprie.
Un biocid precum Thor, cel diluat de trei ori, ajunge să fie încadrat la:
– Produse chimice anorganice de bază.
– Aerosol.
– Dezinfectanți.
– Produse de sterilizare a aerului.
– Agenți organici tensioactivi.
(…)
Și tot așa. Sunt doar câteva exemple!
Suprasept, produs diluat de 10 ori, s-a livrat și el pe zeci de coduri CPV diferite!
52 dintre cele 86 de coduri folosite de Hexi nu sunt specifice pieței de dezinfectanți și nu sunt folosite de ceilalți competitori
Din această măsluire a sistemului CPV-urilor apar și diferențele între ceea ce ne-au spus până acum autoritățile și ce s-a întâmplat de fapt.
Prima întrebare:
1. Cum se poate juca Hexi pe un mediu digital centralizat precum SEAP, vreme de 10 ani, cu 86 de coduri, dintre care cel puțin 52 puse aiurea, fără ca nicio autoritate să se sesizeze?
Și a doua întrebare:
2. Cum se pot juca și celelalte firme cu zeci de coduri? O piață de mare risc public e făcută praf și nimeni nu bagă de seamă?!
Nu numai Hexi a beneficiat de ignoranța autorităților, care raportează chiar și azi cifre mult micșorate față de cele reale.
Statistica pe 2015 a Ministerului Sănătății, alcătuită pe un singur cod CPV, prezintă firma Al Carina cu înțelegeri de 10 milioane de lei.
90 de milioane de lei este suma reală, conform datelor de căutare pe 34 de coduri CPV
54,4 de milioane de lei a comunicat SEAP că are Hexi Pharma pe ultimii cinci ani
Situația reală, pe 34 de coduri CPV, folosite în general de furnizorii de dezinfectanți, arată că Al Carina a semnat în 2015 contracte de 39 de milioane de lei.
La Hexi Pharma, suma crește de la 7,9 milioane de lei, cât a raportat pe un cod CPV ministerul, la 23 de milioane de lei, cât a realizat de fapt, pe 34 de coduri.
Când căutăm dezinfectanți folosind 86 de coduri, Hexi Pharma urcă la 24 de milioane de lei.
Diferențele pe perioada 2011-1015 față de raportarea Agenției Digitale sunt și mai mari.
Aseară, întrebată de Hotnews, Delia Popescu, președinta Agenției Digitale (AADR) avertizează, într-o ieșire de mare forță: „Mare atenție la criterii!”.
Adică: ziariștilor, fiți atenți la ce criterii am folosit noi, Agenția!
Probabil că în această dimineață, Deliei Popescu îi va pica cafea în poală.
Pentru că va realiza că Agenția guvernamentală e cea care de fapt n-a avut grijă la criterii! A folosit un singur cod CPV în raportarea către public. Și această statistică a Agenției guvernamentale are relevanță zero! Bazîndu-se pe datele SEAP date de Agenție, nici Parchetul General n-a putut stabili corect prejudiciul! Pentru că, pînă la analiza de azi, făcută pe zecile de coduri CPV, nimeni n-a știut cît a vîndut Hexi Pharma!
Firma lu Condrea este lider detașat pe ultimii cinci ani.
51 de milioane este suma reală, conform datelor de căutare pe 34 de coduri CPV
34 de milioane a comunicat SEAP că are Al Carina pe ultimii cinci ani
GB Indco, distribuitorul Anios, apare în raportul SEAP cu 17 milioane de lei. De fapt, are 36 de milioane de lei!
Sunt multe cifre. Ne vâjâie capul.
– Pe câte piețe se întâmplă asta, în SEAP? În construcții? În IT?
– Pe multe. Vă mai arătăm o cifră?
– Care?
– Totalul achizițiilor pe spitale. Toate spitalele, toate achizițiile: medicamente, consumabile, dotare, aparatură… Dar numai ce conține cuvântul „Spital”. Fără Ministerul Sănătății, fără DSP-uri, fără ambulanțe, SMURD, Unități militare medicale…
– Și cât e?
Calculatorul tace din nou.
Apoi afișează cifra:
4.600.000.000 în 2015.
Cum se citește asta?!
Un miliard de euro pe an!
Acum cîteva luni, cînd săpam la investigația din sănătate, Bogdan Păltineanu, directorul de la Bagdasar Arseni, i-a spus, cu un aer superior, colegului Răzvan Luțac: ”Vedeți-vă de fotbal!”.
Ieri, Bogdan Păltineanu a fost reținut de DNA pentru luare de mită.
Astăzi, de la ora 22, la Paris, meciul Franța – România deschide Campionatul European.
Răzvan Luțac va scrie cronica meciului de pe ”Stade de France”.
Hai, România!
Cele 86 de coduri CPV diferite folosite de Hexi Pharma.
Liviu • 10 iunie 2016, 10:27
Un articol si o investigatie fantastice, felicitari. Exista aceste coduri, OK. Dar nefiind in domeniu nu pricep ceva. Eu ca manager de spital comand niste produse teoretic diferite (pentru ca au coduri diferite). Si primesc, sa zicem, doar produsul Thor in loc sa primesc si altceva?!
Adri • 10 iunie 2016, 10:44
Deschide-ți porțile iadului! Sper cu această ocazie sa reușiți să investigați si alte domenii cum ar fi IT, imobiliare, turism.. Tot respectul echipei de investigație pentru munca depusă!!
Ovi • 10 iunie 2016, 10:48
Pe langa faptul ca sare in ochi valoarea fraudei la nivel national, as vrea sa dezbatem putin in acest context si rolul organismelor de control in acest sistem bugetar. De ce Curtea de conturi, Corpurile de control ale MS si ale altor ministere nu au putut descoperi pana acum aceasta marsavie? Este foarte simplu : un control se face incrucisat si pe chei de control, de exemplu : cer toate contractele de la un spital, verific incrucisat solicitarea pe SEAP si mai apoi le pun fata in fata cu factura primita de la furnizor si cu PV de primire a produselor. Se poate face prin sondaj nu neaparat la toate contractele atribuite direct si tot s-ar fi descoperit nepotismele....Cu ce se ocupa aceste organisme de control care ar trebui sa ne asigure pe noi ca banii publici nu se folosesc fraudulos?????? Cred ca ar fi interesant sa extindeti investigatia si la nivelul celor care controleaza nu numai la cei care fura!!!!! Se pare ca in urmatoarea perioada nu vom mai face autostrazi din banii de la UE ci cate o puscarie in fiecare resedinta de judet ca sa incapa toti cei care au participat la aceasta frauda si toti cei care au facut-o posibila prin incompetenta lor!!!!!!! Va doresc succes si curaj!!!!
Ionica • 10 iunie 2016, 11:06
OTV n-a murit :)) Cand terminati serialul cu dezinfectantii va rog reincepeti o ancheta cu Elodia, pun pariu ca e prin Cuba pe plaja.
Stefan • 10 iunie 2016, 11:14
DNA si Tolo Team. In rest, parchete si institutii care isi primesc banii degeaba. Absolut degeaba. Daca nu ar fi doamna Kovesi sau cum se scrie si doamnele si domnii de la tolo.ro am inghiti hapuri de prosteala mai departe. Statisticile din justitie pe ultimii 20 de ani ne-o demonstreaza cu prisosinta. Felicitari!
iulian • 10 iunie 2016, 11:14
N-am fost un fan inrait al GSP, dar trebuie sa recunosc ca cercetarile echipei lui Catalin Tolontan pe alt palier decat cel sportiv ma fac sa privesc cu respect si admiratie ideea de jurnalism de investigatie de mare profesionalism si respect fata de noi cetatenii romani. Ceea ce aflam aici si cu ocazia foiletoanelor de pana acum, ne cutremura, ne face sa ridicam sprancenele a mirare colosala si sa ne intrebam: sefi din institutiile statului, nu va crapa obrazul de rusine si inca mai ocupati posturile voastre foarte bine platite? Unde ati fost pana acum? Inca mai incercati sa ascundeti si sa rastalmaciti adevarul? Ce trebuie sa se intample ca sa va faceti datoria? Voi nu stiti decat de frica pumnului ridicat? Ne furati, ne inselati, va lasati corupte sau dormiti in cizme si mai aveti pretentia s-o duceti mai departe pe posturi? Asta nu se va mai intampla. Trebuie sa lasati locul unor oameni cu constiinta, profesionisti si fara legatura cu partidele.
R • 10 iunie 2016, 11:15
@Liviu. Daca esti director spui la inceput de an ce ai nevoie sa cumperi. Se intocmeste planul anual de achizitii PAC. Produsele nu pot fi mentionate cu numele de marca ci cu categoria de produs (dezinfectanti nu Thor). Categoriile de produs au un cod cpv. Daca pe un cod cpv ai in PAC valori mai mari de 30 mii euro, (era 15 pana nu demult) se face licitatie. Afla "toata lumea" si incepe competitia pe pretul cel mai mic. Ofertantul nu mai are profit mare si nu mai are de unde sa-ti dea spagi mari, iti da mici (litălși). Daca suma per cpv e mai mica de 30mii euro in PAC, ceri trei oferte pe fax de la trei firme care le vrei tu si alegi cea mai buna oferta. Ca sa nu depaseasca valoarea de 30 mii euro, acelasi produs il incadreazi in PAC cu mai multe coduri, astfel nu poti fi acuzat ca nu ai facut licitatie si ai prejudiciat statul.... Daca un produs il incadrezi in doua coduri cpv ce luai cu 30mii poti lua cu 60. Daca il incadrezi in trei coduri dai pe el 90...
George • 10 iunie 2016, 11:22
Nu inteleg de unde au datele acestea. Sistemul SEAP a fost facut special a.i. datele sa nu poata fi analizate in acest mod, pentru fiecare informatie trebuind sa introduci un CAPTCHA.
Cătălin Tolontan • 10 iunie 2016, 11:28
Mihai A: am rectificat de dimineata, multumim. Este vorba de 1 miliard de euro pe an, adica 4.600.000.000 de lei
Cătălin Tolontan • 10 iunie 2016, 11:30
@George: Datele din SEAP sint publice. Si ele pot fi culese. Nu e simplu, dar exista companii care reusesc acest lucru. SEAP insusi ar trebui sa dezvolte aceste instrumente astfel incit orice cetatean sa poata avea acces la date relevante. Si o vor face ca nu mai au incotro.
Real • 10 iunie 2016, 11:31
@R si Liviu! Nu directorul face achizitii! El stabileste sum a de cheltuit! Acesta este rezultatul indolentei voite sau nu, a celui care administreaza SEAP. Firesc ar fi fost pentru securizarea achizitiilor ca aceste coduri sa fie UNICE si cat Mai putine, pe domenii! Unic adica unificate Mai multe produse de aceeiasi natura! In plus, un spital in cazul de fata, sa nu aibe la dispozitie tot SEAP, ci numai parte specializat! Asta presupunea ca la baza SEAP, sa stea pe domenii criterii de clasificare stricte, avizate ca o lege ! Asa daca fie are neghiob scrie ce vrea el in SEAP, asta iese! Ramane de vazut intentia sau Prostia!
the pole • 10 iunie 2016, 11:56
Banicioiu, la ceva timp dupa ce a preluat ministeriatul la M.S., a tinut sa comunice intregii tari intr-un interviu la TV o mare "vitejie" a lui: a scos din lista de MEDICAMENTE pentru spitale pozitia "nail polish" ! :)))) ..."nail polish" definit de mafiotii din M.S. ca MEDICAMENT, timp de ani de zile, pentru a fi subventionat din banii statului.
gen. Tudor Stanica, expert croseu cu stanga • 10 iunie 2016, 12:02
Sanatatea publica este un domeniu al sigurantei nationale, iar SRI are obligatia prin legea de functionare si strategia nationala in domeniu sa culeaga informatii, sa le analizeze !! :))) si sa le comunice autoritatilor responsabile, despre fix obiectul investigatiei de fata. Cum n-a cules nimic, analizeaza stirile din presa si costa fix cat sistemul public de sanatate, propun desfiintarea si Parlamentul sa infiinteze prin lege o institutie cu 200 de posturi - in loc de 12.000, condusa de Valer Marian, C. Tolontan si I. Stan, cand iese din inchisoare. O sa performeze mai bine decat reteaua prezenta, care se ingrasa degeaba pe spinarea poporului, fara s-o evalueze nimeni, de fapt, vreodata.
Mihai • 10 iunie 2016, 12:41
Inteleg cum au pacalit statul ca sa poata justifica cumpararea dar nu inteleg ce au facut cu atatia dezinfectanti fratilor?!! Sau au luat doar banii si dezinfectantii fie ei si diluati nici macar nu s-au mai obosit sa ii procure au luat doar banii?!!! Acum incep sa inteleg desi dece mai toti romanii muncesc si platesc taxe dar la spital trebuie sa te duci cu medicamentele de la tine ca nu sunt bani. La fel cu toate celelalte domenii invatamant, transporturi, etc. Asta e foarte limpede ca s-a facut cu acordul ambelor parti dar e foarte interesant de aflat pana unde ajunge acest acord?! Cat de sus se opreste?! Sunt curios si totodata speriat putin de raspuns. Poate asa realizam de ce o tara cu multi oameni destepti se afla unde se afla. Destepti dar fara o limita a moralei si bunului simt, destepti doar pentru ei.
Stefan • 10 iunie 2016, 12:48
Domnule Tolontan, cred ca ati realizat ca sistemul asta despre care scrieti asteapta sa vi se termine bateriile sau subiectele ca sa respire si ei usurati, nu? Daca o tineti tot asa inca doua luni, atunci abia o sa intre in panica, atunci cand isi vor da seama ca nu e doar o alta furtuna intr-un pahar cu apa.
Stefan • 10 iunie 2016, 12:58
@George - Orice captcha poate sa fie depasit automat prin diverse scripturi, e chiar floare la ureche. Si limitarile de conexiuni per ip, si in general toate chestiile de protectie destinate publicului larg. Pur si simplu construiesti o aplicatie care sa foloseasca proxiuri, sa completez captcha, si sa culeaga datele salvandu-le in ce format vrei. Daca esti o organizatie care doreste sa aiba acces la toata baza de date a lor, dureaza putin pana se fac actualizari, dar e posibil, si metode de abordare sunt o gramada.
Catalin • 10 iunie 2016, 12:58
Atata timp cat sistemul te lasa sa postezi un produs cu ce cod vrei si astfel se poate ajunge la astfel de cazuri, inseamna ca este o problema. O solutie ar fi ca fiecare produs postat sa fie verificat de operator SEAP (incadrare in categoria corecta) si apoi validat. Sigur, ei au facut astfel pentru a se face tranzactia prin incredintare directa insa, majoritatea operatorilor posteaza produsul cu codul cpv pe care il considera ei corect, fara a se gandi la porcarii.
Stefan • 10 iunie 2016, 13:03
Si cu asta inchei :)) Datele SEAP fiind publice, preastimabilii ar trebui sa le puna toate la dispozitia publicului printr-un sistem simplu de downloadare si actualizare a lor, nu costa mare lucru banda de download, dimpotriva, a ajuns incredibil de ieftina, crede-ma ca stiu, si imi amintesc de cum era in anul 2000 de exemplu. Soft local, care sa faca update cu ultimele informatii adaugate. Cine vrea, il instaleaza si il foloseste. Daca nu e cumva public doar intre ghilimele, si construit special ca sa nu poata fii accesata informatia per ansamblu pentru a se construi sabloane si tipare. Si in general nu ar costa mult crearea unui astfel de soft local, avand in vedere ca sistemul e facut deja. Desi la noi se poate sa fie vreo 20 30 de milioane de euro, ca sa aiba de unde imparti.
Stefan • 10 iunie 2016, 13:07
De fapt acum inchei ca nu ma abtin :)) La noi se poate sa coste vreo 20 30 de milioane de dolari, sa dureze 5 ani in loc de 2-3 luni, si la sfarsit sa fie partial sau total nefunctional :))
Mioara • 10 iunie 2016, 13:37
Felicitari pentru investigatii, succes in continuare! Ar fi interesant sa solicitati de la Oficiul Registrului Bucuresti de ce si cine a aprobat ca doua firme sa aiba nume care pot fi confundate Farma si Pharma, legea registrului comertului interzice acest lucru, din start se vede intentia de a crea confuzie. Probabil vor sune ca un judecator este cel care autorizeaza o firma, dar judecatorul este cel care semneaza ceea ce angajatii registrului ii recomanda. Verificati ce director a semnat documentul cu care se demareaza actiunea de infiintare a unei firme si anume "rezervarea denumirii". Succes!
Luca B. • 10 iunie 2016, 13:38
Am urmarit aceasta ancheta de la inceput si chiar de la primul articol am simtit ca e vorba despre ceva foarte grav, doar ca nu mi-a venit sa cred pana nu am citit si urmatoarele articole. Acum, dupa atata timp, nu gravitatea faptelor ma uimeste, desi s-au adaugat atat de multe date la problema, ci mutenia si neputinta celor care ar fi trebuit sa urmareasca mai departe aceste date si sa ia masuri, a unor institutii ale statului care, din neputinta si/sau rea intentie, nu raspund pe masura importantei problemelor ridicate. Simt frustrare, neputinta si umilinta si ma intreb: oare noi ce putem face? Altfel, va multumesc ca existati d-le Tolontan!
Nuante de gri pastel • 10 iunie 2016, 13:38
@Liviu: primiti doar produsul respecti, dar sub mai multe contracte si coduri SEAP. @Ionica, te intelegem, probabil ca ai o avutie imensa "licita" de aparat. Se demonstreaza dubla furaciune: contractele de pe site-ul de achizitii SEAP sunt mult mai multe - doar pt dezinfectanti - iar valoarea este dubla decat cea raportata oficial, o valoare uriasa de altfel. Apoi, trebuie sa tinem cont ca dezinfectantii au fost diluati de 3 pana la 10 ori! Poate ca citind acest articol, desi ma-ndoiesc, natangii vor intelege de ce EI vor spitale si nu catedrale.
Bogdan • 10 iunie 2016, 13:41
Eeheeee. Deci, foarte pe scurt : in conf cu prevederile legale si ordinele /intructiunile ANRMAP incadrarea gresita a achizitiei pe codurile CPV constituie infractiune iar achizitia ( directa sau licitatie ) se anuleaza / se imputa / se aplica corectii etc in functie de caz/finantator.... Legea si normele sunt dar nu se vrea aplicarea sub nici o forma. Se baga cineva sa intrebe de ce nu se recupereaza banii pe TOATE achiztiile "eronate"? Ca sa citez o clasica ajunsa manager "Legea e tampita". Completarea e fireasca : Legea tampta e pentru popor. Pentru ei se aplica alte legi.
Marin Costin • 10 iunie 2016, 13:58
Doamne, Tolontane imi vine sa te pup ! Ce vedem acum e o foarte mica parte din coruptia generalizata a sistemului de stat. Oricat am munci si plati la bugetul de stat nu va fi suficient. In spitale ne mananca gandacii iar managerii si acolitii lor au milioane de euro (vezi Bradisteanu, Oprescu cazuri publice) . La fel este in tot aparatul de stat !!! Au salarii de 1000 euro pe luna dar sunt milionari. Mie nu mi trebuie sa mi spuna justitia ca au furat - eu stiu. E atat de evident - de ce credeti ca se omoara sa ajunga la putere ? Ca sa faca lucruri bune pt tara ? :) Trebuie reformat sistemul in intregime - bagati in puscarie toti hotii, dati afara toti nepotii si amantele, inchis toate Academiile ce n au niciun folos si prin care si dau ei salarii degeaba. Sa va dau un exemplu: acumcand a candidat Daniel Barbu a fost obligat sa depuna declaratia de avere : are 4 salarii - vreo 6000 lei de la Senat, vreo 6000 de la Universitate, alti 4000 tot de la Universitate si vreo 6000 de la Academia Romana. Cand are asta timp de 4 servicii si ce rezultate are la fiecare dintre ele ? Munceste 32 de ore pe zi ? Asta e Romania
asta e bomba • 10 iunie 2016, 14:00
Informatia asta e bomba atomica, e grav cind un ziar trebuie sa faca treaba SRI-ului, culmea ca o faceti mult mai bine, cit si a altor institutii de stat cu atributii in acest domeniu...
Cris • 10 iunie 2016, 14:06
E frauda intelectuala in forma agravanta, chiar din partea administratorilor SEAP, ce descrieti dvs. aici. Adica SEAP in cardasie cu escrocii pentru tzepuirea statului. Adica, fiecare poate sa inscrie ce vrea in SEAP, nu controleaza nimeni. Aia liciteaza "ca primarul" in zone in care nu se mai baga nimeni... si castiga direct Hexi Pharma. Pai mai sunt sute de furnizori de produse medicale, consumabile de laborator, reactivi, etc. Pe astia cine ii controleaza?
db • 10 iunie 2016, 14:31
Si asta numai pe SEAP - prin atribuire directa cat or mai fi?
Vasilescu a • 10 iunie 2016, 14:39
Multumim domnule Tolontan & echipei. Va rog, nu va opriti. Infectia majora nu este la furnizori, ci la achizitori: directori de spitale, Directii de sanatate.
Stefan • 10 iunie 2016, 14:39
db - ce cifra doresti sa afli? Cea oficiala, din partea institutiilor de stat, sau cea reala?
Sorin Oprea • 10 iunie 2016, 14:50
De apreciat efortul depus domnule Catalin. O singura observatie am. Verificati cifrele reale din declaratia 311. Cifrele SEAP nu sunt edificatoare deoarece la acest gen de achizitii (consumabile) contractele se fac pe baza unor estimari anuale ale institutiilor bugetare, sunt situatii in care nu se materializeaza nici 50% din valoarea contractului. Domnu; patron Al Carina spunea la Antena 3 ca el nu are cifra de afaceri asa de mare ca valoarea contractelor de pe SEAP, lucru verificabil. *** lui voiculescu nu l au luat in seama ....deontologia lor avea o tinta :))
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Cătălin Tolontan • 10 iunie 2016, 14:55
@Bogdan: da, este adevarat. Nu poate fi legal asa ceva. Cu legea in mina, cine a trucat sistemul nu poate fi linistit.
roland • 10 iunie 2016, 15:18
Ce sa mai comentez? Orice comentariu e de prisos. S-a spus aproape tot ce trebuia spus. Bravo baieti! Sper din tot sufletul sa apara si alte rezultate si sper ca hemoragiile bugetului de stat sa fie reduse. Investigatia asta e ca un pansament pe o rana... D Felicitari inca o data!!! Jos palaria pentru Catalin Tolontant si echipa dlui!
J&H • 10 iunie 2016, 15:19
Ce se mai poate face cu o tara atunci cand jaful banului public e politica de stat, fiind coordonat de decidenti de varf din toate structurile statului? Cand aparatorii sunt de fapt jefuitorii?Cand economia de piata e capusata de firme favorizate de stat, astfel incat concurenta onesta sa fie inexistenta? Cand firele jafului duc spre zone oculte gen servicii secrete unde nici macar justitia oficiala nu poate ajunge la autorii principali? O justitie corupta, infiltrata, selectiva, care se uita in alta parte cand e vorba de implicarea serviciilor secrete. Coldea-Tender-Bica, Coldea-Cocos-Ghita-RTV, Coldea-Gheorghe Dan-Niro, Coldea-blocul SRI, Coldea-Corbeanca,...cu toate astea, Coldea merge mai departe.
Sorin Oprea • 10 iunie 2016, 15:21
Revin domnule Catalin. Cifra medie de afaceri conform site ANAF in perioada 2011-2014 pentru AL CARINA de ex. este de cca 4.5 mil RON / an . asta inseamna cca 18 mil de Ron in 4 ani. Restul pana la 53 mil l au facut in 2015? Care e punctul dvs de vedere?
Grigs • 10 iunie 2016, 15:28
Domnule Tolontan,impreuna cu colegii va razboiti cu "sistemul",iar sistemul pregateste dezincriminarea abuzului in serviciu!!!Daca as mai fi idealist as zice ca domniile-voastre si noi vom castiga,ca suntem multi,mai multi decat hotii...daca privesc realist doar de la tragedia Colectiv si mai nou alegerile locale...romanii sunt dezinteresati de insasi soarta lor si daca analizam ceea ce s-a intamplat dupa"revolutie"intelegem si de ce...cateva partide si televiziuni au luptat din greu sa obtina dezinteresul romanilor si ne-au folosit pe multi dintre noi la asta...Singura teama a politicienilor,iesitul oamenilor ,masiv,in strada,a fost innabusit cu lozinci de genul"toti e hoti","aceeasi mizerie"...dupa atatia ani,unii dintre noi au imbatranit,s-au imbolnavit,suntem din ce in ce mai putini(cati ieseau in strada acum 25 de ani?),iar sistemul se regenereaza prin partidele"democratice",nu-i asa?
Waldheim • 10 iunie 2016, 15:39
@db • 10 iunie 2016, 14:31 "Si asta numai pe SEAP - prin atribuire directa cat or mai fi?" Păi tot în SEAP se află şi atribuirile directe (cumpărări directe se cheamă acolo). :D :D :D Degeaba cîrcotiţi, sistemul nu ascunde nimic, trebuie doar să nu fii berbec cînd cauţi. Ce n-o să vezi niciodată sînt din cîte ştiu achiziţiile din domeniul militar.
Cătălin Tolontan • 10 iunie 2016, 15:41
@Grigs: partidele politice sint parte vitala a democratiei. Cit despre letargia cetatenilor, nu sint de acord. Oamenii freamata, citesc isi cauta calea catre propriile drepturi.
Stefan • 10 iunie 2016, 15:42
@Sorin Oprea - Cam mare diferenta de bani. Unu la mana, nu inteleg ce fel de contracte sunt atunci astea daca nu conteaza ce scrie in ele, si unele nu se materializeaza nici 50% cum ziceti dumneavoastra. Deci eu inteleg din asta ca sumele de bani si cantitatile sunt optionale.Atunci de ce se mai fac licitatii daca nu conteaza nici sumele nici cantitatile contractate? Doi la mana, nu ar trebui sa insemne mare lucru diferenta asta de sume daca X sau Y incalca legea. Nu cred ca legea la noi face o diferenta uriasa intre un furt de 5 milioane de Euro sau de 20 de milioane de Euro. Sunt mai degraba nuante, eu as fi multumit sa ii pedepseasca, indiferent de sumele furate, si sa nu mai fie chiar atat de oarba justitia asta. Sa vinzi de exemplu acelasi produs cu 5 coduri diferite la acelasi spital e clar o mizerie. Pe langa ca exista posibilitatea ca produsele respective sa fie contrafacute ( de producator chiar :)) ), care in sine constituie o incalcare a legii. Si pe langa practica adaugarii de contracte aditionale ca sa mareasca preturile dupa licitatii. Si pe langa toate practicile de la noi din spitale. Nu vad cum pot sa iti vand bicicleta ca 10 chestii diferite. E si mijloc de transport, e si articol sportiv, e si mijloc de recreatie (recreere?? ), dar faptul in sine e clar facut cu reacredinta. Adica esti facut *** pe fata. O eroare de cativa ani, daca nu zeci de ani. Eroare materiala ca sa citez Registrul Comertului.
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Niculae Moromete • 10 iunie 2016, 15:47
CPV este acronimul de la Common Procurement Vocabulary si codul CPV este un simbol numeric specific unei anumit produs sau serviciu. In Romania, autoritatea care reglementa achizitiile publice, pana in februarie 2015, era Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP). Guvernul Ponta a desfiintat-o si a infiintat prin ordonanta de urgenta, sub tutela Ministerului Finantelor Publice , Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Un motiv pentru utilizarea mai multor coduri CPV in vederea achizitionarii aceluiasi produs ar putea fi spargerea valorii de achizitie in valori care permit achizitia prin negociere directa in loc de achizitia prin licitatie publica.
silviu • 10 iunie 2016, 15:57
super echipa de jurnalisti, super investigatie. nu i slabiti, mai au putin si cedeaza nervos. succes
Ion Stanca • 10 iunie 2016, 16:00
Am o aplicatie informatica pentru achizitii si evidenta stocurilor, implementata in peste 400 institutii bugetare, care foloseste coduri CPV. Doar 1% nu dintre institutii fac o analiza a codurilor CPV. Felicitari pentru investigatie!
diana • 10 iunie 2016, 16:02
tot inainte, draga echipa de jurnalisti
Sorin Oprea • 10 iunie 2016, 16:08
@Stefan: Cifra de afaceri in 2015 pentru Al Carina este aici: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html si este de 5.384.000 ron Cf DEX : " Cifra de afaceri (CA) reprezintă totalul vânzărilor realizate (facturate) pe parcursul unui exercitiu fiscal. Cifra nu include TVA-ul facturat." Mai sus ministerul sanatatii da o cifra de 10 mil contracte iar tolo,ro spune : 39 mill. Unii dintre noi ce citim p aici ne mai punem intrebari , trecem informatia prin filtrul ratiunii. Ce se intampla cu restul? Pot jura pe biblie ca au vazut ei cifrele pe tolo,ro. Vi se pare corect? '
mi • 10 iunie 2016, 17:04
Impressionnant ! Pas de commentaire ! Continuez !
X • 10 iunie 2016, 17:09
1. Este normală diferența dintre valorile rezultate ca urmare a unei căutări pe un cod CPV și o căutare pe mai multe coduri. Ceea ce deranjează este amatorismul instituțiilor statului care ofertă date fără o analiză prealabilă asupra fondului problemei. 2. Divizarea contractelor (adică împărțirea în mai multe contracte de valori mici) este o practică uzitată de când lumea și pământul în achiziții. Toată lumea știe și de accea este surpinzător că cei de la SEAP nu au efectuat și o statiscă după asemenea criterii. Eu zic că-s incompetenți, voi ziceți că-s rău intenționați. 3. Valorile din SEAP nu reprezintă banii care au intrat în buzunarul firemei ci bani care ar putea intra. Valorile alea totale iau în considerare valori maxime ale unor acorduri-cadru care nu presupun obligativitatea achiziționării întregii cantități de produse. Deci este posibil ca în anumite cazuri să aibă dreptate și firmele când spun că de fapt nu au vândut atât cât apare în SEAP. 4. În SEAP nu apar toate cumpărările directe. Există obligația de a anunța o cumpărare directă în SEAP doar dacă valoarea achiziției este mai mare de 5.000 euro. Deci o sumă importantă de bani nici măcar nu e vizibilă în SEAP. Mai sunt și negocierile fără publicare de anunț care nu se desfășoară în SEAP și despre care afli doar dacă se transmit anunțurile de atribuire. Sunt însă multe anunțuri de participare pentru care nu se dă și anunț de atribuire așa că-i posibil să nu ai nici informațiile astea. 5. Eu tind să cred că informațiile tale sunt mai aproape de adevăr decât ce ne dă statul pentru simplul fapt că statul angajează foarte mulți incompetenți. Avem o nouă lege a achizițiilor dar nu merge SEAP că nu-i corelat cu legea. Te mai miri că tanti aia de la SEAP îți dă statistici de amator? 6. Adevărul poate fi aflat doar printr-o muncă de sisif. Trebuie luate toate contractele/facturile de la spitale și adunate sumele. Doar așa se poate stabili valoarea reală a furăciunii.
mirela • 10 iunie 2016, 17:21
Mai Catalin Tolontan tu nu erai jurnalist de sport ???? Ce vrei sa arati tu??? Cine te trimite pe tine ???? si mai ales care este talcul acestei povesti ca mi s-a luat de vorbaraia ta si de felul cum apari si spui totul ca dintr-o carte . Nu cumva SRI te-a racolat ????
Niculae Razvan • 10 iunie 2016, 17:24
Bai ce mizerie de oameni, de sistem. *** Toti care sunt implicati in "schemele astea Ponzi", ***
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
D • 10 iunie 2016, 17:24
Mergeti in continuare dupa sistem!
Stefan • 10 iunie 2016, 17:42
@Sorin Oprea - Nu pot raspunde pentru ca primesc o eroare cand incerc sa pun mesajul lung, si nu gasesc care e problema. Pe scurt, nu contestam informatia, ci mi se parea/pare foarte mare diferenta de cifre. Probabil pentru ca licitatiile se finalizeaza cu acorduri cadru, care din ce spune X nu au nici o legatura cu un contract, sunt chestii principiale. Eu ca om care nu lucreaza in sistem nu pot sa nu ma gandesc ca acordurile astea principiale sunt de fapt niste modalitati de a elimina firmele nedorite din licitatii, iar apoi contractele sa fie semnate ulterior pe cantitati si sume care nu ar fi exclus altfel firmele nedorite din licitatie. Hai Romania!
Vasile • 10 iunie 2016, 18:16
Domnule Tolontan, dupa cum au observat si domnii de mai sus, se pare ca ai o problema cu datele. Pentru ca: 1. Din date rezulta ca in perioada 2011-4 (faci scaderea intre tabele), Al Carina a vandut in total de 11 mil, din care 25 mil. dezinfectanti ?! 2. B Braun a vandut in 2011-2015 mai multi dezinfectanti decat produse totale ?! 3. La Hexi se pare ca e corect. :)