TOLO.RO
TOLO.RO
miercuri, 25 mai 2016, 7:04
UPDATE: Alexandru Rafila pentru Gazeta Sporturilor: ”Sunt gata să mă urc în avion chiar acum pentru o întrunire la Organizația Mondială a Sănătății, așa că nu pot vorbi prea mult. La OMS se va discuta și despre bacteriile rezistente la antibiotice. E adevărat că eram atunci consilierul lui Nicolae Bănicioiu. Consilier onorific. Dar nu m-a rugat ministrul să gestionez comunicarea, am vorbit pentru că așa am crezut eu. Nu mai țin minte ce am declarat în 2014, dar eu am fost mereu ferm în legătură cu infecțiile nosocomiale! E demotivant ce se întîmplă și mă întreb dacă nu se urmărește denigrarea Societății de Microbiologie pe care o conduc”.
Investigație de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan
– De ce face febră copilul nou-născut?
– Nu e singurul caz.
Directoarea medicală Daniela Safta se oprește din raportul de gardă.
– Cum nu e singurul? Cine mai e?
– Bătrânul de la oncologie. Și el face febră.
În această zi de iulie 2014, oamenii de la Spitalul de Urgență Elias din București sunt foarte aproape să declanșeze criza de azi a dezinfectanților.
S-ar fi economisit doi ani și, spun medicii, multe vieți.
Dar, deși Elias face, punct cu punct, „ceea ce datoria ne cerea să facem”, sistemul a înghițit undeva macabra întâmplare și a scuipat-o în grădina uitării.
Un musafir cu nume de floare: Serratia marcescens
Imediat, laboratorul de microbiologie de la Elias identifică tulpina din sîngele pacienților.
„Ne-am trezit cu o bacterie nouă pentru spitalul nostru: Serratia marcescens. O bacterie de hazna! Ceva nu era în regulă”, își amintește Daniela Safta, director medical.
Dar nu știu de unde s-o apuce.
Nou-născutul și bărbatul vârstnic, bolnav de cancer, intră în sepsis. Starea e gravă. Medicii le dau antibiotice și, după complicații, reușesc să-i stabilizeze.
Sentimentul de pericol rămâne. Au apărut infecții nosocomiale în spital și nu știu de unde provin!
Ridicând ochii din microscop
„Am obosit. Mă ridic un pic”.
Pe 30 iulie 2014, Mariana și Marilena, zici că-i textul unei cărți de desenat pentru copii!, privesc lamelele prin microscop. E o operațiune de rutină, fără legătură cu infecțiile nosocomiale descoperite.
Cele două femei lucrează în laboratorul de la parterul spitalului Elias.
Marilena, cea mai slăbuță dintre ele, se ridică, se întinde o țâră și se spală pe mâini. Chiuveta e un pic în dreapta, la cinci metri de scaunul său. Se săpunește, se șterge, așteaptă.
Revine lângă colega sa. „Ce Dumnezeu! Ce urât se vede!”.
Mariana își ridică ochii din microscop. E deconcertată. „Ce zici că se vede?”. „Săpunul. Despre el vorbesc. Săpunul ăsta parcă mi-a lăsat ceva pe mâini”, îi răspunde Marilena.
Mariana se duce, la rându-i, către chiuvetă. Își toarnă săpunul lichid în palmă și-l privește lung.
Parcă vede pentru prima oară lumea la dimensiuni marcoscopice.
De ce nu?
Au pus săpunul pe lamele
Pe 30 iulie 2014, Mariana Buzea și Marilena Filipoiu sînt primii doi doctori din România care descoperă bacterii într-un produs care trebuia să omoare bacteriile.
Mariana are ideea să preleveze imediat probe din săpunul lichid care le părea impur la ochi. La ochi!
„Am pus în laborator două lamele: una cu săpun din laborator și cealaltă cu săpunul de la asistente”, povestește doctorul Buzea.
„Pe una dintre lamele am scris NOI și pe cealaltă am scris VOI”, își amintește, râzând, colega ei, Marilena Filipoiu.
Ambele probe, NOI și VOI, proveneau din săpunul Maxil, produs de o fabrică din Târgu Mureș pe nume Romchim.
Peste o zi, ele privesc ce a crescut pe lamelele cu substanța dezinfectantă. „Ne-am îngrozit!”.
Este Serratia marcescens, un germene care se dezvoltă în rahatul uman.
2 milioane de bacterii pe mililitru
Directorul spitalului, Doina Dimulescu, trimite probele la Institutul Cantacuzino. „Am vrut să vedem ce concentrație de bacterii avea săpunul”, spune ea.
Rezultatul este pur și simplu de neacceptat pentru un microbiolog.
2 milioane de bacterii pe un mililitru de săpun dezinfectant Maxil a depistat laboratorul Cantacuzino în mostrele trimise de la spitalul Elias.
Ce înseamnă 2 milioane de bacterii pe un mililitru?
O linguriță are 5 mililitri. Altfel. Un mililitru înseamnă 5 picături de lichid. 2 milioane de bacterii în cinci picături!
400.000 de bacterii într-o picătură e mult?
Medicii de la Elias râd de ziariști.
„Dacă e mult? E enorm! E mult mai mult decât cea mai deficitară apă de la chiuvetă”.
„Inițial, fabrica a negat”
La începutul lui august 2014, spitalul declanșează un control în toate stocurile de Maxil, indiferent dacă se aflau în zonele critice, în saloanele normale sau în magazie.
Toate probele ies contaminate cu germeni.
„Erau loturi diferite și ne-am dat seama că e o problemă foarte mare”, spune Mariana Buzea, cea care avusese ideea să pună săpunul la microscop.
34 de probe din spital și 4 probe sigilate au fost imediat testate
„Am sunat fabrica. Au negat”, adaugă Daniela Safta. Directorul medical lucrează de 24 de ani la Elias. „Niciodată n-am întâlnit așa ceva”.
„Da, niciodată!”, o întărește asistenta șefă pe epidemiologie, Ana Bragarin.
Femeile în halat alb o privesc pe colega lor Ana.
„Ana vine din DSP”. Și mai rămîne ceva nespus în aer. „Ați plecat din DSP înainte să se desființeze fostul Sanepid sau după?”. „Cam când a început să se politizeze treaba la DSP-uri”, spune asistenta care lucrează acum la spital. Politizarea a gonit-o.
Asta se întâmplă și în cazul bacteriei de hazna.
Proba finală
Săpunul Maxil este folosit peste tot în spital! Și în sălile de operație.
Spitalul Elias mai face încă un test. Vor să determine dacă tulpinile de Serratia marcescens găsite în sângele pacienților aparțin aceluiași genotip cu tulpinile găsite în săpunul lichid.
Trimit sîngele copilulului, pe cel al bărbatului și săpunul la Cantacuzino.
În coloanal de rezultate, rezultatele marcate cu 2 sunt similare 100%. Bacteriile din sînge au același genotip cu cele din săpun.
Concluzia? Pacienții se infectaseră din spital. De la săpunul din spital bacteriile circulaseră și contaminaseră mîinile medicilor și, în final, sîngele pacienților.
Directoarea Dimulescu trimite o informare către DSP, către Institutul de Sănătate Publică și către Ministerul Sănătății.
Scandalul devine public abia in octombrie 2014, cînd spitalul era deja exasperat de inacțiunea ministerului! Elvira Gheorghiță, jurnalistă cu mare experiență pe Sănătate, atunci la Mediafax, acum la news.ro, prinde firul.
Intervine public și ministrul Nicolae Bănicioiu.
Demnitarul descrie sistemul ca pe unul în care sîntem obligați de europeni să nu controlăm: „Acele certificate sunt în acord cu ceea ce prevede legislaţia europeană, avem chiar o directivă. Testele sunt făcute de producător şi acele teste sunt prevăzute în certificat. Aici, probabil, a fost vorba de o declaraţie falsă şi de o testare, probabil, improprie”.
Bănicioiu și Cadariu, aceeași reacție
Ministerul Sănătății nu unește punctele. Dimpotrivă.
Știți ce e cu totul straniu? Tot ce a spus Nicolae Bănicioiu în 2014, în cazul Romchim, se regăsește în declarațiile lui Achimaș Cadariu din 2016, în criza Hexi Pharma. Și ministrul Cadariu a apărat ministerul și DSP-urile invocînd regulile europene în fața cărora am fi neputincioși.
Felul în care sistemul sanitar a reacționat este similar!
Jurnalistul Vlad Mixich de la Hotnews declară în 2014 pentru Digi 24: ”Militez pentru un sistem de verificare a calității”. Nu-l ascultă nimeni!
În schimb vine, ca și în cazul Hexi Pharma, medicul Alexandru Rafila, consilierul lui Nicolae Bănicioiu, care înmoaie tonul și spune că ”această bacterie găsită la Elias poate produce infecții, dar numai în procent de 2% din infecțiile nosocomiale”.
”Este inadmisibil că și în 2014 și în 2016 Ministerul Sănătății ne lasă pe noi, cei din spitale, să ne descurcăm singuri! Acest producător nu doar că e în continuare pe piață, dar ne-a și dat în judecată! Am cîștigat procesul cu Romchim, dar nici o autoritate sanitară n-a dus cazul în 2014 pînă la capăt! Vă vine să credeți?!” Doina Dimulescu, director Spitalul de Urgență Elias
Cum și cine a acoperit subiectul
Revăzut astăzi, dialogul din 2014 al șefului microbiologilor români cu o jurnalistă de la Digi 24 îți taie pur și simplu respirația.
Fostul secretar de stat Rafila apăra Ministerul Sănătății care avusese nevoie de două luni după sesizarea celor de la Elias ca să anunțe celelalte spitale despre săpunul contaminat!
Vedeți reacția tot mai nervoasă a prezentatorului Digi la intervenția împăciuitoare din 2014 a lui Alexandru Rafila, care spune că infecțiile nosocomiale trebuie ”cercetate istoric” și că ”ministerul este o instituție de reglementare, nu de intervenție”!
Reflexul de camuflare a fost același în 2014 și 2016. Cultura negării triumfă chiar și atunci cînd sistemul e prins cu pantalonii în vine, în haznaua cu nume de floare.
Aceiași oameni au manipulat publicul și în 2014 și în 2016. Miniștrii pleacă, în timp ce funcționarii și vectorii de opinie ai sistemului rămân.
Alți participanți la mușamalizare: Inspecția Sanitară din MS și DSP-ul, care nici măcar nu amintește criza în raportul său anual!
Germenele venea din fabrică
Chiar înainte ca Nicolae Bănicioiu „să recomande” în octombrie 2014, cu aceleași cuvinte și cu aceeași întîrziere ca-n 2016!, retragerea dezinfectanților neconformi din spitale, medicii discutaseră deja între ei.
„Am sunat acolo unde știam că mai folosesc Maxil. La Focșani și la Spitalul de Transplant Cardiologic din Târgu Mureș ne-au confirmat că au găsit același germene în săpun. Nu mai știu ce au făcut Tîrgoviște, Aradul și Galațiul”, rememorează Daniela Safta.
Bacteria era acolo din fabricație! Romchim scosese dezinfectant cu germeni.
Ce s-a întâmplat mai departe?
„Au pornit un control care a protejat firmele mari”
„Au făcut un control pe dezinfectanți în toată țara”, spune chiar Cornel Moldovan, directorul de la Romchim, producătorul săpunului contaminat.
Și? „Cei de la DSP-uri au găsit mari probleme la multe firme, mult mai mari ca noi! Dar nimeni nu le-a mai făcut nici publice și nici n-a detaliat cercetările în cazul celorlalte firme cu probleme!„, pretinde Moldovan.
Sunt exact problemele menționate în Raportul DSP pe 2014, document de la care, acum o lună, începea investigația Gazetei.
Sunt problemele despre care Moldovan, dar și alte surse din județe susțin că au fost mascate prin expresia „neconformități de etichete”.
Mușamalizarea continuă
Un DSP a scăpat următoarea observație: „La produsul THOR, concentrația soluției pentru spreyere este mai mică decât în aviz”.
Dar totul a fost strâns în pumn și aruncat la coș.
Flagrantul de laborator al dezinfectantului Romchim a fost trecut cu vederea, nimeni nu s-a gândit că e posibil ca mai multe firme să aibă probleme asemănătoare și, chiar când din teritoriu au sosit avertismentele că așa e, subiectul a fost amețit pe organigramă în sus, până cînd a rămas fără oxigen. Hexi Pharma a avut și ea bacterii în anumite loturi, normal, că erau diluate, dar asta aveam s-o aflăm abia în 2016!
Romchim a continuat să producă. Și a și dat în judecată spitalul Elias pentru că i-a interzis să participe la o licitație în 2015-2016!
„Dar măcar noi, așa mici cum suntem, ne-am învățat lecția, am schimbat unele proceduri și am remediat orice posibilitate de a produce neconform”, spune directorul firmei din Târgu Mureș.
La Elias s-au schimbat toate țevile
Urmele poveștii din 2014 rod și acum spitalul Elias.
”Am renunțat la Maxil de la Romchim și am cumpărat produse de la Hexi Pharma”. Doctorii zâmbesc amar când povestesc rocada.
„Am încercat să scăpăm de bacterie din sistemul de circulație a săpunului lichid. Am folosit orice și n-a mers. Până la urmă, am renunțat la toate țevile. Am schimbat tot sistemul, n-am avut ce face”, spune directorul medical Daniela Safta.
Romchim a vrut în continuare contracte
Romchim a venit, senin, la următoarea licitație, din 2015.
Spitalul nu l-a primit pe Romchim în licitație, a acordat contractul către Hexi, iar Romchim a contestat licitația la Consiliul Național de Contestare a Licitațiilor.
Fabrica din Mureș a pierdut. A mers la Curtea de Apel.
Ultima decizie a justiției datează din 14 aprilie 2016, acum o lună, când Elias poate răsufla ușurat. Cîștigă procesul cu Romchim!
Dar, peste zece zile, sînt siliți să elimine produsele Hexi pentru că și acestea se dovedesc neconforme.
O serie dureroasă, parcă fără sfârșit.
Vorbește Cornel Moldovan, directorul executiv al Romchim.
– În 2014 săpunul dumneavoastră avea germeni periculoși în el.
– Au fost câteva loturi cu o abatere.
– Nu cu o abatere. Cu 2×10 la puterea a șasea bacterii pe mililitru. O încărcătură microbiană foarte mare, spun specialiștii.
– Noi n-am primit de la spitalul Elias aceste cifre. Dar recunoaștem că am greșit și ne-am îmbunătățit tot procesul de fabricație a antisepticelor. Am încercat să depășim momentul deși a fost un scandal atunci. Știți, noi suntem o firmă mică, reprezentăm sub 1% din piața de dezinfectanți. Când Ministerul Sănătății a ordonat controlul, firmele mari au căzut testul și nimeni n-a luat măsuri.
– Ce test?
– Testele de sanitație din spitale și de la DSP-uri.
130.000 de euro sunt vânzările de dezinfectanți ale Romchim pe 2015
10,5 milioane de lei a fost cifra totală de afaceri a Romchim pe 2015
– De unde știți?
– Suntem noi mici, dar suntem și pe o piață mică.
– Ce produse ale firmelor mari au picat?
– Nu vă pot spune asta. Dar datele există în documentele oficiale. Numai că nimeni n-a făcut nimic.
– E vorba de firme din străinătate?
– Acestea sunt marea majoritate, nu?!
– Dumneavoastră…
– Haideți să vă mai spun ceva. Eu am aflat de la dumneavoastră, din presă, că dezinfectanții nu sunt niciodată controlați la concentrație. Nu ne-am gândit că e posibil așa ceva! Noi suntem specializați în produse pentru curățenia casei și lucrăm cu marile lanțuri de magazine.
99% din cifra de afaceri a Romchim este cu mediul privat, potrivit declarațiilor companiei
– Ce măsuri ați luat în cazul Elias?
– De pildă, am analizat probele-martor din fabrică.
– Cele care rămân în fabrică din fiecare lot?
– Da, acelea.
– Legea vă obligă să le păstrați? Din câte știm noi nu vă obligă.
– Nu ne obligă. Dar le păstrăm noi pentru autocontrol. Și nu am găsit acei germeni depistați la spital.
– Nu e greu de crezut? Dumneavoastră nu aveți emoții acum? A cerut Ministerul Sănătății după cazul Hexi Pharma probe și de la dumneavoastră?
– Nu ascundem nimic. Dar nu au cerut nimic cei de la minister. Avem contracte cu 12-13 spitale. Nu ascundem nimic! Din punctul nostru de vedere, rezumatul este: am retras atunci toate loturile neconforme, iar acum produsele Romchim sunt conforme.
O parte a echipei de la Spitalul Elias (de la stânga): Marilena Filipoiu, Mariana Buzea, asistenta șefă epidemiolog Ana Bragarin și directorul medical Daniela Safta
Cele 25 de părți ale investigației:
bg • 25 mai 2016, 21:13
In legatura cu fabricarea vaccinurilor va rog sa va uitati la definitia ENDOTOXINELOR (pe Wikipedia sau unde vreti Dvs.) si o sa vedeti o posibila legatura intre stoparea fabricarii vaccinului gripal la I.C. si cauza imbolnavirii bebelusilor cu SHU vaccinati cu vaccin hexavalent (neautorizat de ANM). Daca nu se respecta regulile de fabricatie (GMP) a unui vaccin, continutul lui se poate contamina cu endotoxine (eliberate de bacterii gram -),iar acestea ajungand in sange se poate determina socul septic. Vaccinul trebuie sa fie steril ca orice produs care se injecteaza (vezi Farmacopeea Romana, F. Europeana, F. americana, F. australiana, etc...)
un doctor • 25 mai 2016, 21:17
dezinfectantul ideal folosit in toate spitalele din america 1. dezinfectantul cel mai bun si ieftin pentru spitale, cabinete medicale de la orase si mai ales de la sate. obligatoriu trebuie folosit la dezinfectarea saloanelor dupa ce bolnavi cu infectii nosokomiale au parasit salonul (dezinfectie terminala), dar si in timpul spitalizarii lor. 2. pentru dezinfectarea apei de la chiuvete, la nevoie sau din fintini asa cum CDC ii sfatueste pe americani 3. indispensabil pentru armata, alpinisti, 4. insispensabil pentru fircare om sa-l aiba in casa. 5. intr-un caz de urgenta, daca cine moare de sete intr-o padure, apa dintr-un riu poate fi facuta aproape sau ciar potabila cu riscuri minime. alpinistii , cei care fac hiking si se pierd prin munti si altii. 6. trebuie sa fie prezent pe barci, in masinile oamenilor si in orice imprejurare in care apa potabila ar putea lipsi. va rog sa comentati numai dupa ce vedeti filmuletul. 6 minute care va pot salva viata https://www.youtube.com/watch?v=wyo11r_lr3s
vaccinul Hexasim – sindrom SHU • 25 mai 2016, 21:54
Tolontane, ce zici de asta? Mafia vaccinurilor nu merita o investigatie? Ne mor copii in spitale din cauza acelorasi doctori corupti. Corpul de control al premieului *** vaccinul Hexasim, care este un "medicament neautorizat de punere pe piata". Mafia e peste tot...
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Mircea • 25 mai 2016, 22:06
@Dan Patru: tu te auzi ce spui? care victime din Colectiv au fost salvate cu produsele Hexi? Tu te uiti la alte stiri? Vezi declaratiile medicilor din strainatate care au ramas socati de infectiile cu care au venit victimele din Colectiv la ei. De ce minti? Sunt sigur ca MINTI si ca ai un interes si tu anonimul de care vorbesti.
raport corp control vaccin – SHU • 25 mai 2016, 22:09
***
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Spectator • 25 mai 2016, 22:31
Dupa ministrul sanatatii incepe si duduia asta cu afirmatii de genu "E demotivant ce se întîmplă și mă întreb dacă nu se urmărește denigrarea Societății de Microbiologie pe care o conduc”. " ... Nimeni nu vede *** din ograda lui ... ci doar comploturi impotriva institutiei pentru care lucreaza. In loc sa se mobilizeze sa vada unde e problema si sa o rezolve ... toata șefimea iese la TV si cauta complotistii.
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Cris • 25 mai 2016, 22:31
Domnule Tolontan, eu nu sunt adeptul teoriilor conspiratiiei, si am fost printre primii care am zis ca nu cred in astfel de baliverne dar faptul ca masina lui Condrea nu apare pe camera din Tamasi e de domeniul Fringe, X Files din urmatoarele motive: - masina martorei (femeia sofer care a sunat la 112) apare pe camera din Tamasi, la o ora clara care poate fi stabilita, cu exactitate, fara niciun fel de dubiu. - in maxim 2-3 min dupa ce masina martorei se vede pe camera, femeia este depasita de Condrea (care nu se stie de unde apare pe sosea) si are loc impactul - cu cateva zeci de secunde inainte de impact, Condrea depaseste, un biciclist care isi fotografiaza bicicleta. Biciclistul afirma ca, in plan indepartat, se vede, in fotografie, masina inainte de impact. Binenteles ca orice telefon retine si ora la care s-a facut poza. Prin urmare ora impactului poate fi stabilita cu o precizie de max 5 min. Trebuie intrebati impostorii care conduc aceasta tara, cum se face ca masina lui Condrea nu apare pe inregistrarile camerei din Tamasi. Nu se poate sa fi cazut din cer. Totul s-a petrecu pe o bucata de drum de doi lei, de 3.8 km, intre Tamasi si Buftea la un interval de 1-3 minute. Nu e loc de improvizatie.
Sanautanu Constantin • 25 mai 2016, 22:31
Pierduti in nevoia de exprimare a unor opinii personale comentatorii nu au inteles gravitatea faptelor prezentate in acest articol. Aici nu mai este vorba despre Hexi ci de "Minciuna"- sport national la nivel institutionalizat in frunte cu Guvernul. Acest articol, in opinia mea, prezinta fapte poate mai grave decat ale celor de la Hexi Pharma. Aici nu este vorba doar de "vanzarea" catre spitale a unor produse care nu puteau produce efectele pe care ar fi trebuit, teoretic si practic, sa le produca din cauza diluarii sau altor cauze ci este vorba despre o detonare a unor bombe bacteriologice in fiecare mililitru de produs dezinfectant distribuit catre spitale de catre Romchim. Nu vreau sa fac speculatii ca acest lucru s-ar fi facut cu intentie insa daca sapunul dezifectant, menit sa omoare aceste bacterii, constituia de fapt lichidul amniotic in care se dezvoltau aceste bacterii, cate oare alte surse nedepistate de bacterii si microbi exista? Netestand calitatea produselor (cu scuza ca asa ar cere normele sau acordurile europene!!!???), neluand nicio masura impotriva Romchim, Hexi sau orice alta companie care vinde produse neconfome, ba chiar musamalizand sau incarcand sa se acopere aceste adevaruri din cauza unor prieteneii sau interese politice sau materiale, incercand sa culpabilizam ziaristii imputandu-le curajul de a-si face cu adevarat meseria de jurnalist, dandu-le ultimatumuri acestora, justificandu-ne pasivitatea de imposibilitatea de a ne lupta cu sistemul, nu facem decat sa cream monstri fara suflet care urmaresc doar interese materiale meschine. Oare cati oameni au murit din cauza produselor de la Romchim? Oare u e cazul ca acest subiect sa constituie subiect de analiza intr-un nou dosar penal? Oare Banicioiu nu ar trebui sa raspunda pentru indolenta sa? Sau pentru complicitatea sa? Este clar ca SISTEMUL actual, din care fac parte actualii guvernanti, trebuie schimbat. Tragedia din Colectiv trebuia sa constituie semnalul de alarma a unui tren cu frane stricate, care nu vrea sa se opreasca, nu din cauza locomotivei fara vlaga ci din cauza drumului in panta. Profesionalismul unor ziaristi ca Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan si mai ales incapatanarea acestora de a nu se supune sistemului, au facut si fac ca flacara din Colectiv sa ramana de veghe asupra binelui nostru, bine care incepe sa se vada din adevarul care se incapataneaza sa iasa la iveala dincolo de stradaniile Sistemului de a-l tine captiv. Este timpul unor schimbari democratice care ar trebui sa se produca prin alegerea unor oameni noi care sa schimbe sistemul. Vor exista voci puternice care sa strige ca cei propusi nu au expertiza (experienta) si nu vor putea conduce tara asta. Nu trebuie sa aiba experienta ci sa fie inteligenti si onesti. Avem modelele europene cae ne pot ajuta, nu sa reinventam roata, iar si iar, ci sa invatam din experienta lor aplicand-o la noi. Vom fi la fel de romani: frumosi, generosi, prietenosi si primitori, chiar daca vom fi putin mai fericiti.
Rudolf • 25 mai 2016, 22:39
Sunt convins ca dl. Tolontan, ca un jurnalist obiectiv, patriot si interesat doar de aflarea adevărului, va publica raportul care incriminează si produsele plasate pe la noi de multinaționale. Cum care multinaționale? Alea cinstite si bine intenționate, care pun interesul românilor mai presus de orice profit.
bg • 26 mai 2016, 7:53
Rectific: a se citi vaccinul antigripal. Se minte grosolan...
admin • 27 mai 2016, 1:45
incredibil
Constantin • 28 mai 2016, 7:04
Astfel de oameni sa-i promovam ca si exemple Domnule Tolontan , de exceptie , poate gasiti un carlig si pentru calitatea si compozitia medicamentelor . Multi medici onesti , cred ca ar putea sa vorbeasca si in acest sens -> cred ca-i dezastru .
Relu • 16 iunie 2016, 15:36
Felicitari d-le Tolontan ! Va iubesc si va stimez mai mult decat pot s-o spuna cuvintele ! Ati adus in spatiul media niste realitati zguduitoare despre canibalismul care se perpetua in Sanatate la unele categorii de personal ! Politicul a distrus Romania, a compromis zeci de Spitale de mare notorietate publica, a dus la cimitire zeci sau poate sute de semeni de toate varstele dar cei vinovati continua sa existe in aceleasi functii iar infectiile nosocomiale sa curme inca multe vieti nevinovate ! Intreb public pe recenta decorata de catre Ambasadorul Frantei la Bucuresti, de ce nu si-a facut datoria profesionala inca din 2012 cand a avut toate elementele la indemana sa declanseze cea mai severa investigatie ? Cum o rabda Bunul Dumnezeu sa mai ocupe acel scaun de la DNA ? Dar Ministrii de resort din aceasta perioada nu au nicio responsabilitate ? Doamne, in ce hal am ajuns ...
aparate de masura • 22 iunie 2016, 13:38
Cate mai descopera omul la microscop! Daca s-ar uita si Parchetul general cu lupa la toti implicatii in decizii din sistemul sanitar ar decoperi multi infestati cu virusul coruptiei.