TOLO.RO
TOLO.RO
vineri, 22 ianuarie 2016, 4:17
„Biserica gîndește în secole. Sînteți siguri că ziarul vostru e suficient de puternic?”, îl întreabă pe unul dintre ziariști. Un moment de tăcere.
Schimbul de cuvinte are loc în ”Spotlight”, povestea despre presă nominalizată la Oscar.
În fața întrebării, jurnalistul nu rostește vreo chestie memorabilă. Mai degrabă dă replica din ochi. Dacă e sigur? Nu, nu e sigur de rezultat. Niciodată nu ești atunci cînd pornești o investigație.
El știe doar că ”The Boston Globe” e fondat în 1872.
Prăvălia are aproape un secol și jumătate de căutare a adevărului. Un secol și jumătate de poticneli și de serviciu public imperfect și nesățios.
Așa că da, de ceva e convins: are în spate o instituție care poate conversa de la egal la egal cu Biserica.
În rest, într-o redacție nu ai certitudini, informațiile te pot oricînd amăgi, ești silit să le suprapui zi de zi, ca pe un fermoar. Nimeni nu e sigur. Nici măcar patronul, ca în scena descrisă de Woodward în ”Informatorul”.
Bob Woodward și Carl Bernstein sînt invitați la familia Graham, deținătoarea lui ”Washington Post”. Atmosfera e de cină aristocratică. Abia se amintește despre cazul Watergate, aflat în plină derulare chinuită sub ploaia de dezmințiri.
Dintr-o dată, avea să-și amintească Woodward, Katharine Graham, atunci în vîrstă de 55 de ani, se uită la ei și le spune: ”Băieți, aveți grijă, vă rog, să nu-mi faceți praf ziarul!”.
Presată de la cel mai înalt nivel al Casei Albe, Katharine Graham avea să stea alături de jurnaliști și de compania sa de media în cea mai tensionată epocă a lui ”Post”. Abia mai apoi avea să vină recunoașterea. De regulă, distanța dintre trudă și rezultat e de ani, iar contribuția se măsoară în zeci, dacă nu în sute de oameni.
Sute de oameni. N-au fost doi reporteri în ”Watergate” și n-au fost patru jurnaliști de investigație în ”Spotlight”!
Aici e cheia filmului și a meseriei.
În presă, curajul se clădește ca trăsătură colectivă. Lupta de unul singur o fi virtutea îndepărtată a lui Yeti, însă, în viața reală, e nevoie de instituții, de colegi și de public. Dacă vorbim despre curajul care lasă cu adevărat zgîrieturi pe suprafața dură a lumii.
După cum o scrie în clar și Costi Rogozanu, ”Spotlight” e bun pentru că depășește mitul jurnalistului singuratic.
Filmul acesta nu eroizează, relatează. Pentru că, în realitate, jurnaliștii nu descoperă continente de informații decît rareori. De regulă, ei strîng crîmpeie din ce află de la oameni.
E fabuloasă, și atît de reală!, scena cu personajul bîntuit care apare în redacție purtînd o cutie în brațe. Tăieturi, caiete, poze vechi, nu e nimic demolator acolo, dar uneori așa se nasc marile subiecte.
Cînd, în decembrie, „Spotlight” a rulat în premieră în România, la Festivalul de psihanaliză și film, Irina Nistor a avut ideea de a-l pune față în față cu ”Truth”.
Avîndu-i pe afiș pe Cate Blanchett, Robert Redford și Dennis Quaid, ”Truth” e povestea unui eșec de presă. CBS a greșit în investigația privind dosarul militar al președintelui Bush.
În fond, diferența dintre munca jurnaliștilor din ”Spotlight” și cea din ”Truth” nu e atît de mare. Sau e, depinde cum privești lucrurile. Contează cum s-a învîrtit și Roata Norocului.
De la cele trei serii hiperacide din ”The Newsroom” al lui Sorkin și pînă la ”Kill the Messenger”, asta se întîmplă unui reporter izolat!, filmele despre jurnaliști sînt din nou la modă. E interesant felul în care Hollywoodului i s-a făcut dor de presă.
Acum 25 de ani, în ”Die Hard”, Bruce Willis îi pocnea un pumn în nas unui reporter băgăreț.
Astăzi, în ”Creed”, Stallone îi citește ziarul soției sale la cimitir, ”ca să aflăm ce s-a mai întîmplat prin lume”. Și e prea puțin impresionat de faptul că puștiul pe care-l antrena salvează schemele de pregătire ”în cloud”. ”Ia foaia, ce te faci dacă-ți pierzi telefonul?”. Ca să-i testeze reflexele, îl pune pe învățăcel să prindă găini. Rocky zîmbește: ”Așa sînt eu, mai de modă veche”.
De modă veche sînt și ziariștii din ”Spotlight”.
La un moment dat, episcopul stă față în față cu redactorul-șef de la ”Globe”. Și-i spune că, după părerea lui de om care cunoaște bine orașul, ”lucrurile înfloresc și prosperă dacă instituțiile lucrează împreună”.
Calm, șeful redacției îi răspunde că, pentru a-și face bine datoria, un ziar e dator să rămînă de sine stătător. ”Oferta mea rămîne deschisă”, dă din cap, la fel de liniștit, înaltul prelat.
Au durat ani pînă cînd episcopul a fost silit să plece, după ce ziarul avea să expună implicarea sa în mușamalizarea cazurilor de pedofilie din rîndul Bisericii.
”Țara e bine cînd instituțiile lucrează împreună” e stadiul la zi al presei din România.
Un comandament format dintr-un grup extins de oameni pare că a hotărît el cum e bine țării. Cine nu se aliniază, nu că ar avea altă opinie sau alte informații, ci, pur și simplu, e împotriva patriei și a modernizării.
Sînt cîteva teme tabu: puritatea anticorupției, răutatea politicienilor sau numărul săracilor fără voia lor, pentru care, în realitate, nici dreapta, nici stînga n-au făcut mai nimic.
În cunoștință de cauză. În 2011 am început, împreună cu colegii mei, investigația ”Gala Bute”. Elena Udrea era protejată de toată lumea, de la ”Cotroceni” la DNA și SRI. Dar puteai scrie despre ea.
Au fost patru ani crînceni și frumoși. Dar nu ne-a fost greu să scriem.
Mult mai anevoie a fost, de pildă, la #Colectiv. Pentru români, medicii, pompierii sau procurorii sînt ceea ce erau preoții pentru locuitorii Bostonului. Profesii deasupra lumii.
”Spotlight” e despre ceea ce e greu de relatat. Cu adevărat greu.
Iar în jurnalistică nu din cauza piedicilor instituțiilor e anevoie să scrii, ci din cauza prejudecăților fiecăruia dintre noi.
Să te abții în fața a ceea ce ar putea spune oamenii și să ai temeri pentru felul în care va reacționa publicul, aici stă miezul greu al lui ”Spotlight”.
De frica normală și solitară ne oblojește curajul colectiv.
its1134 • 22 ianuarie 2016, 16:29
Bă ***, ce caută *** asta de post pe GSP? Ce treabă are asta cu sportul? ***? Trăiești din click-uri? ***.
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Cătălin Tolontan • 22 ianuarie 2016, 16:37
its1134: bine ai venit :-)
DOrin • 22 ianuarie 2016, 16:42
Buna ziua! Va respect si va multumesc tuturor pentru profesionalismul ce mare va faceti meseria. Doresc sa ma lamuriti cu un subiect pe care vi-l pun in tema! Ca sa ai autorizatie/avizare ISU tre sa depui la dosar ACTUL de PROPIETATE si CERTIFICATUL DE URBANISM, iar aceste acte le detine NUMAI PROPIETARUL! Deci propietarul are obligatia sa intocmeasca dosarul si sa ia avizarea ISU. In cazul de fata propietarii sunt cei care detin toata platforma PIONIERUL. Eu din cate am vazut patronii Colectiv sunt chiriasi, ca si patronii de la Salsa, si celelate firme care aveau sediul in PIONIERUL, iar cei care au organizat spectacolul sunt subchiriasi! (n-au actul de propietate ca sa poata obtina avizarea ISU). Chiriasul are obligatia sa se supuna controalelor, ATAT! Intrebare este - Cine e obilgat pana la urma sa obtina avizul ISU? ca legea nu e f clara! Si din cate am vazut propietarul Platformei Pionierul nu raspunde cu nimic, iar pomperii cand veneau, controlau toata Platforma! va multumesc!
Mannecken • 22 ianuarie 2016, 16:44
Despre manipularea maselor putem avea mai multe explicatii? Sau totul este spus?
Mannecken • 22 ianuarie 2016, 16:50
Despre manipularea maselor, care este diferenta între biserica si presa?
john70 • 22 ianuarie 2016, 17:08
Sunt multi in Romania care se uita ca papagalii la toate tampeniile care vin dinspre Hollywood si dup'aia incearca sa-i "lumineze" si pe ceilalti.
Numarul de cazuri de pedofilie din sistemul de invatzamant public in America de Nord este cu mult mai mare decat ce s-a intamplat in biserica catolica. Sunt cazuri in fiecare zi. Dar mass-media are grija sa nu cumva sa depuna aceleasi eforturi jurnalistice cand e vorba de scoli publice, pentru ca ar demitiza ideea de invatzamant public si ar supara sindicatele din invatzamant. Biserica catolica era o tinta usoara si Hollywoodul a mai gasit o metoda sa invarta cutzitul in rana.
Increderea americanilor in mass-media e in scadere puternica (http://www.gallup.com/poll/185927/americans-trust-media-remains-historical-low.aspx), iar presa scrisa e in cadere libera (https://medium.com/@dicktofel/the-sky-is-falling-on-print-newspapers-faster-than-you-think-c84a2f9a9df4#.omwdbjk86).
Iar lectiile astea de etica jurnalistica venite fiind din partea unei persoane care e redactorul-sef al GSP (***, care supravietuieste din lipsa de concurenta) nu au nici o credibilitate.
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Paul • 22 ianuarie 2016, 17:09
Se observa de la o posta ca Biserica Ortodoxa Româna nu este agreata de finantatorii mondiali.Nici nu ar avea cum!Ei finantatorii stau tot timpul in umbra.Se pune intrbarea:cui ii este frica de ortodoxie?Si de ce?
Zorro • 22 ianuarie 2016, 17:10
its1134: Vroiai sa afli ce ceas si-a mai luat Mutu, ***? Cine te obliga sa citesti?
Prototipul de roman *** frustrat: arunci cu noroi numai ca sa nu taci.
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Diana • 22 ianuarie 2016, 17:16
Eu am mai simțit ceva la finalul acestui film. Anume, gustul amar, nu al eșecului, că ar fi prea mult spus, ci acel gust amar care îți rămâne când realizezi că, deși ai scos la lumină adevăruri uriașe, puterea lor de propagare e, totuși, redusă. Oamenii aceia rămân sau revin, sub o formă sau alta, în sistem și adevărul devine punctual și atât.
cartita • 22 ianuarie 2016, 17:18
Din pacate toata apologia pentru un har care se numeste ziaristica se preface in scrum in fiecare zi de parcurgere a siteului al carui director sinteti, mister tolontan...osanalele scabroase aduse (sub scuza "audientei") unui anume personaj neanderthalian si 'faimoasei"sale echipe. Mai degraba, va supun atentiei celebra ghicitoare cu cine a fost mai intai, oul sau gaina? Adicatelea, "pseudo-ziaristii" care sub imperiul setei de pseudo-stiri le fabrica la limita frizarii obedientei pentru niste cititori de 4 clase, sau acest public low prifile le cere neincetat si astfel, distinsii potentiali castigatori de pullitzer nu fac saracii decat sa se conformeze, calcandu-si in picioare presupusul lor talent?!
Bineinteles, se exclude total varianta livrarii unor informatii de calitate unor oameni de aceeasi factura, sau, culmea unora care pot deveni astfel mai ageri la spirit.
Cum ar fi sunat in Washington Post, da click aici sa vezi pe cine mai vrei la fcsb, ce declaratie de adevarat "scriitor" a mai facut exegetul finantator sau ultima manea a reputatului antrenor???!!!
Ionut • 22 ianuarie 2016, 18:05
Asteptam si in Romania o investigatie despre mafia numita Biserica Ortodoxa
paw • 22 ianuarie 2016, 18:35
@john70
absolut de acord (banuiesc ca traiesti acolo). bisericile sunt tinte (relativ) comode acum. nu e mare curaj sa te iei de popi (si v-o spune un ateu convins).
ideea este ca tintele jurnalismului, ma rog, ale celui care vrea adevar, adevar al prezentului, sunt dinamice. n-ai cum sa fixezi adevarul. jurnalistul, pastrand proportiile, e la fel ca filosoful. adica trebe sa aiba un sistem cu deschidere spre orice posibila modificare viitoare.
mihaix • 22 ianuarie 2016, 18:39
"Iar de nu va asculta nici de Biserica, sa-ti fie tie ca un pagan si ca un vames."(Matei 18, 17)
Dan Alecu • 22 ianuarie 2016, 19:54
Unde ati vazut filmul ca la cinema nu a aparut:)?
pawn • 22 ianuarie 2016, 20:27
@dan alecu
l-a primit din united states ***
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
Niculae Moromete • 22 ianuarie 2016, 20:44
Citind articolul, apoi gandindu-ma la tipologia abordarilor tale tematice, imi vine in minte un scurt documentar care a castigat BAFTA 2013. Documentarul se numeste Room 8, are ceva mai mult de 6 minute si poate fi vizionat la linkul https://www.youtube.com/watch?v=WJj_NMhYwf0
florin • 22 ianuarie 2016, 20:55
Nu sunt multe filme bune cu si despre jurnalisti, dar recomand si eu doua : "Good night and good luck" si "State of play". Aaa, si trilogia lui Stieg Larson, Millenium (are si doua ecranizari, una suedeza si una americana, dar bineinteles ca sunt mai bune cartile)
PS : poate ar fi bine sa-l scoateti din schema pe TRU, e un hater cu ceva talent literar, dar hater feroce
Nelu • 22 ianuarie 2016, 21:33
Scrie Tolo, scrie despre orice atat timp cat o faci cu constiinta curata - si tu o faci - si macar istoria tot o sa spele ranile pietrelor aruncate in articolele tale. Din pacate, nu e cazul colegilor tai de trust, aia care au un 3 la coada, vinovati si ei de halul in care a ajuns presa din Romania.
john70 • 22 ianuarie 2016, 22:12
Foarte probabil ca nu vom apuca sa vedem un articol asemanator despre abuzurile promovate de Islam (mariajul fortzat, mutilarea femeilor, bacha bazi, etc.) iar Hollywoodul nici vorba sa preia o poveste despre tragediile din Islam.
jap jap • 22 ianuarie 2016, 22:46
Destul de ipocrit din partea Hollywoodului cel #so'white'. Spotlight un nou pretext politic corect de a aplica o lovitura crestinismului, crestinilor si lui Isus. Poate nu stiti, dar ii irita foarte mult Craciunul si Pastele pe #so'whites', de fapt au mare merit in a le transforma in "Sarbatori de Sezon", in care se sarbatoreste shoppingul liber, zapada, alcoolul, turismul, mancarea. Scuze daca cumva l-am ofticat si pe Tolontan. Mel Gibson a fost facut praf de #so'whites' si n-are ce mai cauta in Hollywood, din cauza "Patimile lui Cristos". Sigur, au asteptat un prim pretext oarecare, ca nu era sa para rasisti chiar pe fata. Au atacat toti, presa #so'white', televiziunea #so'white', Hollywoodul #so'white'. Cu Woody Allen si Polanski, ca sunt cu procese de pedofilie n-au treaba, buni baieti, de-ai nostri, dar Gibson trebuia desfiintat. Crestinismul e cel ce trebuie distrus. Nu ca ar avea vreun castig, ci din rasim, din xenofobie, din fudulie etnica, din ura doar. Ipocrizie. Papa Francisc e de laudat, are curaj, un revolutionar. Fara sa fie ipocrit ca 'Hollywoodul'. De aia cand te lauzi cu fratiori premiati, e deja vu, si Polanski a aruncat un cutit in apa care s-a-nfipt, ce noroc, exact intr-un premiu cand era un biet 'fratior' incepator. Probabil asa cum surioara nimereste finantarile pentru ONG-uri. V-am mai zis si data trecuta, sunteti vanitosi, laudarosi, nu scapati nicio ocazie sa va laudati cu ce-ati facut voi in presa. "Au fost patru ani crinceni si frumosi. Dar nu ne-a fost greu sa scriem." Chiar nu va ia greata? V-ati luptat cu DNA si cu SRI, cu Udrea, cu Basescu, si da-i si lupta. Stravezie e si comparatia voastra cu aia din film, de la The Globe. Ca asta faceti, va invitati cu tupeu pe podium cu ei. Iar cu Udrea, ce-ati "demonstrat" ca jurnalisti, ce e din cele scoase de voi in probele retinute de procurori, in rechizitoriu? Ce a facut Udrea rau? V-ati luptat ca Fat-Frumos cu Zmeul, pe viata si pe moarte cu sistemul care o apara pe Udrea. Sistem care, chiar Udrea acuza ca a infundat-o. Era inregistrata deja cu ani inainte. A aparat-o, sau a infundat-o, acuma? Hotarati-va, nu merg amandoua simultan. Poate ati ajutat voi sistemul, nu? Numa-n mintea voastra de filologi exista logica in ce scrieti. Logica de filolog. Si v-am spus, Gala Bute ati prezentat-o exact invers decat prezentati Arena Nationala. Acolo acuzati fortarea legii in interes public, sportiv, aici presati pentru fortarea normelor in interes public, sportiv. Textul asta e un nou automasaj pe orgoliu, in public. V-am demonstrat si in comentariul anterior ca sunteti ilogici, inconsecventi si fuduli. De ce nu va corectati? De ce va comparati cu jurnalistii din "Spotlight" si nu cu cei din "Truth", daca ziceti ca au dat-o in bara, ca voi. Preferati sa va comparati cu invingatorii? Nicio clipa nu v-a trecut gandul sa va comparati cu perdantii? Iar cu CSM-ul azi si aventura lui in spatiile penale alaturi de Tariceanu, avea dreptate Macovei sa lase numirile procurorilor la politic. Atunci am contestat, ca Guvernele, ministrii justitiei erau corupti, ca Stanoiu, subjugasera Justitia politicienilor corupti. Nastase cu Stanoiu "colaborau" institutional, erau politicieni care faceau bine, cum scrie in text. Tariceanu nu parea deranjat deloc atunci de justitie. Nimeni nu era atunci deranjat de justitie in politica. Justitia "coopera" cu politicul. Principiul lui Macovei e mai bun, doar asa justitia are o sansa, candva, sa fie pusa, repusa, in rosturile sale, in interesul obstesc, nu in interes stabesc. Daca ajung numirile la Tudose cu Onorel, procurorii sefi vor veni de la Tariceanu prin biletel. "Institutiile vor colabora" uns. Asa s-au si pus de acord, si s-au sfatuit, in afara legii, Tariceanu cu Garboveanu si cu Tudose, p-ascunselea. Au uneltit neobosit sa puna Justitia cu botul pe ***. Sa-i salveze vederea. Ai ajuns si in echipa sapatorilor justitiei, Tolontan. Cat de jos mergem cu presa? Cu libertatea de expresie? Ce-au facut politicienii 26 de ani? Se aleg intr-un tur, sa ramana vesnici pe scaune. Nu doar imuni, ci si inamovibili. Florin Iordache isi da pensii suplimentare in acord cu Constitutia. Ce spune deontologia voastra despre aceste pensii binemeritate? Asta e "bunatatea" politicienilor. "Dreapta" n-a fost inca niciodata la guvernare la noi, putin, cu Basescu si Boc. Si ceea ce au facut in putinul ala de timp e bun si azi si lucreaza. Iar dreapta nici n-a prea existat la noi, ca a plecat sa lucreze afara, sta fiecare cu nasu-n munca, ce era, sa astepte dupa PSD, dupa PNL, pana se satura? Cu filmul nu le aveti, cu adevarul sunteti paraleli, cu deontologia, iar, cu automasajul in public aici sunteti legendari. Poezie ati incercat?
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
tudor • 22 ianuarie 2016, 23:37
filmul este o lectie de jurnalistica dar nu se lipesc astea de autostiutorii din romanica inclusiv mr. tolo
Ionut • 23 ianuarie 2016, 1:09
Lol la asta nu ma asteptam :)))
bilu • 23 ianuarie 2016, 7:03
Tolo, nu ma face sa cred ca esti naiv. Sau ca ne crezi pe noi cititorii, naivi. In zilele noastre un film facut la Holivud are teme cu tinta precisa. Manipulare subliminala in cel mai fericit caz. M-ai dezamagit profund.
Robert • 23 ianuarie 2016, 8:42
@dan alexe
Da, filmul n-a aparut pe ecrane in Romania, n-a aparut pe DVD. Dar se poate descarca de pe net. Cam atat despre corectitudine, lege si asa mai departe. Ziaristii romani care vorbesc despre cinste mai baga seara un torrent, ca doar e gratis. Apoi preamaresc realizarile colegilor din tari mai civilizate si se uita pe audiente, sa vada cum merge site-ul dupa noile barfe de doi bani publicate.
jap jap • 23 ianuarie 2016, 10:13
@Dan Alecu, Robert, au zis ca filmul a fost prezentat, la un festival, in RO. Probabil, poti gasi rezumate pe net, e suficient sa te poti referi la film. Apoi, scenariul e inspirat de un fapt, ca si "Truth". E un lucru obisnuit sa se ofere filme in avanpremiere catre festivaluri, in afara "schemei" si "calendarului" standard de lansare a unui film. Satisface alt interes al autorilor decat cel comercial. E si o forma de advertising, nestandard, dar care are efecte indirecte, precum si acest articol.
IOn • 23 ianuarie 2016, 13:17
Puteam sa fac pariu ca vei scrie despre filmul asta din momentul in care l-am vazut. Ceea ce omiti sa spui este ca presa din Romania n-are nimic in comun cu un astfel de film. Aserviti la fosti membrii ai secu, in genunchi fata de patroni cu terte interese si asa mai departe. Pot continua lista asta trei zile. Lasand la o parte faptul ca jumatate din presa abia a luat BAC-ul.
ciprian • 23 ianuarie 2016, 18:27
Cataline, curajul e o trasatura individuala, oricat am incerca sa manipulam semantica. “Curaj" in grup (actionanad fizic impreuna) inseamna o emotie a carei explicatie o gasesti in psihologia maselor. Curaj in grup (constient ca te sustin alte institutii) se cheama solidaritate si calcul privind sansele de succes. Sigur, curaj nu inseamna sa lupti de unul singur - dar inseamna sa lupti chiar si de unul singur.
aldo_m • 23 ianuarie 2016, 18:52
Dupa parerea mea oamenii merg la biserica dar biserica noastra nu prea merge spre oameni ,apoi romanul nu iese in starda decat daca-l paltesti sau al trimite seful sau primarul la demonstartie deci ai drepatate totul e colectv e si o teama cum sa strigi jos de unul singur lumea te arata cu degetul ca esti nebun , e altceva cand striga mai multi ,am avut o tresarire cand ma uitam la realitatea tv si se vorbea de ofiteri acoperiti si era poza ta in dreapta ecranului mi-am zis Doamne o fi marturisit -aiurea si scuze ,doi acoperiti pe care-i banui eu sant ciutacu si ala cu ochelari de-l intraba la tv de po;itica externa de parca ar face-o el bogdan si mie imi place de udrea dar schema aia cu mana la nas e din filmul cacealmaua asa se salutau hoti cum naiba n-ai vazut filmul ca faceai un editorial ,am vazut filmul cu robert de niro si robert duval cand unu e popa altul politist in rest bafta ,oare te simti singur de ai scris despre colectiv stii vre-o bomba si nu te lasa sefii sa stii tu sau ai indoeli ca omul cand ramane singur indoiala al cuprinde astept bomba sau treci la sport ca acolo nu se supara nimeni
misu • 23 ianuarie 2016, 20:13
Mai bine ai scrie despre ISU si despre Cornea decat sa vorbesti despre povesti americane
Den ydmyke munk • 24 ianuarie 2016, 22:42
***
Acest comentariu a fost moderat pentru că nu respectă regulile site-ului.
tancau_ioan • 24 ianuarie 2016, 23:44
salut. am vazul filmul ,spotlight, in urma recomandarii .daca si.n America e asa greu cu ,statul, nici nu vrea sa ma gandesc ce e aici la noi...
corina • 26 ianuarie 2016, 10:53
Ce ma mira este ca sunt atatia insi care il urasc pe Tolo dar il citesc intens. Fratilor, de ce va chinuiti?!
Da, Tolo, munca voastra se poate compara cu cea a altor ziaristi care au luptat sa arate binele. Felicitari, esti un om mare!