Oamenii care nu pot să pronunțe cuvîntul ”mită”

sâmbătă, 17 octombrie 2015, 7:28

Reportaj de Mirela Neag, Răzvan Luțac și Cătălin Tolontan

40 de volume tăcute

Procesul “Gala Bute” a început ieri cu o ședinţă de 5 ore din care procurorul Elena Matieșescu a vorbit, pe ceas, trei minute și jumătate.

Restul probelor DNA se află în cele peste 40 de volume ajunse în arhiva Înaltei Curţi de Casaţie și Justiţie.

Prima ședinţă a pornit tare.

Breazu face poze cu telefonul

Patru dintre cei opt inculpaţi și-au recunoscut vinovăţia.

Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia, Ștefan Lungu și Marius Botoroagă au admis toate acuzaţiile din rechizitoriu și au cerut să fie judecaţi în procedură simplificată. Asta presupune reducere de o treime a pedepsei. Dar numai dacă completul de trei magistraţi de la ICCJ va accepta cererea lor.

Aici s-a centrat bătălia de idei și argumente a primei zile.

Rînd pe rînd, cei patru apar în faţa judecătorilor. Pe hol, Tudor Breazu, “Cici”, cum îl cunosc prietenii de cluburi pe cel care a fost secretarul personal al Elenei Udrea, își scoate telefonul mobil.

Și el e inculpat, dar, spre deosebire de cei patru, nu recunoaște nimic. “Sînt nevinovat”, spune tînărul în costum fin, bej. Mușcă dinr-un măr. Apoi intră în clădire face poze cu telefonul citatelor în latină de pe vitraliile Înaltei Curţi și deschide ușa.

În sală e cald.

Lungu la bară

Primul chemat la bara de culoarea mierii e Ștefan Lungu.

Apare un tînăr îmbrăcat bine, neostentativ și cu faţa trasă. Sacou albastru fără cravată.

Formal, Lungu ocupa în 2010 și 2011 poziţia de consilier al Elenei Udrea în minister. Informal, era unul dintre starurile rock ale subteranelor comunicării politice. Și ale PR-ului personal intens al Superșefei lui.

Fost om prin TVR, “nu mai știu cine mi l-a prezentat și a stat pe lîngă mine cînd eram șefă la TVR”, își amintește Alina Mungiu Pippidi, Lungu avea relaţii în mai toate trusturile de presă. Pare acum, în faţa instanţei, o umbră adîncită în sine.

„10% era cutuma în minister”

Lungu recunoaște două fapte:

1. A primit bani de la Gărdean, un magnat din Valea Jiului. “Am făcut acest gest pentru că am crezut o poveste emoţionantă în care mi-a zis că dacă nu primește banii, intră în insolvenţă”, explică Lungu. Gărdean lua lucrări și întorcea 10%. La cine ajungeau banii? Lungu zice că nu știe asta.

“A fost o singură referire la ministrul Udrea cu numele de Gărdean”. Și ce s-a întîmplat? “Udrea mi-a spus că nu o interesează, că e omul lui Tăriceanu”. Lungu spune că știa doar că banii ajung undeva în minister, prin Nastasia. Și că, într-adevăr, știa că plăţile către contractanţi erau decise la nivelul lui Udrea și Topoliceanu.

2. A luat bani de la Botoroagă. 10% din cît îi plătise ministerul firmei lui Botoroagă. “Cred că era o cutumă în minister și cred că această cutumă există și în acest moment”.

“Regret din tot sufletul că am picat într-o capcană și că am dat curs unei aventuri de care n-aveam nevoie într-un minister nereformat” Ștefan Lungu

Omul cu geanta

Urmează Gheorghe Nastasia.

Fost secretar general în MDRT. Mîna dreaptă a Elenei Udrea. Nastasia e un bărbat masiv, genul de antreprenor. Asta a fost și înainte de numire, și în timpul numirii, susţin surse din MDRT, și asta e și acum.

Udrea îi delegase semnătura ministerului care derula proiecte de miliarde de euro. Și el recunoaște tot.

Pretinde că i-a dus Elenei Udrea o geantă cu 900.000 de euro de la Gărdean. “Pe 6 octombrie 2011, Gărdean a venit la minister, a adus o geantă în care a spus că sînt 900 de mii de euro și că de diferenţă va face un contract cu Rudel Obreja pentru 3 milioane de lei”, spune Nastasia.

“În anul 2011, doamna Udrea mi-a spus că va veni Gărdean ca să facă această sponsorizare” Gheorghe Nastasia

„Am lăsat-o pe fotoliu”

În sală, Udrea nu mai are răbdare, face cîţiva pași și ajunge în linie vizuală cu Nastasia, aflat la bară. Nervoasă, femeia îmbrăcată în negru își încrucișează mîinile la subraţ, în poziţia refuzului total față de ceea ce declară fostul ei subordonat. Prin limbajul corpului îl face mincinos pe Nastasia.

“Momentul genţii” este unul dintre punctele vulnerabile ale acuzării, susţine apărarea lui Udrea. Apărare contra Acuzare, egale în fața unei instanțe obiective. Aceasta este definiția unui proces. “Să dovedească faptul că mi-au dat banii!”, avea să ceară Udrea mai tîrziu, către camerele TV.

“Nu am deschis geanta. Am remis-o doamnei Udrea Gabriela!”, declară Nastasia în faţa judecătorilor.

Judecătoarea întreabă unde a lăsat-o. “Pe un fotoliu”. Și ce a zis ministrul? “Nimic”.

„Era evident”

Pe tot timpul celor cinci ore, cînd venea vorba de bani, Angela Dragne, șefa completului, s-a luptat cu vagul din limbajul celor patru care și-au recunoscut vina.

Nici Marius Botoroagă, omul de afaceri care a urmat la bară și care este acuzat de dare de mită, nici Ana Maria Topoliceanu, fostă șefă la Compania Naţională de Investiţii acuzată de luare de mită, și nimeni dintre cei care au vorbit nu a rostit cuvîntul mită din proprie iniţiativă.

Ca într-un joc al rușinii, ca într-un balet al cuvintelor, ei dădeau din umeri ori de cîte ori șefa completului îi întreba “Și care era scopul acestor bani?”.

Scopul era “acea sumă despre care se știa”, a zis Nastasia. Scopul “era subînţeles”, a indicat, jenat, Botoroagă. Scopul “era evident”, a răspuns Topoliceanu. ”Evident” o dată, ”evident” de două ori, ”evident” de trei ori, sala oftează. Șpaga este Cel Imposibil de Numit.

Șpaga fără număr

Mita s-a luat, nimeni nu neagă asta, probele DNA sînt aici clare, dilemele intervin doar la destinatarii finali, nici măcar la sume, care par că nici nu mai contează, că nimeni nu le mai știe numărul.

Se dădea 10%, în cash, în contracte fictive, în concedii, în plăţi către PD-L București, în consilieri, în fundul postacilor, în filmuleţe făcute de Iuliana Panache, fost om de marketing prin trustul Pro.

Se dădea fără să ţină cineva socoteala, “nu știu exact cît”, recunoaște Topoliceanu.

Banii circulau fără să fie numărați și numiţi.

Că îi băgau prin firme, ceea ce e de necontestat, sau îi introduceau în biroul ministrului, ceea ce Udrea spune că e o minciună, totul se făcea aproape cu spatele, din poignet cum se spune în sport, ca o lejeritate venită parcă din paradoxul ilegitimității. Ca și cum banii trebuiau tocați repede, să nu le mai rămînă urma!

“I-am dat Elenei Udrea bani parcă în două rînduri. Cam 10.000 de euro” Ana Maria Topoliceanu

E un moment aparte, aici. În bănci sînt doi miniștri, al Dezvoltării, Elena Udrea, și al Economiei, Ion Ariton, o șefă de uriașă companie naţională, CNI, un secretar general de minister și doi consilieri care se ocupau cu poleirea oamenilor politici.

Împreună, ei avut pe mînă zeci de miliarde de euro. Lumea se învîrtea în jurul lor. Spărgeau guvernele sau cluburile la modă.

Și, dintr-o dată, toţi par atît de apăsaţi, atît de neclari, atît de osteniţi și umiliţi în această după-amiază de vineri, cînd mașinile claxonează nervoase, grăbind week-end-ul de la spate.

S-a dat și s-a luat mită, ei o recunosc, dar nici acum nu pot să spună lucrurilor pe nume. “Mită” e greu de rostit și pentru cei care o recunosc!

“Ce reprezentau banii?”, întreabă încă o dată, obosită, șefa completului. Și celelalte două judecătoare, Luminiţa Zglimbea și Florentina Dragomir, se apleacă spre Dragne, consultîndu-se ca să pună întrebări suplimentare.

”La toate ministerele se lua 10%, 20%, 40%. Și se ia și acum!” Elena Udrea la RTV, după proces

“Păi, e evident ce reprezentau banii”, zice Topoliceanu. Fosta șefă de la CNI este aproape de nerecunoscut. Judecătoarea își duce ambele mîini la faţă. Grefiera nu știe ce să mai scrie pe computer. “Șterg evident?”, întreabă ea. Gesturi umane, de oameni derutați. ”Vă spun sincer, noi nu-i ziceam între noi mită”, explică Topoliceanu, strîngînd cu mîinile bara de lemn lucios.

Vineri tîrziu, la România TV, Udrea avea să intre prin telefon și, după ce repetă că ea n-a luat ”nimic”, zice că ”La toate ministerele se lua 10%, 20%, 40%. Și se ia și acum!”.

Ciutacu și ceilalți invitați foiesc scaunele în platou. ”Toate ministerele?!!!”. Degeaba cer lămuriri. Apoi Udrea îi arată cu degetul, amenințîndu-i ușor, pe șefii serviciile și pe ai Parchetelor, ”care au stat 10 ani cu mine la masă și nu au spus nimic”. Nici Udrea nu spune ”mită”, e același impersonal ”se lua”, întins peste toate faptele, sumele și oamenii. E clar că fosta șefă PMP se va lupta pe ecran, vom avea un teleproces ca la posturile americane.

”Onorată instanță”

Octavian Ţopa, avocatul lui Tudor Breazu, roagă ”onorata instanţă să consemneze absenţa cuvîntului mită”.

Alexandru Chiciu, cel care o reprezintă pe Udrea, cere și el să se consemneze că Ana Maria Topoliceanu i-a zis lui Lungu că va scoate bani “pentru ea”. Șpagă pentru ea în loc de șpagă pentru Udrea ar schimba, evident, totul.

Argumentul apărării

În final, apărătorii pledează pentru ideea ca să nu se disjungă procesul celor patru care și-au recunoscut vina. Ţopa explică de ce. “Dacă se va da un verdict în procesul simplificat, el va putea influenţa procesul clientului meu, Tudor Breazu”.

Practic, avocaţii apărării se tem că a-i găsi vinovaţi pe cei patru înseamnă, chiar dacă nu direct, a reduce șansele de “nevinovat” pentru ceilalţi patru, Udrea, Obreja, Ariton și Breazu, care nu și-au recunoscut faptele. Ei susţin că adevărul se va afla mai greu.

„Un proces cotoios”

Se iese afară, la o ţigară.

“Va fi greu, cotoios, se lasă cu niște condamndări mari, nu știu dacă vor scăpa fără executare nici măcar cei care și-au recunoscut vina”, spune unul dintre apărători. “Mie mi s-a părut o ședinţă echilibrat condusă”, zice altul.

Completul anunţă că rămîne în pronunţare în privinţa cererii celor patru de a fi judecaţi în procedură abreviată. Iar următorul termen pe fond este pe 11 noiembrie.

Elena Udrea coboară, însoţită de avocat și de sepepist. La parter, o așteaptă ochii strălucitori ai reflectoarelor televiziunilor. La ieșire, Udrea dă mîna cu Ariton, ca o aruncare pitită la handbal de la șold, ca schimbul unei ștafete scurte, a suferinţei colegiale. Pleacă.

Peste cîteva sute de metri, Mercedesul ei oprește în faţa unei prăvălii de dulciuri arăbești de pe ”Calderon”. Sare în magazin.

Zahărul e cea mai răspîndită dependenţă din istoria umanităţii și cea mai nevinovată din acest început de week-end.