Focurile

La Toronto, Simona a revenit în centrul imaginației noastre colective

duminică, 16 august 2015, 10:43

Cu piciorul stîng în piuneze și simțindu-se rău, Simona Halep a jucat finala de la Toronto cu tensiometrul pe braț.

În setul al doilea, alții l-ar fi chemat pe Raed Arafat, dar ea s-a luptat. Au fost ore stupefiante. Derutată de agonia care o descătușase pe româncă, Bencic nu putea să cîștige, iar Simona nu știe să piardă. Și a făcut 1-1!

În setul trei, a abandonat.

Dincolo de rezultat, mai e ceva. Simona însăși sau cavalerul înzăuat Țiriac, cu vocea sa baritonală, anunță din cînd în cînd să nu mai ceară oamenii așa mult de la ea.

Nimeni nu cere. Adică publicul cere, dar nu e o solicitare reală, ci una de dragul convenției jocului. Așa e în orice spectacol. David Mamet, scenaristul din „Poștașul sună întotdeauna de două ori”, explică foarte frumos fenomenul. Mă dau și eu cult în cap, vorba lui Alin Buzărin.

Mamet își deschide cartea „Teatrul” cu un citat din „Homo ludens” a lui Huizinga: „Arena, masa de joc, cercul magic, templul, scena, ecranul, terenul de tenis (…) toate sînt terenuri de joacă, adică locuri interzise, sanctificate în care se aplică reguli speciale. Toate sînt niște lumi temporare în cadrul lumii obișnuite, dedicate interpretării unui act anume”.

Scenaristul observă că atunci cînd contemplăm drama, fie că o facem în sala de sport sau de teatru, apelăm la o altă parte a creierului nostru decît cea responsabilă cu luciditatea. „Noi, oamenii civilizați, o folosim rareori și ne face mare plăcere s-a activăm”.

Însăși Simona hiperbolizează. După semifinala cu Sara Errani, cu microfonul la mijlocul terenului, Halep a spus publicului ”un secret”, anunțîndu-l că ”turneul s-a terminat pentru mine, mă voi bucura în finală”. Evident că era doar o figură de stil, o interesa în continuare victoria în finală, însă apela la unul dintre cele mai vechi trucuri ale sportului, prin care gladiatorii încearcă să paseze presiunea.

Cam asta e, simplificată, teoria spectacolului și a vrăjii. Da, dramatizăm cînd chibițăm sportul! O facem conștienți că ne prostim și că redevenim copii. Spunem despre Simona Halep că „e prăbușită” sau că „renaște” sau că ”Bencic lovește ca un star” pentru că acesta este discursul dintotdeauna al poveștilor în viața oamenilor.

Iar asemenea meciuri eroice, cu Simona agățîndu-se de picior, de stomac, de meci, țes intrigi infinite.

Lîngă foc, se exagerează, se înfioară cuvintele și se descriu mituri clădite pe „suspendarea neîncrederii”. Lîngă foc, ne strîngem unii în alții, spunînd: „Și nu veți ghici niciodată ce s-a întîmplat pe urmă…”.

Ce se va întîmpla mai departe în jocul Simonei Halep? Nu știm. E unul dintre focurile noastre.

Comentarii (65)Adaugă comentariu

Mario  •  16 august 2015, 23:00

Tolontan cu piunezele tale nu -I ajungi nici macar la genunchii postasului care suna de doua ori, nu stiu daca la aceeasi usa,…esti patetic si nu cred ca sunt multi care te admira…

Emilian  •  16 august 2015, 23:00

Mai las-o-ncolo de treaba! Catalin, recunosc calitatile tale de jurnalist, da’ uneori filosofezi excesiv! In primul rand e un joc de tenis si l-am trait cu totii la maxim! Simona a continuat jocul mai mult pentru suporterii ei, decat pentru ea insasi. In rest, hai sa vorbim mai mult de sport si mai putin de „postasul „care suna de nu stiu cate ori…

Paul  •  16 august 2015, 23:02

scris de dragul de a fi scris…. Totul si nimic. . .

romanderoman  •  16 august 2015, 23:04

helveta tocmai ”muncise” 3 seturi cu Serena ! si, totusi, oboseala a rapus-o pe romanca ! C-asa-i in tenis !

mar  •  16 august 2015, 23:05

Huooo!Ce aveti cu autorul articolului?

Padina  •  16 august 2015, 23:08

Tolontan, metafora pe care încerci s-o clădești ai mirosit-o la marele si inegalabilul Fanus . Tu nu poți decât sa fii penibil.

Cătălin Tolontan  •  16 august 2015, 23:09

@mario, paul: nu sint inspirat tot timpul 🙂

Cosmin  •  16 august 2015, 23:09

Foarte adevarat … Ma regasesc si eu aici: „E unul din focurile noastre” !

Stan  •  16 august 2015, 23:10

Prietene fenomenul tenis nu il stapanesti. Simona a spus ca se va „bucura” de finala pentru ca era sigura ca va juca cu serena. De fapt asta a fost prima mare dezamagire a zilei pentru ea: adversarul. Nu avea nimic de demonstrat cu bencic. Si daca vrei sa vezi cine a lovit ca un star azi iti sugerez sa te uiti pe statisticile meciului (evident nu ai vazut meciul) si sa vezi diferenta dintre numarul de lovituri castigatoare facute de simona fata de cele ale lui bencic. Practic din 45 de puncte castigate in setul 2, 19 au fost lovituri direct castigatoare. Si ca sa vezi ca a fost de fapt one man show jumate din punctele castigate de bencic in acelasi set au fost de fapt unforced errors ale simonei. Si atunci intrebarea e unde a fost bencic?

puiu  •  16 august 2015, 23:12

…corect Tolo ….

Cătălin Tolontan  •  16 august 2015, 23:12

@stan: ”prietene” e apelativul la moda cind vrei sa te iei de cineva, tratindu-l de sus cum faci tu acum, cu mine. Unde a fost Bencic? La mijlocul terenului, cu trofeul in brate. Acolo a fost.

de departe  •  16 august 2015, 23:13

Si totusi nu inteleg de ce ii bagam pe Tutea sau pe Cioran (autentici filosofi) intr-un text cu care nu au nicio legatura, un text unde nu li s-a pomenit numele, un text foarte bine scris, pentru care il felicit pe dl Tolontan. Cred ca inainte de a putea vorbi despre filozofie, trebuie sa o citim, macar in conspecte studentesti, daca nu in original. Sau poate o fi mai usor de dat cu securea in usa a carei broasca nu raspunde la comenzile cheii noastre rudimentare.

Ilona  •  16 august 2015, 23:13

Subscriu la ce spui cu presiunea. Si la ce mai spui cu ringul de lupta. Simona cred ca tr sa învețe sa-si dozeze entuziasmul si nevoia de a fi aclamata si susținuta. Partea asta are si un revers.

dia  •  16 august 2015, 23:13

mie mi-a placut ce-ai scris. punct.

Valentin Vasile  •  16 august 2015, 23:14

Dar mut-o un pic mai incolo de focul lui Radoi, ca sa putem respira.

Alin  •  16 august 2015, 23:15

Inca cred ca Simona e intr-o perioada de acumulare, de invatare, de crestere.
Inca cred ca Simona se metamorfozeaza.
Iar procesul asta e dureros si presupune pierderi.
Inca cred

Chibitz  •  16 august 2015, 23:16

Ii trebuie:
– un mentor hands-on cu experienta meciurior mari care sa fie fizic langa ea cand e pe panta descrescatoare,
– un consultant de marketing care s-o invete ca tenisul e un vector de promovare comerciala, s-o invete sa se vanda si sa-i schimbe speechul clasic „am fost agresiva, am dat totul, am jucat cel mai bun tenis al meu, multumesc publicului, etc, etc.”,
– o inteligenta emotionala cultivata (smecherie) ala Sharapova cu care sa simta momentele cheie si sa se dea lovita ca sa strice panta crescatoare a adversarei.

Daca imi rezolva aceste doleante, o sa ma straduiesc si eu sa o vizualizez mental pe locul 1 mondial 🙂

Cosmin  •  16 august 2015, 23:17

Totusi, in articol e vorba de FOCUL interior care ti se starneste cand joaca Halep. E vorba de acest „feeling”. In rest detalii care deja nu mai conteaza.

patashui  •  16 august 2015, 23:18

Deci eu am fost cu barca pe la si nu am rezistat pana la 10 dimineatsa….. Chiar nu se putea juca meciul asta la 9ua noaptea….Simona din partea comunitatii din Canada (nu din Toronto ca nu acolo s-a jucat meciul…s-a jucat la Uof North York..care nu e in Toronto) iti multumim si speram sa te intorci inapoi anul viitor… sper sa fie vremea mai frumoasa atunci…

Cătălin Tolontan  •  16 august 2015, 23:19

@alin: asa e, in momentele de tranzitie de la o forma la alta, toti sintem vulnerabili. Asta ca sa filozofam, enervindu-i pe cei care nu suporta 🙂

watcher  •  16 august 2015, 23:22

Frumos spus, Tolo! Focul care ne ține împreună si ne încălzește sufletele intrate de mult in era glaciara . .

arh. Gheorghe Petrescu  •  16 august 2015, 23:28

Am vazut meciul transmis de ESPN2 din SUA si trebuie sa spun ca a fost un meci al nervilor, cu faze de spectacol facute de Simona. Sanatatea nu I-a permis sa termine in forta dar a demonstrat ca ea insasi e o forta in tenisul mondial feminin. Bravo SIMONA HALEP. Mai departe o vom vedea la urmatorul turneu.

cr  •  16 august 2015, 23:29

mie imi place modul in care filosofează dl. Tolontan, fara sa para dezechilibrat , mi-a plăcut articolul mai mult decât jocul Simonei in zilele ei bune.
danke

gogu  •  16 august 2015, 23:34

eu cred in continuare ca fata asta nu are forta psihica sa castige un grand slem..dar jos palaria pt ce a realizat pana cum..ce se va intampla in continuare?eu zic ca la fel ca si pana acum:va castiga turnee mai mici si va claca in grand slem uri

romanderoman  •  16 august 2015, 23:35

@patashui
la anul la Toronto vin baietii ! vrei sa vezi wta ? te duci la Montreal ! peste 2 ani va fi la Toronto turneul feminin

Alin  •  16 august 2015, 23:37

@tolo Un ziarist care comenteaza, nu este un robot care doar rememoreaza un eveniment, dar este o persoana care isi spune parerea.
Parerile sunt filosofie. Orice ar zice oricine. Filosofii cei mai buni sunt cei ale caror pareri transcend timp si culturi, ramanand valide in momente de incercare.
Dar ce sa te astepti de la niste maimutoi care vor doar castiguri imediate?

Andrei  •  16 august 2015, 23:44

Inca un articol imbalsamat in metafore din ciclul „aceste cuvinte ne doare”. Nu ne-a spus nimic, nu ne-a iluminat cu nimic. Prefer articolele platfus ale lui Ioanitoaia, macar nu zahariseste limba romana. Simt cum imi creste glicemia dupa ce-l citesc pe Tolontan.

gely  •  16 august 2015, 23:51

Dr. Tolontan , dvs puneti presiune pe fata asta inutil. Si ce daca nu o sa fie vreodata nr 1 mondial? De ce romanasii sunt asa greu de multumit, inclusiv mataluta? Fata asta a tot ce a putut intr-un an nefast. De multa vreme nu am mai avut jucatoare de top, acuma trebuie neaparat sa fie nr.1. Si ce daca o sa fie nr. 5 tot timpul sa zicem? Io zic sa ramai la odele tale adresate colegilor de breasla, gen ctp. Daca te pricepeai cat se cat la sport, ai fi reactionat in 2000 cand partenerul dvs ctp il mitralia pe hagi. Un dna ceva la ctp? Sau va aparati intre voi, voi astia ce nu produceti altceva decat caligrafie?

florin  •  16 august 2015, 23:51

Meciul a fost foarte slab. Simona a jucat foarte prost azi. Extrem de multe greșeli neforțate si, ca si Serena ieri, a jucat fără chef. A fost la fel si in meciul cu Radwanska. S-a trezit dupa ce Radwanska a început să-i faca cadouri in setul 2. Doar cu Errani a intrat montată pentru ca stia de la inceput ca o poate bate. Bencic are doar 18 ani dar cred ca ii poate tine un masterclass Simonei despre mentalitatea cu care se intră in meci. Căderea fizică de azi a urmat firesc cădere psihică inceputa încă de când a castigat semifinala.

Cristian  •  16 august 2015, 23:53

D-le Tolontan : vedeti ca a inceput Bundesliga ! Din punctul meu de vedere, veti redeveni credibil atunci cand veti face cate o cronica de pe fiecare stadion al echipelor Bundesligii, totusi natiunea campioana mondiala !
Ori eventual Bundesliga la handbal…
Sau despre …CUpa Bledisloe, cea mai grozava intregere sportiva a acestui an, Australia a reusit sa invinga vechea rivala Noua Zeelanda !
Stiu ca nu veti face niciodata macar 1% din astea, deoarece va sunt straine si desconsiderati civilizatiile sportive scandinave sau anglo-saxone !
Stiu ca il apreciati pe Topescu, cu mentalul colectiv, dar eu il dispretuiesc profund… Si nu e cazul sa ma explic de ce…

de departe  •  16 august 2015, 23:56

@ Andrei: pentru cifre seci, fara ce numiti dvs. balsam sau zahar (eu as zice exprimari ale unui om care are ceva cuvinte la el si mai stie sa le si foloseasca), va recomand cu caldura
http://www.protennislive.com/LSHD/main.html?year=2015&wkno=99&eventid=&tour=2&lang=en&ref=http://www.wtatennis.com

jinx  •  16 august 2015, 23:56

Tolo, Simo joacă si o face bine, trendul este ascendent, acumulează uneori mai di numără lovele, bravo ei.
Are timp suficient pentru lauri, apropos fătuca asta mică are cam tot ce-i lipseste rumunului vorba lui Nea Ion…ambitie, perseverență, munca amice muncă cit cuprinde…literații dumitale de pe aici cam ce părere au despre abilitățile Simonei.
Pe dumneata nu te întreb, finii observaci-comentatori ai articolului….cita fudulie…halal .

Joo Ferenc  •  17 august 2015, 0:00

Cred ca e unul dintre cele mai bune articole pe care le`am citit pe ast blog. Un fel de monolog din solaris…si pe acolo era un postas. 🙂

Sorin  •  17 august 2015, 0:00

Serios acum…ai avut un articol pe care l-ai rescris dupa abandon?? Ca pare o insiruire de ganduri neterminate.

ana  •  17 august 2015, 0:04

Multumesc. M-am bucurat citind acest articol. Succes!

romanderoman  •  17 august 2015, 0:08

am jucat ca niciodata, am pierdut ca intotdeauna !
pt @tolo :
cum am comenta evenimentele sportive daca SH n-ar reprezenta Romania ci,sa presupunem, ar avea cetatenie slovaca spre exemplu ?

bob  •  17 august 2015, 0:12

eu zic bravo simona…..se mai intampla

Flostar  •  17 august 2015, 0:26

Condeiul e la Tolo. Asta inseamna sa fii mafiot.

dan  •  17 august 2015, 0:36

Eu cred ca Simona a fost sub o presiune imensa. Ea a crezut ca o sa joace cu Serena. Nu s-a asteptat sa joace cu speranta de 18 ani. Cind a aflat ca joaca impotriva elvetiencei cred ca ” clacat
” Era mult mai usor sa pierzi impotriva Serenei. Ce sa mai spui e Serena asta e, dar sa pierzi impotriva elvetiencei? era altfel. … Oricum sper sa se puna pe picioare are de aparat un palmares!

apopp  •  17 august 2015, 0:37

Are sanse doar daca-si va gestiona transformarea ca un individ care face performanta, daca isi accepta vulnerabilitatea si individualitatea si foloseste metode ale lumii moderne: psiholog si nu mataniile lui becali, un antrenor care sa inteleaga tenisul de mare performanta nu limba si cultura romana.

stan  •  17 august 2015, 0:44

Tu dintre toti ar trebui sa stii ca nu intotdeauna castiga cel mai bun. Desi nu se intampla de multe ori astazi statisticile au spus o alta poveste decat rezultatul final. Voi ziaristii ar trebui sa fiti cei care descifrati asta dar in schimb va ocupati de alte lucruri fara legatura cu sportul. Ce intelegem noi din articolul tau despre forma de moment a simonei, despre caracteristicile tehnice ale jocului ei, despre revenirea intr-o finala de premier 5 dupa sezoane pe zgura si iarba mai putin reusite, despre analiza statisticilor meciului (la fotbal vorbiti cate o luna despre asa ceva). Te-am luat de sus pentru ca nu ai spus nimic din toate astea; in schimb ai batut mistico-filosofic campii. Si in incheiere sunt sigur ca vei avea ocazia sa vorbesti cu ea. De curiozitate intreab-o la cine se gandea cand vorbea de o finala de care se va bucura si in care va juca relaxata. Sunt sigur ca nu la bencic care statea cu un trofeu in brate la mijlocul terenului.

Cristian Gheorghe  •  17 august 2015, 0:56

Catalin, nu va putea face acel 5% in plus care sa-i aduca performanta constanta, atata vreme cat nu isi stabileste obiective. Declara ca nu are asteptari si, in felul asta, nu simte presiunea – asta e o greseala. Ar putea citi un pic de filosofie, sau macar literatura motivationala gen Zig Ziglar sau Dale Carnegie, sa inteleaga ca setarea mentala e mai importanta decat antrenamentele tehnice. Sau, sa stea de vorba cu Mihai Covaliu, care are o baza de selectie de 15 sabreri, din care face echipa de 5-6 cu care castiga Cupa Mondiala.

Petrache  •  17 august 2015, 1:03

Bravo Tolontan pentru articol, bravo Belinda pentru victorie, bravo Simona pentru dirzenie (nu neaparat in ordinea asta 😉 )

eugen  •  17 august 2015, 1:05

Problema cu Simona este ca s-a obisnuit sa abandoneze in momentele decisive.

Parca vine din tara lui ‘Lasa mai ca merge si asa’

Se pricepe la tenis? Da.

Are nervi de campioana? Nu.

pif  •  17 august 2015, 1:17

da, si tot caut sa pricep ce vrea sa spuna. cred ca nici el nu stie sau nu vrea sa spuna nimic.

criss1981  •  17 august 2015, 2:07

dupa atata timp de pauza cat a avut in ult luni din pricina rezultatelor slabe s.a dat accidentata? sa fim seriosi !! accidentata de la ce? daca era prea solicitata in ult timp sa aiva motive de accidentare mai ziceam…dar asa….nu stie sa piarda cu fruntea sus,Simona lasa.te ca sportul asta nu e de tine !!!

Florin  •  17 august 2015, 2:33

D-nule Tolontan,
Lucrurile sint mai simple:
Simona a jucat in fiecare zi de Miercuri piña Duminica de la Ora 13. Stiti ce temperaturi au fost in Toronto in miezul zilei? Peste 30 grade, iar cu umiditatea din Toronto se simtea aproape de 40 de grade. Temperatura suprafetei de joc a fost de Peste 50 de grade.
Joi am fost la meciul Simonei cu Kerber, meciul a durat 2 si 40 de minute intr-o caldura insuportabila!
Bencic a jucat doar in meciul cu Simona de la Ora 13! Vineri si Simbata a jucat dupa Ora 7 seara cind temperatura era déjà la 24 de grade.
Concluzie: Simona a fost extenuata de caldura! A si spus-o dupa meciul cu Serani
Simona s-a fortat Duminica piña la ultimata picatura de energie pentru publicul minunat din Toronto.
Nu e nimic filozofic in ce s-a intimplat in finala, a fost doar o daruire extraordinara a Simonei!

Mircea Gheorghiță  •  17 august 2015, 2:36

Cu piciorul în pioneze și mâna legată cu sârmă. Un fel de Pinocchio…

Romil  •  17 august 2015, 3:37

Lucrurile sunt simple:atât i-a permis Simonei organismul. A spus(pentru cine a vrut să audă),că a tratat fiecare meci ca pe o finală. Deci a tras de ea însăși, s-a autodepăşit în fiecare meci,iar acum propriul organism i-a făcut „figuri”,a cedat.După ce va lua o pauză va încerca din nou şi”vom vedea ce va fi.

ing.CPV  •  17 august 2015, 4:16

Nu inteleg cum trebuie sa scrii un articol?Dl.Tolontan,dl.Ioanitoia etc.sunt
condeieri nemaipomeniti.Dar nu poti sa-i multumesti pe toti. Eu sunt arbitru
„indoor soccer”.Am la activ aprox. 50.000 meciuri arbitrate(50 min/meci) in
30 ani.Ma straduiesc sa fiu la pretentiile ridicate de mine.Pe langa ca „nu este
nimeni perfect” ,nu poti multumi pe toata lumea.
In aceasta directie,parca, ma multumesc cu un banc:”Mai Bula ! A fost
nevasta ta ,fata mare,cand te-ai casatorit cu ea? ” „Nu stiu d-le ! Unii spun
ca nu,altii spun ca da”!
Sfatuitorii acestia (de tipul Tiriac) te invata sa-ti iei masuri de precautie,
inaintea confruntarii.Bine ca Simona Halep,nu a pierdut ca si-a adus aminte
ca a murit verisorul. Pierzi,castigi=TIRIAC te numesti.
Nu sunt multumit .Dar parca,am prevazut „catastrofa”.

Comentează