Cocoș decidea ca partea lui de șpagă să ajungă la Pescariu și, mai apoi, Pescariu îi împrumuta cu bani pe Cocoș și pe Udrea

vineri, 3 octombrie 2014, 7:05

Fabuloasa poveste a unui tenisman de categorie ușoară care a ajuns în liga greilor! 200.000 de lei și 500.000 de euro de la fostul jucător de Cupă Davis Dinu Pescariu se regăsesc în două declarații de avere ale Elenei Udrea: 200.000 de lei figurează ca luați de ea în 2008, iar 500.000  de euro apar ca luați în 2011 și urmînd să fie returnați de către soțul său din acel moment, Dorin Cocoș, în anul 2021.
Aseară la B1TV, Elena Udrea a spus că ”banii erau împrumutați de către soțul meu”, dar n-a fost clar dacă se referă și la primul împrumut, cel de 200.000 de lei, despre care nu există în document nici o precizare de acest gen. Udrea a mai spus ”să știți că și există și ziariști plătiți din bani negri”. Ea a cerut o ”discuție sinceră despre legăturile oculte dintre politicieni și afaceriști pentru că asta ne arată cazul Microsoft”. 

În declarația de avere din 2009, împrumutul apare ca fiind luat de Elena Udrea

În declarația de avere din 2012, tot a Elenei Udrea, se precizează clar că împrumutul e luat de Dorin Cocoș

 

de Mirela Neag și Cătălin Tolontan

Privit iniţial drept un cărăuș de milioane de euro în dosarul Microsoft, Dinu Pescariu reprezintă mai mult decît atît.

Potrivit declaraţiei in extenso a unui martor DNA, fostul tenisman lucra, ca partener intim de afaceri, pentru Dorin Cocoș. Iar Dorin Cocoș nu era un intermediar, ci făcea parte din cei care conduceau, de fapt, reţeaua, susţin surse care cunosc dosarul.

Nu politicienii, nu Microsoft și nu directorii firmele de hard sau soft coordonau totul, ci ”Eternii” din umbră. Brokerii de influenţă sînt conducătorii adevăraţi.

Oamenii din umbră

Dorin Cocoș nu apare “între”, ci “deasupra” afaceriștilor și miniștrilor. Nu e verigă, ci manipulator de neocolit. Manipulator decident.

În limbajul istoricilor economiei, gruparea Cocoș – Bittner – Petrache practică activități de rent-seeking. ”Sînt cei care-și folosesc puterea pentru a se îmbogăți din comerțul altora”, după descrierea lui David S. Landes în ”Avuția și sărăcia națiunilor”.

Cocoș se întîlnea cu afaceriștii, le spunea cît e nevoie să cedeze și, totodată, îi determina pe politicieni să accepte semnarea contractelor. Pe majoritatea “îi chema”, nu “se ducea” la ei. Stabilea locurile și sumele. Pe politicieni îi convingea pe bani sau prin presiuni politice.

În lumea politică, Dorin Cocoș se ajuta de legături care vor ieși și ele la iveală dacă DNA va duce pînă la capăt ceea ce a construit în ultimele luni la iniţiativa FBI. “Dosarul s-a lucrat repede și profesionist, dar există riscul ca dezvăluirile să se oprească la 95% din cei implicaţi”, descrie cineva angrenat în cercetări.

Există mai multe argumente pentru teoria că nu politicienii, ci “intermediarii” erau șefii operaţiunii. La acest grup de oameni misterioși și aproape invizibili public, precum Dorin Cocoș, se lipise și Dinu Pescariu. S-a întîmplat la scurtă vreme după abandonarea activităţii sportive.

Cum a ajuns Pescariu mus pe corabia “Eternilor”

În 2001, Pescariu juca ultimul său meci în ATP, pe zgura roșie de la București. Tenismanul era simpatizant al PSD dinainte. În 2000, fusese folosit ca vector de imagine în campania lui Ion Iliescu. În 2003 apărea public drept consilier al lui Adrian Năstase.

Imediat, Pescariu primea clubul “Cutezătorii”. Cadoul a venit în 2004 din partea Guvernului Năstase. În campania lui Năstase, Pescariu își pune din nou imaginea la bătaie. Apoi dispare din reflectoare.

Pe malul lacului Tei, din nord-estul orașului, Pescariu concepe cea mai selectă bază sportivă din București, cu o piscină impresionantă și servicii de lux. Deseori, nume precum Bittner sau Cocoș sînt văzute acolo.

Jurnalistul Alex Căutiș, de la Kamikaze, unul dintre cei care folosind surse americane a anticipat ancheta Microsoft, susţine că acești șefi din umbră se numesc între ei “Eternii”. E un alint pentru influența lor imemorială.

Sînt mai multe elemente din dosar care pledează pentru rolul conducător al “Eternilor”, cerc unde își făcea ucenicia și Pescariu.

1. După cum le arată și numele, “Eternii” sînt regăsiți în afacerea Microsoft indiferent cine a fost la guvernare.

Politicienii se schimbă, dar Bittner, Nicolae Dumitru-Niro, Cocoș sau Petrache continuă să fie parte în afaceri.

Practic, politicienii, inclusiv premierii, trec, dar “Eternii” rămîn. E ca în cinematografie, cînd regizorul e constant, iar actorii alternează, în funcţie de scenariu. “Politicienii își pun măști, dar păpușarii rămîn aceiași”, îi descria comentatorul ”Adevărului” Ion M. Ioniţă, în emisiunea lui Rareș Bogdan de la Realitatea TV.

Dan Tăpălagă desenează și el încrengăturile pe Hotnews, concluzionînd că această grupare perenă ca vegetația alpină este “cea care a făcut marile afaceri cu statul sub Năstase și Băsescu”.

2. “Eternii” sînt cei care stabilesc cum se împarte prada. E o altă demonstrație de putere.

“Dorin Cocoș a făcut repartizarea sumelor, ca 2.300.000 $ să ajungă la Gabriel Sandu prin intermediul ESSIM Partners din Cipru, controlată de prietenul acestuia, 4.000.000 la Gheorghe Ștefan, prin intermediul societăţii DD Land Oil din Cipru, iar diferenţa de circa 9.000.000 $ să fie transferată către Dinu Pescariu. Din această sumă, Dinu Pescariu urma să-i dea lui Dorin Cocoș suma convenită între ei” sună declaraţia unui martor la DNA.

Doar dintr-un singur tîrg, fostul jucător de tenis ar fi rămas cu 3,2 milioane de dolari. El a luat o treime, Cocoș, două treimi.

3. Privind sumele vehiculate pînă acum realizezi că “Eternii”, și nu miniștrii, încasează cei mai mulți bani.

Normal, pentru că “Eternii” sînt cei care conduc, în fond, operaţiunea. Clasamentul banilor oferă un reper pentru ierarhia afacerii.

Iar aceste sume, dacă martorul are dreptate, sînt cele pe care Cocoș și Pescariu le-au manevrat numai în timpul Guvernului Boc. Să nu uităm că povestea a început în guvernarea Năstase, s-a derulat timp de 10 ani și că ei erau acolo!

Sportivi folosiți ca să treacă frontierele cu bani

Dinu Pescariu era cel care deţinea off-shore-uri sau care era împins de “Eterni” în alte companii, ca aceștia să fie siguri că nu vor fi păcăliţi de partenerii lor. Cum e cazul lui Niro. “Dinu Pescariu a fost cooptat în Profinet la sugestia lui Khalil, omul prin care se păstra legătura cu Nicolae Dumitru (…) probabil pentru a garanta plata sumelor de bani către aceștia”, a povestit același martor în faţa procurorilor.

Pescariu transporta și banii cash. E un obicei al celor care fac astfel de combinaţii să folosească sportivi sau foști sportivi pentru trecerea graniţelor cu sume mari. Foștii campioni sînt cunoscuţi, simpatizaţi și mai greu controlaţi de către vameși. Fotbalistul Gică Popescu, cel care a adus 1.000.000 $ pe ruta Istanbul – București în Dosarul Transferurilor, e doar un alt exemplu dureros.

Împrumuturi de aproximativ 550.000 €

Dar Pescariu nu făcea doar asta. Ca om de încredere, el returna apoi banii către “Eterni”.

Declaraţiile de avere obligatorii ale Elenei Udrea au dezvăluit că există două sume pe care fostul tenisman le-a împrumutat familiei Udrea – Cocoș, chiar în perioada cînd se făceau aceste afaceri.

În 2008, conform declarației de avere din 2009, Elena Udrea a împrumutat de la Pescariu suma de 200.000 de lei, cu scadenţă în 2010. Acest împrumut de la Pescariu apare sub cel de 3 milioane de euro de la BRD, despre care Elena Udrea a admis atunci că e împrumutul ei personal ”care nu mă lasă să dorm de îngrijorare”.

În declaraţia de avere depusă de Udrea în 2012, cînd încă era soţia lui Cocoș, la capitolul “Datorii” apare un alt împrumut, luat cu un an în urmă, în valoare de 500.000 €, ce trebuie returnat în 2021 de soțul său. Creditorul este Dinu Pescariu, iar debitorul, Dorin Cocoș. În 2012 nu mai apar împrumuturile vizibile în 2009, ceea ce înseamnă că Udrea le-a stins.

Practic, Pescariu a împrumutat familiei Cocoș – Udrea mai mult decît cîștigase în toată cariera lui de tenisman profesionist, aproximativ 600.000 de dolari în premii ATP.

Udrea și Cocoș s-au despărțit în 2013. În urma divorțului, Elena Udrea a obținut șase terenuri, trei imobile și două mașini.

Minge tăiată

După ce, în 2004, a încheiat un contract de locaţiune pe 10 ani, prin care folosea baza Cutezătorii contra unei sume de 9.000 de euro pe lună, Pescariu a început negocieri cu Guvernul Năstase pentru cumpărarea bazei. Dar Adrian Năstase a pierdut alegerile și negocierile au picat.

Noul ministru, Mircea Miclea, a promovat în 2005 o hotărîre de guvern prin care baza de tenis trece înapoi la Ministerul Educaţiei. În paralel, ministerul a deschis și un proces de evacuare a Fundaţiei Dinu Pescariu din baza Cutezătorii, spre a o reda activităţilor sportive generale. Din motive neclarificate, nu s-a întîmplat nimic în materie de recuperare a bazei pe timpul guvernelor Tăriceanu și Boc.

Dinu Pescariu a reușit să rămînă în bază pînă în decembrie 2013, cînd Guvernul Ponta decide să i-o dea.

La 40 de ani, Dinu Pescariu, fostul specialist al loviturilor scurte de la fileu, începe un meci în care inițialele ATP au fost înlocuite, neașteptat, cu FBI și DNA. Altcineva decide acum efectul ”tăiat”.