Finala de atunci de la Roland Garros. Nici o țară pentru nostalgie!

ziarFinala a avut loc duminică. Era 11 iunie 1978 și Virginia Ruzici cîștiga turneul de tenis de la Roland Garros, o performanță fabuloasă, prima pentru România, un miracol care a rămas în picioare pînă azi, ca vîrful unei biserici înghițite de apele nămoloase ce aveau să vină. Un record care vestea penuria, un monument demn care a fost tratat ca un fapt divers. Cei care regretă comunismul au șansa să privească nițel cele două pagini înnegrite de cicatricele tiparului în litere înalte de plumb!

sâmbătă, 7 iunie 2014, 10:24

ziarFinala a avut loc duminică. Era 11 iunie 1978 și Virginia Ruzici cîștiga turneul de tenis de la Roland Garros, o performanță fabuloasă, prima pentru România, un miracol care a rămas în picioare pînă azi, ca vîrful unei biserici înghițite de apele nămoloase ce aveau să vină. Un record care vestea penuria, un monument demn care a fost tratat ca un fapt divers. Cei care regretă comunismul au șansa să privească nițel cele două pagini înnegrite de cicatricele tiparului în litere înalte de plumb!

A doua zi după finala victorioasă, Sportul, singurul ziar de sport din România, numele tranzitoriu al Gazetei Sporturilor fondate în 1924 și continuată pînă azi, publica doar un articol-diminutiv pe prima pagină. Un mic chenar despre marea reușită a româncei Virginia Ruzici!

Cronica victoriei de la Paris era înghesuită în colțul din dreapta sus al coperții. O împingea cu șoldul chiar subiectul principal al ziarului, dedicat Marii Adunări Naționale din Capitală, ținută cu prilejul aniversării “naționalizării mijloacelor de producție”. De fapt, un elogiu adus lui Nicolae Ceaușescu.

Articolul despre victoria Virginiei Ruzici avea o continuare firavă în interior, pe o jumătate de coloană. Și atît! Nimic mai mult, nici un cuvînt, nici un interviu, nici o reacție, nici o opinie.

E o rememorare necesară pentru toate momentele în care confundăm trecutul cu nostalgia propriei tinereți și romanțăm presa din comunism sau comunismul însuși. Priviți cele două dreptunghiuri conturate cu roșu, reprezentînd cam 10% din pagini! Atîta tot în numele unei performanțe sportive nepereche.

În lumea egalitară, triumful de la Roland Garros a fost copleșit de luptele greco-romane sau de tirul cu arcul, care au căpătat în ziarul din 12 iunie 1978 un spațiu mai mare. Astfel, meritul a fost nivelat. Nu era seriozitate, era mediocritate. Oricît de bun erai, nu aveai voie să fii chiar atît de bun!

Și, atenție, paginile acestea au fost tipărite cînd încă țara se găsea în epoca de dezgheț a socialismului românesc! Era pe final, dar încă se putea trăi în România. Mai tîrziu, pe măsură ce nebunia regimului avea să atingă cote de dezastru național, paginile Sportului cădeau ca solzii și ziarul rămînea în numai două foi, față, verso, de format mic. S-a ajuns ca victoria de la Sevilla a Stelei, din 1986, să primească doar o trimitere în baza paginii întîi, strivită de o altă odă pentru șeful PCR.

Astăzi, Simona Halep retrăiește șansa Virginei Ruzici, la distanță de trei decenii și jumătate. O fată de 22 de ani, care s-a născut după ce alți tineri au alungat comunismul din România, are toate privirile ațintite asupra sa. Presa, mai bună sau mai rea, dar oricum infinit mai selectivă, stresantă și așezată în serviciul oamenilor, îi dedică volume întregi Simonei.

Colega mea Luminița Paul a scris doar în aceste două săptămîni de la Roland Garros mai mult decît au scris toate ziarele din România în întreg anul 1978 despre Virginia Ruzici. Pe măsurate și pe luate! Nu mai aduc în discuție calitatea scriiturii. Nu pomenesc stilistica și pentru că sîntem subiectivi, dar și pentru că ni se pare că nu există termen de comparație.

Sîntem mîndri cu fiecare dintre cei 90 de ani de moștenire a Gazetei, însă nu ne putem face că nu vedem cum a arătat acel ziar din iunie 1978. Existau, desigur, o groază de lucruri și de oameni valoroși, dar se trăia prost și neliber pentru că societatea era una opresivă pînă la a-și ignora campioni precum Virginia Ruzici. Bucuria devenise aproape o culpă.

Cele două pagini vechi de jurnal de sport vin din țara în care au trăit bunicii, părinții noștri și, în bună măsură, noi. Fiecare am făcut cît am putut, cît ne-au lăsat vremurile și cît ne-a îndemnat propriul curaj.

Nu e vorba că judecăm pe cineva. Nimeni n-are acest drept și, acum că se crapă de ziuă la Paris, oricum alta e atmosfera în ziua marii finale.

Din fericire, România de azi începe să fie țara generației Simonei Halep, fata care a început tenisul trăgînd, pe străzile Constanței, un fileu înnădit din cordonul capotului mamei sale. De o parte a cordonului stă trecutul comod și deșirat, de partea cealaltă, suveran și riscant, viitorul.

Comentarii (46)Adaugă comentariu

nea caisa  •  7 iunie 2014, 10:37

TRAIASCA REPUBLICA CAPITALISTA ROMANIA IN FRUNTE CU COMITETUL SAU CENTRAL!
CAND NE SCRIETI, DLE TOLONTAN, DESPRE CHIPUL OMULUI NOU ( TRAIAN BASESCU) IN SOCIETATEA CAPITALISTA MULTILATERAL DEZVOLTATA?

Finala de atunci de la Roland Garros. Nici o țară pentru nostalgie! | Strategik.ro  •  7 iunie 2014, 10:38

[…] Read more here: Tolo […]

Florin  •  7 iunie 2014, 10:44

Exceptional articol. Sincere felicitări Cătălin si indiferent de rezultatul de azi, suntem mândrii de tine, Simona! Chiar dacă tenisul este un sport eminamente individual, prin atitudinea acestei jucătoare ne da un stop de mândrie si noua ca tare.

M. Rădulescu  •  7 iunie 2014, 10:49

D-le Tolontan, mă tot întreb cum de o fi ajuns tocmai la mine colţişorul acela de ziar? Şi … de fapt cred că a ajuns în tot oraşul, că altfel nu mi-aş explica motivul pentru care se bucurau toţi ca proştii, fără să ştie că în realitate e un succes uriaş al sportului românesc. Ştiu că aveţi „apetenţă” pentru speculaţii politice, dar aşteptaţi măcar până dăm „colţul” toţi cei ce am savurat în acea zi bucuria despre care faceţi vorbire !

bibicul  •  7 iunie 2014, 11:03

Stimate domnule Tolontan,
Faceti va rog abstractie ca folosesc un pseudonim. Nu acest lucru conteaza ci ceea ce vreau sa exprim.
Ati scris: „Finala a avut loc duminică. Era 11 iunie 1978 și Virginia Ruzici cîștiga turneul de tenis de la Roland Garros, o performanță fabuloasă, prima pentru România, un miracol care a rămas în picioare pînă azi, ca vîrful unei biserici înghițite de apele nămoloase ce aveau să vină.” La ce anume va refereati cand ati scris ca a foast prima performanta pentru Romania? Despre Nastase, Ile Nastase nu scapati un cuvintel. Aveti idee(este o intrebare retorica), in ce perioada si cate titluri de Grand Slem si unde a castigat Nastase? Aveti idee cum si cat se scria in Sportul despre el?
Ce rost are articolul dumneavoastra, ilustrat si cu fotocopii?
Hai sa fim seriosi, Simona Halep este in prima sa finala de Grand Slem. Poate va castiga, poate nu.Eu ii doresc sacastige si sa nu se opreasca aici. Prea mare este tapajul si in media si pe forumuri si cel facut de politicieni. Este identic cu cel facut de toate ziarele comuniste, inclusiv Sportul atunci cand, prin noroc am invins la Bucuresti in nu mai stiu ce preliminarii, o Italie campiona mondiala, de fapt o echipa imbatranita si plictisita. Am invins norocos pentru ca Zoff nu a vazut un sut din lovitura libera, tras pe jos. Va mai aduceti aminte de toatre ditirambele la adresa Stelei?
Sportul romanesc si Romania in general au de pierdut din cauza unui entuziam si unei atitudini copilaresti manifestate mai ales in presa. Sa stam calmi, sa ne evaluam lucid si corect, sa stim sa ne recunoastem slabiciunile, sa luam deciziile corecte pentru a progresa.
Cred ca si dumneavoastra doriti acest lucru.

tudom  •  7 iunie 2014, 11:28

fetele noastre, a 8-a oara medalii la canotaj, la europene. Pentru astea de ce nu s-a facut isterie, de ce nu a transmis A3:) Sa fim seriosi, e an electoral si prostii se inghesuie sa exploateze evenimentul. In parlamentul Moldovei nu s-a aplaudat victoria la canotaj, ci pentru ca o romanca joaca cu o rusoaica! Trist, pentru ca nu stim sa apreciem toti sportivii la adevarata valoare. Cum doua milioane de euro din banii publici pentru asa targgu mures cate zeci de terenuri de tenis se puteau face? cate randuri de echipamente pentru canotaj se puteau lua? E mai usor sa furi banii publici pe firmele de partid si sa mimezi, tu, ca primar, ca faci sport, nu?

nea alecu  •  7 iunie 2014, 11:43

„Sportul” era singurul ziar pe care-l citeam de obicei ….normal,de la prima pagina.Celelate ziare si reviste le intorceam imediat ce le cumparam la ultima pagina.Din pacate multi comptrioti au memorie selectiva si isi amintesc numai lucrurile frumoase.E normal sa ierti dar nu trebuie sa uiti .S-a trait prost intr-o societate represiva.Cine nu stie asta ,nu are nicio scuza.In 24 de ani s-a scris enorm despre aceasta perioada si nu mai putem spune ca nu am stiut.Revenind la tenis si la …politica.Nu avem voie s-o revendicam pe Simona.Ne bucuram pentru ea,ii admiram performanta dar nu trebuie sa fim atat de isterici.Nu este produsul sportului romanesc,este produsul familiei.Nu a crezut si nu a investit in ea niciun club,niciun minister.Doar familia sau ,cine stie,vreun sponsor.Sansele aparitiei unui alt Ilie Nastase sunt minime pentru ca aria de selectie este foarte ,foarte mica iar copii in care parintii nu pot investi 30-40.000 euro/anual nu vor putea juca nici macar turnee de juniori.Majoritatea parintilor nu-si va amortiza investitia,extrem de putini copii si juniori vor trai din tenis.Ar fi interesant de vazut o statistica in acest sens.Dar e greu de facut.Ar cuprinde doar jucatorii legitimati.

sorinache  •  7 iunie 2014, 11:59

Atunci erati o mizerie de ziar, azi aveti o mizerie de site. Ati devenit sclavii click-urilor si pentru asta orice prostie o transformati in stire. Citesc si eu marca, as-ul, l’equipe dar nicaieri nu vezi titluri ca in ziarele romanesti. Nici azi in ziua unei mari finale pentru sportul romanesc nu dat titluri cinstite. Stiri preluate de pe alte site-uri le transformati aici in mari exclusivitati.Luati exemplu de la 30-0.ro daca tot ii promovati pe aici!
Ce stiri sunt astea:
Succesul Simonei Halep i-a copleşit chiar şi pe cei mai mari fani ai jucătoarei din România. Un jurnalist de la … si atat!!!
Sau: Simona Halep era al patrulea cap de serie la Roland Garros, iar bookmakerii i-au oferit şi a patra şansă la cîştigarea turneului. Totuşi, Radwanska. Si punct!!!!
Sau: Finala a avut loc duminică. Era 11 iunie 1978 şi Virginia Ruzici cîştiga turneul de la Roland Garros, o performanţă fabuloasă, prima pentru România, un…
Pe-ni-bil! Huo GSP!, Huo Proprost! Mizeriilor!!!

dragos  •  7 iunie 2014, 12:12

Din pacate odele lui Ceausescu au fost inlocuite cu scandulurile mioritice din fotbalul din liga I, din pacate calitatea ziarului GSP nu este foarte ridicata, GSP trebuie sa aiba profit iar cine cumpara Gazeta nu tare il intereseaza sportul ci mai degraba cine ce mai spune sau multe alte scandaluri.

corolav  •  7 iunie 2014, 12:30

Domnule Tolontan, în cîteva din rîndurile de mai sus comiteți, cu sau fără rea intenție, o grandissimă eroare.
Scrieți Dumneavoastră:„ Luni,(adică luni,12 iunie 1978.n.a)SPORTUL,singurul ziar de sport din România,numele TRANZITORIU al GAZETEI SPORTURILOR de azi(n.a.,sublinierile îmi aparțin)publica un articol micuț pe prima pagină”.
Ei bine neadevărul constă în aceea că NICIODATĂ, da, NICIODATĂ numele de SPORTUL nu a fost numele TRANZITORIU pentru ceea ce înainte de 1947 a fost GAZETA SPORTURILOR.
Să ne întoarcem cu 70 de ani în urmă, adică în 1944, și să vedem cum a fost de fapt povestea.
Din urmă cu 20 de ani, adică din 1924, exista în România o excelentă publcație de sport, cea intitulată „GAZETA SPORTURILOR”.
La momentul septembrie 1944 se înființează O.S.P.(Organizația Sportului Popular), o emanație a Partidului Comunist de atragere a tineretului român în rîndurile sale, prin intermediul sportului.
Această organizație avea nevoie și de un organ de presă și, la scurt timp după aceasta,apare și publicația aferentă, numită „SPORTUL POPULAR”.
Pînă prin anul 1946(aproximativ) cele două publicații au apărut ÎN PARALEL.Deci…ERAU DOUĂ PUBLICAȚII DIFERITE !!
După 1946, GSP „a fost ajutată” să dispară, dar SPORTUL POPULAR merge înainte, „pe drumul tras de vajnicii tovarăși”.
În anul 1970 „SPORTUL POPULAR” se vrea a fi o publicație „mai elitistă” și devine „SPORTUL”, care își schimbă și formatul, devine mai bogată și ajunge , la un moment dat, să apară chiar în șapte zile din șapte.
Și, a venit celebra zi de 22 decembrie 1989, cea care a răsturnat toate rosturile vechi și ,din ziua de 23 decembrie, niște „oameni de bine ” au decis ca…„SPORTUL” să devină ”GAZETA SPORTURILOR”.
Ca în basme, broscoiul s-a dat de trei ori peste cap și a devenit un prinț, noul Făt Frumos al sportului românesc.
Asta, luînd un caz practic ar fi cam așa..,
Pe o cale ferată dublă merg în paralel, și în același sens, două
trenuri( trenul 101 și trenul 201).
La un moment dat celui din dreapta i se pune în față un opritor ( precum cele de la capăt de linie din Gara de Nord) și, normal, nu mai merge mai departe. Cel din stînga,201, însă, neîntîmpinînd opreliști,merge mai departe.
Și merge încă ani vreo 45 pînă cînd, în iarna lui *89, deraiază dar, din fericire, ca un Făt Frumos, (sau ca o felină) ajunge pe linia din dreapta, se transformă în trenul 101 și…merge MAI DEPARTE.
Cu alt mecanic, cu alt șef de tren, etc.
Cu alte cuvinte, aceeași Mărie dar cu altă pălărie.
Vorba unui vechi și înțelept înaintaș „La vremuri noi …oameni …NOI”.
Colegul Dumneavoastră , Cătălin Oprișan, scrie ,cîtedată, niște foarte frumoase și interesante pagini de amintiri din lumea sportului.
De ce niciodată nu a scris și despre această „hoție” pe care au comis-o acei oameni în noaptea de 22 decembrie 1989?
Sau poate nu aveți voie să scrieți despre această uzurpare a tronului, această veritabilă lez-majestate.
Așa precum, NICIODATĂ, niciunul din condeierii ( mai nou „testatorii”sau „clămpănitorii” dacă vreți) actualei magnifice publicații GSP nu a catadicsit să ia atitudine împotriva furtului comis de România ( nu FRF ci statul România) ( o singură dată a scăpat o vorbă amicul Oprișan)despre modul cum a cîștigat România turneul final european UEFA , juniori under 19, în ediția sa 1962, disputată în România.
Într-un loc din articolul Dumneavoastră de azi, ironizați faptul că numărul de atunci din 12 iunie 1978 al ziarului SPORTUL a scris foarte puțin ( în comparație cu cît o faceți voi , cei de la GSP).Acum , de fapt, exagerați cu aceste laude.
Și eu sînt român, și eu am tremurat în fiecare clipă cu sufletul acest minunat „

Cătălin Tolontan  •  7 iunie 2014, 12:35

4, M. Radulescu: eu n-am contestat bucuria de atunci, nici n-as avea cum. Am arata doar ce a scris Sportul, cit de putin fata de cit de mut asteptam oamenii. Si eu citeam Sportul si eu doream sa fie scris mai mult si mai bine decit era.

corolav  •  7 iunie 2014, 12:41

mic om MARE” care este Simona Halep.
Dar, lăsați-o să fie OM iar nu o ființă extraterestră.
S-ar putea să cîștige meciul cu Șarapova și ne-am bucura cu toții.
Dar, s-ar putea să și nu cîștige și atunci veți începe să-i găsiți toate defectele posibile.
Fiți OAMENI, înainte de a fi gazetari, și să ne dovediți că aveți și suflet iar nu numai un buzunar pe care să vi-l umpleți cu bani!
Nu-l agreez la modul deosebit pe gazetarul Cristian Tudor Popescu dar am apreciat vorbele sale cînd s-a abținut să comenteze prestația celor doi comentatori de la EuroSport ai meciului Simonei din semifinala cu Petkovic.
Aferim!
Sau, altcumva, …mai bine lipsă!

Radu  •  7 iunie 2014, 12:46

Dumneata, domnule Tolontan, vorbești atît de mult despre ce nu au făcut comuniștii și atît de puțin despre reușita Simonei că nu te deosebești cu nimic de ei!

Dă-i înainte: bate cîmpii voinicește!

Vlad  •  7 iunie 2014, 12:58

Un articol interesant, ca de obicei, dle. Tolontan. Eu sunt nascut in ’88 si nu am nicio afinitate pentru comunism. Totusi, am o mare nedumerire. De ce Romania a avut performante mai mari in sport inainte de ’89? Cred ca performantele sunt cele care conteaza mai mult, nu publicitatea care se face de pe urma lor…

nelu  •  7 iunie 2014, 13:07

Acum avem posturi TV câte vrei, dar acest capitalism românesc, puturos şi corupt, nu mai produce performanţele sportive de odinioară !Cum e mai bine ?

serban  •  7 iunie 2014, 13:38

nu inteleg de ce atita publicitate cu simona halep . oameni buni joaca numai so numai pentru banii ei si nimic in plus . pina la urma este doar o sportiva care nu poate aduce nimic util societatii . sa cistige 1.600.000 euro fara a avea nici o utilitate este o aberatie pe care o platim cu totii . valabil si pt fotbalisti / handbalisti si toti sportivii care pina la urma nu sunt decit niste circari amariti platiti regeste de catre o societate care nu isi regaseste valorile . nici un sportiv nu merita mai mult de 3-4000 euro pe luna si sa spuna si multumesc pt asta . indiferent ce ar face nu va merita acesti bani .

tegean  •  7 iunie 2014, 13:40

Fotocopiile aduc puţină lumină în cele prezentate de Dvs.
şi toţi cei care au trăit înainte de 89 îşi dau seama (privind la fotocopie) că jumătatea plină a paharului e puţintel mai mare, victoria Virginiei Ruzici fiind în fruntea primei pagini, însuşindu-şi din spaţiul cuvenit, prin ,,regulament”, politicului (în acei ani, sportul românesc chiar exista şi nu ducea lipsă, precum azi, de victorii pe plan internaţional iar prima pagină trebuia, de fiecare dată, să împace şi capra şi varza).
În acea vreme, nu numai greco-romanele sau tirul cu arcul dar nici măcar fotbalul nu avea accesul asigurat în programul singurei televiziuni din România – televiziunea naţională. Trebuie spus (Dle Ziarist) că finala Virginiei Ruzici de la Paris a fost transmisă în direct de televiziunea română, aşa că ,,Sportul” din ziua următoare trebuia să consemneze, în fruntea primei pagini!, ceea ce văzuse o ţară întreagă (în zi de duminică, pe unica televiziune – distracţia de căpătâi a românilor).
Prin articolul de faţă vă încadraţi perfect la capitolul propagandă (şi propagandişti – de şcoală noauă) doar că marea diferenţă care există între limbajul de lemn comunist / burghez, între proletcultism / burghezocultism, între vechea / noua propagandă,
scopul,latura principală-nemărturisită (dar finanţată cu generozitate) pe care o are (şi o va avea tot mai mult) – înfierarea cu sfântă mânie burgheză a perioadei de dinainte de 89 este că aceasta justifică status-quo-ul / starea actuală de lucruri (în care sportul e doar o victimă colaterală),
în primul rând faptul că tot ceea ce, din punct de vedere juridic, era în proprietatea comună a celor mulţi-a cetăţenilor români, astăzi (cum necum) a ajuns în proprietatea doar a câtorva iar aceştia, deţinând şi puterea politică, întreţin şi finanţează propaganda ,,multilaterală” care ne-a potopit şi în care accentul cade nu pe anticomunism ori pe procapitalism ci pe justificarea actualei clase stăpânitoare şi a stării ,,înfloritoare” de azi.

romanul  •  7 iunie 2014, 13:58

Noroc cu Simona ca a ajuns acum in finala de la RG, ca presa mioritica n-avea de gand sa mai aminteasca ceva de Virginia. Cu siguranta ca aceasta propozitie: „S-a ajuns ca victoria de la Sevilla a Stelei, din 1986, să primească doar o trimitere în baza paginii întîi, strivită de o altă odă pentru șeful PCR.”, a lasat urme adanci in mintea celor carora le pasa de sportul like-urilor, poate prea mult si au inventat sarbatorirea an de an a unei cupe prafuite. In rest, totul e incredibil, fabulos, halucinant, Romania e in stare de soc, romanii se cutremura si romancele inmarmuresc.

Libertatea de a-ți aminti, de a fi, de a deveni | DrStoica / da-te-n blogul meu, te rog!  •  7 iunie 2014, 13:59

[…] părerea lui, pe care eu o împărtășesc, atât. Întregul articol al lui Tolontan poate fi citit aici și chiar […]

ibvouba  •  7 iunie 2014, 14:00

corolav,ne miram/unii ne maniem/ ca ne spune Banciu adevarul pe care il stim si nu vrem sa-l recunoastem/de fapt,mai grav,ca nu facem nimic sa indreptam ceva.Paradoxal,ma simt obligat,asta simt,no ofense, sa te aprob si pe tine ,dar si pe Tolo!

paul  •  7 iunie 2014, 14:07

E adevarat, pe GSP se scrie mult despre tenis. Pacat insa de articole gen „Să vină banii! Simona Halep a obţinut cel mai mare premiu din carieră, aproape un milion de euro!” si alte sute de titluri si articole scrise doar pentru click-uri.

Dragoș  •  7 iunie 2014, 14:21

Accept că regimul comunist a făcut foarte foarte mult rău. Pe toate planurile. Așa cum este detaliat și aici acest subiect.
Nu pot însă a mă abține a vă reproșa calitatea articolelor din zilele noastre. Acum, că avem o presă liberă, unde poți scrie despre ce vrei tu, în 90% din cazuri poți citi pseudoarticole despre ce bârfe au mai apărut, despre ce baruri a mai frecventat X „sportiv”, despre ce înjurături și-au aruncat Y și Z.

Repet, atunci presa era ținută sub lesă. Acum ea este dezlănțuită dar plină de mizerii, de tot felul de nimicuri, de tot felul de pseudoziariști. Răspunsul la întrebarea „de ce așa?” mi-l pot oferi singur: „Asta se cere. Asta e societatea în care am ajuns să trăim. Majoritatea au înțeles greșit termenul <>. Acestea sunt subiectele care fac rating. Ratingul aduce bani prin sponsori. Dar, la un moment dat, calitatea deplorabilă de care dau dovadă articolele (și din Gazetă și din alte ziare) va îndepărta publicul cititor”.

Este păcat. Este păcat pentru că sunt câțiva oameni de calitate, cu simț jurnalistic. Dar aceștia se pierd încet-încet în marea de oameni care nu au nici în clin nici în mânecă cu meseria aceasta

danmotoran  •  7 iunie 2014, 14:34

DDraga Tolo‘, deja la momentul aparitiei articolului la care faci referire, Sportul aparea in format mic si de cele mai multe ori pe 4 pagini. Intradevar, s-ar fi putut scrie mult mai mult despre performanta Virginiei, dar condeierii acelui Sportul erau profesionisti si scriau despre sport. Din pacate cei de azi au mult msi putin talent si sunt total nedocumentati. Apreciez, totusi pe Catalin Oprisan si articolele de sambata ale lui Ioanitoaia.

Valentin  •  7 iunie 2014, 14:53

A fi dat spre lecturare celor care transmit meciul astazi. Nu celor de la Eurosport, celorlalti.

corolav  •  7 iunie 2014, 15:19

Văd că utilizatorului „M.Rădulescu” v-ați făcut timp să-i scrieți cîteva rînduri.
Mie, care v-am supus atenției două probleme, cît se poate de adevărate, chiar dacă nu prea digerabile, nu aveți curajul să o faceți.
Marele gazetar C.T. a uitat cînd a scris la GSP, i s-a răspuns, a fost luat în considerație și peste ani a devenit „boss”-ul de azi.
Mie, un anonim și neînsemnat glas din mulțimea de utilizatori ai arealului Yahoo, v-ar fi căzut galoanele dacă mi-ați fi scris trei rînduri.
Nu mă supăram chiar și dacă m-ați fi înjurat. Ar fi fost o dovadă că m-ați receptat , că semnalul meu a fost luat în considerație dar că nu vă convine să-mi dați satisfacție.
La urma urmei E ȘI TĂCEREA UN RĂSPUNS.
Închei cu aceasta!
Dar nu și ce mai am de spus.
Ați mai făcut caz de cît și ce s-a scris în acel număr din 12 iunie 1978, vis – a vis de cît a scris GSP, prin pana doamnei Luminița Paul, în ultimele două săptămîni despre Simona Halep.
Această luare de poziție a Dumneavoastră vine, mai mult decît orice, să ne demonstreze cît de îngust gîndiți.
Dumneavoastră comparați posibilitățile de astăzi, față de acelea de acum 40 de ani, de a face gazetărie. E o situație care nu poate avea termeni de comparație.
În ce fel, timpul și spațiul, impietau asupra modalității de a scrie atunci și cum este acum.
Atunci scriai după o tonă de material documentaristic , pe care uneori autorul ar fi trebuit să-l poarte asupra lui, vis-a-vis de gentuța cu laptop și incomensurabila cantitate de informație pe care o poți avea la îndemînă, acum,din spațiul Internet, încît să scrii nu una ci zece gazete în decurs de 24 de ore.
Și, nota bene, notițele și toată documentarea, la nivelul anului 1970, gazetarul și le făcea singur, acum el beneficază, în milionimi de secundă, de munca a poate un alt milion de truditori care au făcut-o pentru el.Umpleți gazeta cu sute de poze, care mai de care mai mari, mai ochioase, cele mai multe din spațiul Google. Atunci orice imagine preluată de undeva din afară avea în josul ei o indicație( foto Agerpres, sau TASS sau UPI, sau nu mai știu eu ce) a provenienței materialului. Astăzi nici măcar atît nu vă aplecați să o mai faceți. E acest Google un sac fără fund.În schimb faceți comparație între 1978 și 2014.
Și atunci, de ce vă aruncați cu atîta fervoare asupra acelor scurte două articole din acel număr din SPORTUL anilor 70, ilustrul „înaintaș” după cum afirmați, al nu mai puțin ilustrului său „avorton” (scuzați cuvîntul „urmaș”)?
Nu credeți că o faceți cu unități de măsură diferite?
Atunci ați fi fost mulțumit să aveți o „Dacia 1300” și să vă considerați un mare om al zilei.Azi dacă nu aveți o „sculă” de de cel puțin 25 – 30.000 de euro vă simțiți un coate – goale și , de pe soclul înălțimii voastre, nu mai puteți privi la cei ce au fost, care au făcut o excepțională muncă gazetărească.
Pe cînd voi, „ niște bieți epigoni”, „inimi reci,harfe zdrobite”, „niște răi și niște fameni/ I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni”.
Mă scuzați, „n-am găsit alte rime”(epitete și metafore)!
Mai spuneți că despre Virginia Ruzici, un monument al momentului, s-a scris atît de puțin ( la momentul iunie 1978) iar despre alte evenimente sportive enorm.
Glumiți, desigur!
Ia amintiți-vă cît s-a scris cu mai puțin de o lună în urmă despre alte sporturi , în GSP( și, slavă domnului !, am tot bătut eu darabana , dar degeaba)și cît despre fotbal. 2 % față de restul de 98%.
Acum că fotbalul e „pe butuci” trebuia găsit un „ciolan tare” și iată că a venit în performanțele acestei superbe copile din România. V-a ridicat mingea la fileu și n-ați ratat.
Pac! în terenul adversarului ( adică al nostru, al cititorilor).
Cîte un 3 la 0 sec în meciurile din fiecare zi.
Dar, cum zicea cineva mai sus, nimic despre aurul canotoarelor, despre calificarea voleibalistelor.Sînt curios ce veți scrie despre meciul de diseară al handbaliștilor, contra Suediei.
Sincer, eu vă doresc să fiți sănătos( că e foarte important, acest lucru) dar nu vă aprob ce scrieți și felul cum o faceți!

Cătălin Tolontan  •  7 iunie 2014, 15:55

25, corolav: cind spuneti ca ziarul gazeta sporturilor nu scrie despre tenis, handbal sau despre fosti mari campioni ma tem ca nu cititi ziarul. Ceea ce sigur ca nu e o culpa, dar nici nu va ajuta sa-l demolati 🙂

multumesc, o zi buna

tudor mosh  •  7 iunie 2014, 16:03

Daca am ajuns sa citim la un jurnalist de talia domnului Tolontan adjective de genul „neliber” (nici nu cred ca exista in vreun dictionar, dar, chiar daca exista, banuiesc ca ar trebui sa fie un dictionar pentru handicapati stilistic) mie mi se pare ca intram mai degraba in epoca unei generatii al carei lider este Elena Basescu, si nicidecum Simona Halep. Articolul mi-a placut, mai ales referirea la „Sportul” din 8 mai 1986, pe care cred ca-l mai am pe undeva, prin pod, dar pe care, din nefericire, nu-l pot inrama sa-l agat in holul de la intrare pentru ca, intr-adevar, prima pagina este dedicata aniversarii infiintarii Partidului Comunist Roman… dar folosirea acestui termen mi-a dat o senzatie de greata, ca si cum l-as fi ascultat pe Boc, Ponta sau Mircea Geoana debitandu-si tampeniile enorme cu mijloace retorice rudimentare… Una peste alta:HAI, SIMONA!

Miki Maus  •  7 iunie 2014, 17:56

”Nicio ţară pentru…” e o traducere cam stângace pentru ”No country for …”.
Zău că nu merge.

brotberuf  •  7 iunie 2014, 22:14

nu conteaza ca la editia ’78 n-au participat chris evert, navratilova sau goolagong, asa cum nu conteaza boicotul jucatorilor atp din 1973.

brotberuf  •  7 iunie 2014, 22:18

nu stiu in ce tara traiai tu, dar noi, cand dadeam inapoi pe tvr, limba romana ni se parea straina. am vazut finala lui ruzici la tv beograd, unde urmaream toate chestiile importante in materie de sport si chiar politica. suntem straini in propria tara ?

Sorin T  •  7 iunie 2014, 23:38

Daaa, Roland Garros, nostalgie, hai Simona, deci da.
Altceva? Noutati cu doamna Presedinte Udrea?
Nimic?
Vreun procuror curajos la Congres, ceva?
Nimic?
Cum ce sa caute DNA la congres?
Pai s-o felicite pe doamna Presedinte, normal.
Deci clar justitia functioneaza in Romania si cei de la A3 v-au jignit degeaba, domnule jurnalist de investigatie Tolontan.

Dani  •  8 iunie 2014, 4:43

„Oricît de bun erai, nu aveai voie să fii chiar atît de bun!”
Ilie Nastase, Nadia Comaneci, Ghe. Hagi, Ivan Patzaichin…mai vrei si alte argumente in favoarea ideii ca minti cu nerusinare?

titidinmagura  •  8 iunie 2014, 5:09

Dle gazetar, daca mai aveti oaresicare onoare profesionala, sper sa va scuzati pentru ineptiile pe care le-ati scris aici. Si multe alte comentarii va obliga la acest gest de demnitate. O transmisie tv valoara in acei ani mai mult decat o cronica in „Sportul” (desi multe erau remarcabile; nu e cazul gsp de azi. Chiar si O.I. scria mai bine decat acum.) Si sa nu uitam ca in anii „aceia” (!??!) s-au realizat performante sportive EXCEPTIONALE: la handbal, la volei, la atletism, la fotbal,la gimnastica, la box, la canotaj, la tir….O, tempora!! Dar ce multi bani castiga gazetarii azi!!??

Ramon  •  8 iunie 2014, 8:35

in 1978 Sportul ne aducea mai multa informatie si mai putin pupinc… Nu a fost mai mult loc pentru Ruzici pentru ca hartia nu era consumata pe demagogia lui Burleanu sau ce a mai facut nea Ovi acum 40 de ani. Atunci aveam informatie, acum avem in primul rand manipulare.
Din nou sustineti ca actuala gazeta este continuatoarea celei din 1924. Fals, acea Gazeta a falimentat in 1947, iar Sportul Popular (sustinut de stat) a supravietuit. In 1989 Sportul s-a metamorfozat in Gazeta Sp, luaind doar titlul celei vechi. Nu mai sustineti lucruri false. Gazeta de azi este ceea ce este, gazeta din 1924-47 a fost ceea ce era atunci, sunt diferente de conceptie, aspect, financiare, etc.

Cătălin Tolontan  •  8 iunie 2014, 9:01

34, ramon: ne pare rau sincer ca nu va oferim ceea ce cautati.

Problema e ca, fara nici o ironie, traind in prezent, nu ne putem informa din ziarele din trecut.

Inca o data, ne pare rau. Multi cititori sint multumiti si ne apreciaza munca, dumneavoastra, nu.

AndreiDinGalati  •  8 iunie 2014, 23:42

las-o jos ca macane domnu` catalin.pana in finala ziarul in care sunteti unul din pastori halep era pe undeva pe la subsol.atatea sporturi la care am luat medalii au avut chenare mult mai mici decat a fost in sportul in conditiile in care nu prea esti limitat de 2 pagini.si sa revenim la halep pana in finala breaking news a fost doar jiji,reghe al arabiei,pintilii si alte nimicuri.ati scris o zi despre tenis si deodata va pasa de sport.de maine revenim la „oile” nostre :unde pleaca tanase,ce mananca jiji,ce mai zice reghe,pe cine mai vrei la steaua,etc.fara suparare dar nu fi fariseu, continua cu anchetele caci acolo excelezi si reprezinti o mangaiere si o speranta pentru noi

ce continuitate, mon cher?  •  8 iunie 2014, 23:43

Intre cele trei publicatii, adica intre Gazeta Sporturilor interbelica, Sportul Popular (ulterior Sportul) si Gazeta pe care o conduce dl. Tolontan exista aceeasi continuitate ca in cazul metamorfozelor suferite de clubul Poli Timisoara (care si-a perpetuat, chipurile, prezenta in fotbalul autohton folosind binecunoscutele clone Fulgerul Bragadiru-Poli AEK si respectiv Recas).

Cam asa si cu GsP.

Numai ca aici intervine o mica diferenta; daca timisorenii si-au dat silinta sa copieze macar formal varianta originala (vezi etapa Bragadiru si lupta lor pentru dreptul de a purta culorile alb-violet) in cazul Gazetei nu putem vorbi nici macar de salvarea aparentelor.
Cele trei jurnale nu au avut niciodata nimic in comun la capitolul politica editoriala. Sa admitem ca asta s-a intamplat din motive obiective desi lucrurile nu stau chiar asa. As putea sa intru in detalii ample si sa dau foarte multe exemple care sa-mi sustina afirmatia dar nu vreu sa scriu chiar un roman.

Am sa spun doar atat: principalele gazete de sport din Romania au fost, in fond, trei publicatii cum nu se poate mai diferite una de cealalta:
– prima a fost un ziar de sport adevarat, cu limitele impuse de mijloacele de informare ale epocii dar sustinut de niste oameni entuziasti si care, daca ar fi supravietuit ca publicatie, ar fi putut fi azi un echivalent romanesc al marilor jurnale de profil occidentale.

– „Sportul” comunist era un ziar sufocat de cenzura si care a avut succes la public pentru ca in el mai „scapau” editoriale scrise de oameni ca Ioan Chirila (un fel de Catalin Oprisan al zilelor noastre) sau Ioan Cupen, alaturi de cronici (cele mai multe cam schematice si plicticoase) ale partidelor din Divizia A la fotbal dar si de o puzderie de informatii-blitz (rezultate meciurilor, programe de disputare) care acopereau cam toate ramurile sportive. In plus, pana pe la jumatatea anilor ’80, ziarul ala a scapat necontaminat cu stiri despre politica PCR (de fapt despre ce a mai facut tovarasu’ si nevasta-sa) si care reprezentau cel putin 90% din textele celorlalte ziare ale vremii.

– Gazeta Sporturilor de azi e un tabloid deghizat in ziar de sport si care, sub pretextul (fals) ca altfel n-ar putea supravietui, si-a educat publicul (ala care a ramas) sa nu mai consume informatii sportive adevarate ci tot felul de can-canuri cu si despre diversi indivizi care practica sport sau care se invart, cu sau fara vreo treaba anume, in jurul fenomenului. Plus ca a lansat moda perversa a articolelor ale caror titluri nu au legatura cu continutul (sau cu logica lui) ci doar au menirea sa incite oamenii sa parcurga textul deasupra caruia sunt asezate.

Inchei aici urandu-va, d-le Tolontan, multa prosperitate! Adica sa aveti cati mai multi cititori „multumiti si care sa va aprecieze munca” si de acum incolo.

cetateanu turmentat  •  9 iunie 2014, 9:39

Cataline,

In 1978, finala a fost transmisa in direct de televiziunea nationala TVR, unde se glorifica partidul, conducatorul si realizarile marete.

In 2014, finala este transmisa de Antena 3, unde este laudat si mediatizat Victor Ponta ( Cristian Topescu nu s-a putut abtine sa nu-l pomenesca in comentariul sau de la finala Simonei…).

Daca in 1978, la formarea ca jucatoare de tenis a Virginei Ruzici, statul roman avea o contributie insemnata, astazi, la performantele Simonei Halep, contributia guvernantilor este nula !!

marian  •  9 iunie 2014, 15:11

hei cataline ia fa tu un efort si vezi cum arata gazeta cand idiotul neamului era in libertate si acel ziar din 78.IDENTIC dar macar atunci se mai facea ceva in tara asta in afara de circ.si daca poti poate poti sa o intrebi pe doamna szabo ce a realizat pentru romani de cand e ministru ca de carat flori la aeroport putem toti .

Carol_K  •  10 iunie 2014, 6:34

Acum scriem mult,vorbim la mult si la TV.Nu ne mai oprim din scris si din vorbit ! Pe atunci scriau putin si foarte putin dar castigau finale. Prefer varianta de atunci !

fanulumocanu  •  10 iunie 2014, 15:16

Nea Ovi zice sa nu ne bucuram prea tare, sa n-o ridicam in slavi pe Simona. Cred ca i se trage de pe vremea aia cand ” bucuria era o culpa”.

Donkeypapuas  •  10 iunie 2014, 19:36

Iar dezinformare marca Tolo!
Domnule Tolontan, dar de ce uitaţi să prezentaţi pagina din ziarul Sportul din ziua de MARŢI? De ce uitaţi să spăunţei că ziarul Sportul avea doar 4 pagini în care trebuiau cuprinse mai toate evenimentele sportive nu numai de la noi, ci şi din lume? De ce uitaţi să faceţi o paralelă cu evenimente paralele din viaţa presei post-revoluţionare? vreţi să vă amintesc eu un episod jalnic? Acela al podiumului integral românesc de la gimnastică, la Sydney, pe care, în ziua următoare, măreţele publicaţii din România (între care şi ProSport la care, dacă nu m-am ramolit, activaţi şi dumneavoastră la acel moment) l-au ignorat complet!

Dann  •  11 iunie 2014, 6:54

D-le Tolontan, am si eu o nelamurire la care nu am gasit pina acum raspunsul. Poate ma lamuriti dvs. Despre ce este vorba : multe „personalitati” ale statului incearca sa isi faca „publicitate” utilizind realizarile aceste fete, cu toate ca nu au contribuit cu nimic la evolutia acesteia. Tenisul este un sport individual, dar se putea face un contract intre sportiv si federatie pentru sponsorizarea acestuia (gen vestita frunza a lui Udrea!!)si atunci era „corecta” aceasta propaganda. Faptul ca mass media s-a trezit acum este datorat pauzei din fotbal! Trist, dar asta e realitatea. Si acum sa revin la obiect. Simona a cistigat peste 800.000 euro, suma pentru care statul francez au taxato! Intrebarea mea este daca si statul roman isi i-a cota parte de impozit? Vorba bancului clasic Radio Erevan – nu i-a dat ci i-a luat… Aici ar trebui intervenit, daca vor sa ajute pe sportivii care merita…

V.A.  •  11 iunie 2014, 9:05

Din ce imi amintesc, in acel an a fost un boicot al marilor jucatori,nu mai stiu din ce motiv au lipsit la start Chris Evert, Navratilova etc., astfel ca Virginia Ruzici – care nu a participat la boicot – a avut un drum mai usor. Asta, insa, nu scade cu nimic meritele acestei doamne a tenisului. In definitiv si Simona a fost beneficiara unor „boicoturi”, adica eliminarile altor mari jucatoare.

florin  •  14 iunie 2014, 22:28

Probabil ca pentru autorul articolului foaia unica era cea pe care o primea de la parintii sai pentru a se sterge la fundulet (o problema reala a vremurilor respective era calitatea si uneori lipsa hartiei igieniece).
Oare de ce toti cei care nu au trait vremurile respective incearca sa -si castige banii din povesti lipsite de adevar ? Nu va cunosc domnule autor ,si nici nu imi doresc ,dar pentru cultura dumneavoastra si pentru bunul simt al adevarului , va informez ca Sportul Popular intr-adevar unicul ziar de sport , din acea perioada , nu a aparut niciodata in format „o foaie fata verso”, ba mai mult,performanata Virginiei Ruzici a fost urmarita si apreciata de toti cei interesati chiar in direct la TV ( este adevarat ca doar alb -negru ) Printre atele, va informez ca eram fericitul posesor al unui abonament la acel ziar (pe langa altele 7 obligatorii la Scanteia sau Scanteia Tineretului- nu am siguranta ca intelegeti ce va scriu.
Daca doriti va stau la dispozitie pentru a va oferi informatii reale despre lumea sportului din acea perioada ,ce pot fi mult mai utile pentru scrierea istoriei sportului Romanesc decat inventiile sau interpretarile ce apar in presa doar pentru a avea un subiect de scris.
Cu speranta ca intelegeti mesajul meu sper sa-oferiti atentia cuveniata si pe viitor sa contribuiti prin articolele scrise la o informare reala a copiilor nostri 1

Vasile  •  1 iulie 2014, 14:12

Românii au o memorie colectivă debilă. Salut orice demers de rearătare cu degetul a hidoşeniilor din comunsim, cu atât mai mult pe cel de faţă, amprentat de stilul Tolontan.

Comentează