Contul de piatră s-a dărîmat

joi, 5 decembrie 2013, 9:47

Ruta secretă a milioanelor din Gala Bute (IV). Ultimul episod

După doi ani pierduți, DNA să se uite la plățile derulate din contul RO22TREZ7005069XXX001612 de la BRD Dorobanți, în perioada 1 – 8 februarie 2012! (Atenție, pericol de documente false!). Cum a schimbat investigația unui ziar soarta unui caz de fraudă din bani europeni trimis la casat.

Investigație de Mirela Neag și Cătălin Tolontan

Am ajuns în ultima cameră a secretelor. Și, în două zile, s-a fisurat scutul de protecţie care radia impenetrabil deasupra Galei Bute.

Două zile au schimbat doi ani de imunitate, cu o viteză care ne-a luat și pe noi prin surprindere. Iată ce s-a întîmplat.

Duminică, 1 decembrie, ziarul reia investigaţia și acuză DNA de mușamalizarea cazului de fraudă a fondurilor europene, ipoteză pe care Gazeta o publicase în clar acum o lună. Urma să o demonstrăm.

Parada de 1 Decembrie
”La parada de Ziua Naţională, înaltele oficialităţi își pasau ediţia specială a voastră pe la spate, ca o minge fierbinte de handbal. Citeau despre complicitatea minister – fonduri europene – bancheri – procurori și se întrebau cît de departe veţi merge”, ne-a relatat un martor prezent pe la ceremonii între mai marii statului.

Ce republică de rahat avem, ne-am zis atunci, de vreme ce ditamai demnitarii și militarii tremură cînd e vorba de bani, de Udrea și de foștii securiști care împărăţesc fondurile europene!

Nici azi nu știm ce să credem despre frica asta aproape animalică a lor.

Și apoi s-a rostogolit mingea de handbal împachetată în ziar. Ziarele care nu vor să moară și singurele care, în mod real, mai produc astfel de efecte în societate.

Acuze fără precedent la DNA
Luni, 2 decembrie 2013, DNA relansează dosarul Bute într-un mod dureros pentru instituţie și spectaculos pentru oameni. Procurorul șef adjunct Mariana Alexandru respinge rechizitoriul colegei sale Alina Florentina Stoica. Nu e ceva cu totul ieșit din comun, dar ceea ce urmează e fără precedent.

Cele 8 pagini ale Ordonanţei de respingere sînt de o duritate extremă. Procurorul șef spune că ”rechizitoriul e nelegal”. Că, nerespectîndu-se legea, au fost iertaţi de-a valma cei din ministerele Elenei Udrea, al lui Ion Ariton, din companiile de stat și din federaţia de box. Ordonanţa dezvăluie inclusiv un pasaj total jenant pentru cei care au întocmit vechiul rechizitoriu.

”Afirmaţia din rechizitoriu potrivit căreia valoarea contractului nu putea fi determinată decît în mod subiectiv este greșită” – Procuror șef adjunct DNA

Incredibil cum îi scăpau!
Înţelegeţi? Procurorii susţineau că audienţa unui contract de publicitate nu poate fi stabilită cu cifre. Procurorii erau, faţă de cei pe care teoretic îi cercetau, mai blînzi decît ar fi îndrăznit să fie funcţionarii cu ei înșiși. Nu era un rechizitoriu, ci o indulgenţă!

Pe scurt, șefa le spune: voi, procurori de caz, îl acuzaţi doar pe Obreja și îi faceţi scăpaţi pe toţi ceilalţi! Ce spaimă trebuie să tragi ca să rasolești fără mustrări de conștiinţă un astfel un dosar!!! Sau ce protecţie ţi s-a promis.

Ce e în dosarul acela de a luat foc procurorul șef?
Și ce mult trebuie să te înfurii, ca șef, uitîndu-te în dosar, ca să vii cu o redactare atît de severă, cu siguranţă necolegială, și să o faci publică!

Mai ales că Alina Florentina Stoica, cea urecheată în plină zi, nu e un simplu procuror de caz, ci șefa serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene. Reţineţi cuvintele ”anticorupţie” și ”Comunitatea Europeană” din titlul nobiliar pentru că sînt importante!

De fapt, am asistat nu la scoaterea de la sertar a dosarului Bute, ci la oprirea de la casat a acestui caz.

În mod aproape miraculos, dosarul a fost salvat chiar înainte să fie împins cu deștul în mașina de tocat hîrtie, așa cum fusese împachetat vreme de doi ani și vidat pe 6 noiembrie 2011. Pe de altă parte, e remarcabil, totuși, că DNA și-a mărturisit în public problemele. Va avea de muncă pentru a-și restaura încrederea celor care au susținut-o.

Cu zgomot și umilinţe, dosarul a renăscut în faţa românilor. Și nu numai în faţa lor.

Chestorul care a plătit
Marţi, 3 decembrie 2013, se petrece al doilea episod, mai puţin mediatizat. Ministrul de interne îl demite brusc și fără explicaţii pe Janică Arion Ţigănașu, șeful Direcţiei Generale Anticorupţie din MAI.

Nu spunem mai mult în acest moment, dar chestorul Ţigănașu poate vorbi despre blocarea vreme de doi ani a dosarului Galei Bute. Și a altor cazuri. Poate vorbește mai tîrziu, cînd i-o trece frica.

Cert e că și la el apare particula ”anticorupţie”. Și el trebuia să vegheze la ”corectitudinea absorbţiei fondurilor europene”.

Misiunea discretă a lui Michael Servoz
De fapt, episodul zero, aproape nebăgat în seamă, se înfipsese în inima sistemului în urmă cu o săptămînă.

Pe 25 noiembrie, cînd noi toţi ne uitam pe cer ca să pice banii de la chinezi, europenii au lansat o misiune MCV în România, în căutarea banilor cetăţenilor europeni.

Delegaţia a fost condusă de un înalt oficial, Michael Servoz, adjunctul secretarului general Manuel Barosso.

Folosind surse, Hotnews anticipa că se va discuta despre îngrijorările serioase ale Comisiei legate de corupţia pe fonduri europene și, în general, pe achiziţii publice. Uite cum apar și aici termenii ”anticorupţie” și ”fonduri europene”!

Servoz a plecat în liniște, acoperit de artificiile trase pe cer la Snagov în cinstea oaspeţilor chinezi.

Imediat, au urmat cele două decapitări la vîrf.

Totul depinde de noi

Ar fi impresionant și ar fi greșit ca totul să se desfășoare atît de simplu. Să vină cineva de la Bruxelles și să reașeze lucrurile pe un curs decent. De fapt, totul e mult mai dificil. Pentru că, fără români, Gala Bute rămînea la stadiul de acum doi ani. Doi ani și jumătate a durat strădania ca acest caz să nu fie făcut fîșii. Și n-a fost macerat, datorită unor oameni de aici.

Român era inspectorul DLAF care, pe 1 februarie 2012, văzînd plata de 8.116.800 milioane de lei făcută de ministerul Elenei Udrea direct în contul de trezorerie al BRD, a întrebat ”Din ce bani aţi plătit?”.

”Din bani europeni nerambursabili, cum din ce bani?!”, răspunde ministerul pe 2 februarie 2012, nervos pe obraznicii de inspectori anticorupţie.

”Plata de 8.116.800 s-a făcut din buget, titlul 56 – Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, mai exact Fondul European de Dezvoltare Regională” – Explicaţia MDRT către DLAF pe 2 februarie 2012.

Români sînt, desigur, și cei care au plătit deși, conform DLAF, ar fi trebuit să nu plătească. Dar români sătui de corupţie și, mai ales, sătui de frică sînt și cei cu ajutorul cărora am reconstituit ceea ce s-a întîmplat în continuare pe ruta banilor.

PASUL 7: Ministerul plătește în contul băncii
Pe 1 februarie 2012, MDRT varsă 8,1 milioane de lei din destinaţia bugetară a programului de bani europeni. Suma nu intră în contul de credit al lui Obreja ci, potrivit contractului de ipotecă, în contul de trezorerie, unde se derulează operaţiunile filialei Dorobanţi a BRD Societe Generale cu statul.

2012 avea să fie un an negru pentru BRD. Mai mulţi directori din BRD, printre care și numărul 2 al băncii, Claudiu Cercel, au fost reţinuţi în decembrie 2012. Consecinţa? Un lot de oameni de afaceri și bancheri a fost trimis în judecată în 2013 pentru păgubirea bugetului de stat printr-un mecanism de acordare de credite.

Deși derulată după alt algoritm, Gala Bute nimerise și ea în malaxor. Dragă DNA, înainte de arestările din decembrie 2012 din lotul bancherilor fusese șmecheria cu Gala Bute din februarie 2012!

Astăzi, cei 8.000 de oameni care lucrează în BRD ar pune bani de la ei ca să calce la intrarea în sediile băncii pe moaca tipărită poster a celor care au făcut combinaţiile. ”Atît de mult rău fac astfel de afaceri imaginii unei bănci și atît de mulţi nevinovaţi suferă!”, spune unul dintre ei.

”BRD a avut, începînd de prin 2007, cîţiva oameni care se ocupau de șmecherii cu politicienii. Acesta e adevărul oricît ar nega banca! Tot adevărul e că, după 2012, banca a încercat din răsputeri să scape de oamenii ăștia și să-și restaureze prestigiul” – Sursă a Gazetei

PASUL 8: Obreja stinge creditul
Deși banii intră în bancă pe 2 februarie 2012, creditul se stinge pe 8 februarie. Dintre toate operaţiunile bancare petrecute în această săptămînă secretoasă, fără dubii e că, pe 8 februarie 2012, Obreja face ultima plată din Raiffeisen, cam de 2,2 milioane de lei, către contul de credit din BRD.

Astfel, contul de credit BRD Academiei din București colectează 10 milioane de lei, cît e nevoie ca banca să-și recupereze împrumutul oferit lui Obreja pe mînă cu ministerul în iulie 2011.

Datoria este, așadar, lichidată.

Obreja: ”E profitul meu, nu vă interesează”
Dar Gala înregistrase un profit de aproximativ 1,2 milioane de euro. Cam asta e suma, oricît s-au plimbat banii între bănci, firme și contracte. Există calcule, documente și urme. Unde e profitul?

Nici Obreja nu neagă ideea profitului, doar a repetat acum două zile că ”nu e treaba voastră cîţi bani am cîștigat eu, că am muncit pentru ei, și nu cred că se așteaptă cineva să organizezi un asemenea eveniment, care va rămîne și peste 100 de ani, fără să cîștigi bani!”.

Și, din acest moment, voi veţi alege dintre două finaluri. E ca o carte cu două variante de încheiere. Nu vă împingem către nici una dintre ele. Nu le credităm, vi le povestim.

FINALUL 1
Bani pentru Bute
Din cele 1,2 milioane de euro, Obreja rămîne cu mult mai puţin. El păstrează cîteva sute de mii, iar restul îi dă mai departe. De ce?

”Pentru că Bute nu se putea mulţumi doar cu cei 690.000 de euro care au fost plătiţi de către Obreja spre Canada Ltd, drept bursă a lui”, spune susţinătorul acestei variante.

Iniţial, campionul primise 1,86 milioane de euro de la Obreja, dar îi întorsese banii, ajutîndu-și prietenul în operaţiunea de golire rapidă a contului de credit. Au făcut asta pentru a banii să piardă, credea organizatorul galei, restricțiile de mișcare ale fondurilor europene. A fost o substituire fără efect legal, dar care a conservat secretul.

”În final, Obreja oprește cîteva sute de mii de euro pentru el, iar restul îi dă lui Bute, bani pe care nu o să-i recunoască niciodată, nici unul, nici celălalt”, spune sursa.

Obreja agreează doar o parte a acestei variante. Cea potrivit căreia MDRT-ul i-a plătit 80% din credit, el a completat 2,2 milioane de lei, ”iar profitul și felul în care eu m-am stins cu Lucian nu privește pe nimeni”.

”Ce mă deranjează e că, prin ceea ce aţi scris, mi-aţi făcut rău nu doar pentru această gală, ci și pentru celelalte evenimente pe care doream să le organizez. Și încă vreau!” – Rudel Obreja

FINALUL 2
Bani pentru clienții ministerului
Din cele 1,2 milioane de euro, Obreja rămîne cu mult mai puţin. El păstrează cîteva sute de mii, iar restul îi dă mai departe. De ce?

Pentru că știa că e dator ministerului… creditul… gala… plata…, toate favorurile care l-au făcut acum pe un procuror șef să izbucnească și să-i transforme din martori în inculpaţi!

”Din contul de trezorerie al BRD Dorobanți, RO22TREZ7005069XXX001612, unde ministerul a plătit 8,17 milioane de lei, nu pleacă spre stingerea creditului decît puţin peste jumătate”, spune o sursă a Gazetei.

Pînă la 10 milioane de lei, Obreja plătește el restul, din profit. Face două plăţi. Prima de aproximativ 3,3 milioane de lei, a doua de 2,2 milioane (pe aceasta o recunoaște oficial).

Mecanismul bancherului
Cam 3,5 milioane de lei, deturnaţi din plata iniţială către Obreja, rămîn în contul de trezorerie al BRD! Un bancher a gîndit mecanismul. E genial, admiteți! Cine să mai urmărească banii după ce creditul a fost plătit, iar ministerul anunță că totul e stins?!

Acești bani rămași în cont sînt, în mod normal, ai lui Obreja, pentru că el a achitat creditul. Dacă i-ar muta cineva fără voia lui e ”folos necuvenit”. Termen uzitat în Ordonanţa DNA!

Dar Obreja, ”printr-o operaţiune care poate semăna fie cu cedarea, fie cu neglijenţa uitucă, lasă ministerul să-i folosească banii așa cum vor directorii de acolo”, zice altă sursă. Un director din minister indică băncii unde să facă plata. Cu o acoperire legală. Astfel, suma de 3,5 milioane de lei decolează din contul de trezorerie între 1 și 8 februarie 2012. Aceasta e săptămîna secretelor!

Se fac plăţi și această sumă se găsește și acum, în alte conturi din BRD. De ce stau acolo de doi ani? ”Pentru că cei care au primit banii mor de frică de vreme ce scandalul n-a ieșit de pe scena publică”.

Protecția promisă și, pînă acum îndeplinită de DNA, nu a fost suficientă. Mereu mai există un grup de procurori sau de investigatori sau de martori intratabili.

3,5 milioane de lei stau de doi ani în bancă. Cîta mai frica le e! Iarăși frica, omniprezentă, frica în stare să ia banii, să-i mute, dar și să te facă să salivezi lîngă grămada de cash.

Chiar dacă au gîndit o acoperire legală și chiar dacă au ascuns și falsificat documente, bancherul și ceilalţi implicaţi au riscat un lucru: există documente reale (nu cele false prezentate pînă acum) și există urme stocate ale acestor operaţiuni.

Cum se întîmplă asta? Păi, cînd, după cum confirmă chiar azi o analiză a Gândului, România a dat 9 miliarde de euro la UE și am luat 4,8 miliarde în perioada 2007-2013, este evident că există oameni în stat care văd efectul devastator și-i caută pe cei care îl produc.

Iar mizeria este mult mai mare. Pentru că mai există alte miliarde de euro pierdute, nevidențiate la scara țării! Aceste deturnări provin din proiecte refuzate de europeni, dar plătite din buget. Exact cazul ilustrat, la scară mică, de Gala Bute! Miliarde de euro fraudate în cei 7 ani!

Al cui e contul unde s-au dus banii? Clientelism politic! Mai mult nu putem scrie acum.

”Nu cred ce-mi povestiţi! Să mă facă așa ministerul pe mine? Să-mi ia banii? Nici vorbă! Nici nu aveam de unde să pun mai mult. Am plătit doar 2,2 milioane de lei cînd am stins creditul” – Rudel Obreja

Ce va face Obreja?
Credincios lumii dure din care vine, unde onoarea e vitală pentru făurirea unui destin, fostul boxer n-a spus autorităţilor mai nimic pînă acum, faţă de ce putea să spună.

Obreja a acceptat statutul de unic vinovat, cu puţine capete de acuzare.

Dar, în acest moment, lucrurile o iau razna. Pentru că zeci de oameni vor reveni la DNA, de data asta nu ca martori, ci ca inculpaţi. Iar Obreja habar n-are unde s-a dus restul de bani, dacă versiunea a doua e cea pe care o credeţi. Oricum, grosul nu e la el!

Și, chiar dacă li se va promite din nou protecţie, cei rechemaţi la DNA știu un lucru: prima oară imunitatea n-a funcţionat.

Alegeți varianta!
E decizia voastră pe care dintre cele două variante de final mergeţi. Oricum, noi vom continua să relatăm despre acest caz și se va vedea cine a avut dreptate.

Acum, iată ultimul pas. Incontestabil.

PASUL 9: Se încearcă păcălirea Comisiei Europene!
Pe 16 februarie 2012, la o săptămînă după ce Obreja lichidase creditul, ministerul Elenei Udrea transmite Cererea de Rambursare nr 2/16.02.2012 către Direcţia de Gestionare a Fondurilor Comunitare pentru Turism cerînd decontarea a 8.116.800 de lei.

”Funcţionarii ministerului au făcut cu știinţă afirmaţii inexacte în cuprinsul cererii de decontare” – Procuror șef adjunct al DNA

Se încearcă păcălirea europenilor. Acești 8 milioane ceruţi spre decontare fuseseră pasămite cheltuiţi pentru promovarea frunzei la Gala Bute! Dar nu e așa și DNA a văzut, în sfîrșit, capul de aţă de care să tragă.

”Pe europeni i-a enervat sfidarea raportului DLAF și faptul că s-a comis frauda chiar și la un caz de o asemenea expunere” – Sursă a Gazetei

Vom recupera banii pentru că i-am expus
Știţi cum se numea directorul general al autorizării plăţilor europene la MDRT? Doina Surcel, să reţinem numele că-l vom mai auzi.

DNA cere imperativ propriilor oameni ”continuarea urmăririi pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor responsabile” pentru prezentarea acestui decont fals.

De fapt, avertizaţi de DLAF că sînt probleme cu facturile de la Gală, cei de la fonduri au refuzat rambursarea. În aceste condiţii, banii rămîn plătiţi din bugetul României.

Dar îi vom recupera. Pentru că scopul final al banilor a fost decojit public.

Să nu absorbi e profitabil!
Prima parte a nevoii de secret din ruta banilor a ţinut, așadar, de păcălirea Comisiei Europene.

Farsa a eșuat. Atunci au intrat pe ruta bugetului naţional. Să nu absorbi fonduri europene e mișto! Banii au fost săltaţi din buget și afacerea murdară a fost acoperită vreme de doi ani.

Scopul final al combinaţiei era ca banii, europeni sau românești, ei n-au culoare, sînt produsul acelorași cetăţeni, să ajungă unde vor personaje din minister.

Acum, ambele scopuri au fost făcute publice și persoanele care au acoperit combinaţia au început să plătească.

De la Buffer la Makine
Ce e ilegal în asta vor cerceta procurorii. Dar dacă asta e legal, atunci voi aţi măsluit sistemul!

Dacă asta e legal, atunci e Europa caricaturală, despre care Jose Manuel Barosso scria recent într-un articol publicat în marile ziare ale continentului. Președintele CE îi invită pe cetăţeni să lupte împotriva tentaţiei instalării unei caricaturi de societate europeană și să creadă într-o construcţie meritorie și reală.

Acum două săptămîni, în România a venit un alt announcer celebru. Nu Michael Buffer, cel cu care am început această serie jurnalistică pe ruta banilor, ci altul.

La București a sosit un crainic al smintelii lumii – scriitorul Andrei Makine.

Atunci șarlatanul îl învie
Născut în Siberia și stabilit la Paris, Makine și-a lansat la București ultima sa carte, ”O femeie iubită”. În volumul apărut la Polirom este amintit un episod tulburător.

La curtea Ecaterinei a II-a, regina care a încins imaginaţia Europei și a modernizat Rusia, printre poeţi, astrologi, generali și bancheri, apare un șarlatan cuceritor. El pretinde că deţine formula nemuririi.

O prinţesă rusă își pierde copilul. Șarlatanul ia cadavrul. Makine scrie: ”După două săptămîni, bebelușul revine miraculos la viaţă! Părinţii sînt copleșiţi de bucurie și doar doica, o ţărancă neștiutoare de carte, denunţă substituirea. Pentru că doar ea este cu adevărat legată de copil”.

Ce nu se confundă niciodată
Cine este atașat de banii europeni? Cine simte adevărul banilor între cele două variante de final pe care le-am prezentat astăzi?

Cine știe cît de greu se fac banii cinstiţi și cine-i recunoaște, în fluxul de valute globale, după mirosul de baligă al canalelor olandeze sau după strălucirea neoanelor din buildingurile de birouri în care ”generaţia de decreţei” din România și-a lăsat tinereţea?

Cine face diferenţa între banii mincinoși și banii reali? Cine identifică banii europeni? Puternicii funcţionari din ministere? Elita fondurilor europene? Bancherii? Secţiunile scăpate de sub control ale serviciilor secrete, avide de business?

Banii orfani ai Europei
De fapt, cei cărora le pasă sînt chiar cetăţenii europeni. Chiar și cei mai săraci dintre ei, dar nu cei mai puţin impozitaţi: românii.

Cetățenii sînt neștiutorii mecanismelor subtile ale distribuirii fondurilor, dar se scoală zi de zi ca să meargă la muncă. Fac asta în întunericul de 6 luni pe an al Stockholmului, pe autostrăzile din Frankfurt sau în insulele cu pisici ale Greciei.

Orice om al acestui continent ar fi putut să denunţe substituirea banilor săi la Gala Bute încă de cînd a văzut că se aprind luminile ringului. Era un meci de box profesionist, ce legătură are asta cu banii munciţi de europeni?!

Indiferent în cîte conturi au fost mutaţi și cum au fost botezaţi, banii au rămas ai lor și îi recunosc. Nu le poate pune nimeni un copil străin în braţe! Fără acești oameni, banii Europei ar rămîne orfani.

Și încăpăţînarea lor a sfărîmat contul de piatră.

Citește primele trei părți ale investigației:

1. Banii orfani ai Europei
2.Profitul Galei: 1,2 mil. de euro
3. Împărații fondurilor europene