După un an de tăcere, Horia-Roman Patapievici a ținut o prelegere la Cluj, ca invitat al Departamentului de Jurnalism de la Universitatea Babeș-Bolyai.
marți, 29 octombrie 2013, 12:19
După un an de tăcere, Horia-Roman Patapievici a ținut o prelegere la Cluj, ca invitat al Departamentului de Jurnalism de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Mihnea Măruță a făcut efortul de a sintetiza și de a reda pasajele importante ale unui discurs excelent despre starea de azi a presei din lume și din România.
Sînt momente de diagnostic al presei în care nu sînt de acord cu H-R Patapievici. De pildă, cel referitor la autoritatea lui Cristian Tudor Popescu. După opinia mea, opiniile lui CTP sînt atît de adînc receptate nu doar datorită talentului sau asprimii stilistice, ci pentru că se bazează pe fapte sesizabile de oricine, dar pe care el le discerne rapid, le analizează logic și le formulează unic. Nu cred, așadar, că memorabilitatea în acest caz este obținută, așa cum s-a argumentat în prelegere, prin ”căderea vămilor raţionale”.
Dar esențial în prelegere este altceva. Horia-Roman Patapievici ridică nivelul dezbaterii despre presă într-un moment neașteptat și într-un mod care, deși evoluțiile din jur par a ne contrazice total, sper că va influența viitorul felului în care ne privim meseria.
Un exemplu? Citiți interviul realizat de Luiza Vasiliu pentru ”Dilema veche”. Partenerul său de dialog este Tom Junod, invitat în România pentru conferința anuală de ”scriitură”, organizată de ”Decât O Revistă”.
Scriitor de calibru pentru ”Esquire”, Junod se referă la jurnalism ca la o profesie dragă și serioasă, avînd modestia de a spune că, de cînd se ocupă exclusiv de portretele unor vedete precum Brad Pitt sau Kevin Spacey, nu se mai poate numi jurnalist.
Jurnalism face, după părerea lui Junod, The New York Times, pe care-l numește ”o instituție a democrației”. Și jurnalism se face atunci cînd observi ”cît de mult muncesc oamenii de-acolo, cît de buni sînt în meseria lor, cît de inteligenţi, cît de în serios îşi iau misiunea”.
Știu oameni în România care fac asta zi de zi.
dan • 29 octombrie 2013, 12:53
Gata Catalin?
Ai intrat(SAU TE-AU BAGAT) in silenzio stampa? Ai cotit-o cam brusc de la ,Bani pentru partid’ catre discutii academice gen HRP!!
Alexandru • 29 octombrie 2013, 13:25
Ce presa se face ?
CTP este un exemplu pozitiv desigur, dar ce puteti spune despre „focusatii” (oamenii noi, spalati la creier, care fac orice pentru doi arginti) care umplu gazeta la care scrieti si postul tv cu acelasi nume, cu breaking news-uri si titluri „bomba” ? Sa inteleg ca scopul scuza mijloacele ?
Cătălin Tolontan • 29 octombrie 2013, 13:30
dan: da, sint speriat, m-ai prins 🙂 Ai senzatia ca investigatiile sint precum mentosanele pe vremuri, cite 3-4 dintr-o data? 🙂
Bidrom • 29 octombrie 2013, 15:04
Avem nevoie si de oameni care isi iubesc meseria si o fac cu placere nu doar pentru bani.
IO • 29 octombrie 2013, 15:44
Excelenta alegerea pt conferintza de scriitura, un „jurnalist” de la Esquire. Ar fi mers si la conferintza academiei, ca toata presa romaneasca este un Esquire. Cat despre The New York Time, acesta „institutie a democratiei” s-o lasam mai moale. Ziarul nu mai are nimic din presa aceea care creadem noi exista in America. Este controlat de interesele unei comunitati care are grija sa nu apara in presa nimic ce I-ar fi defavorabil. Sigur ca sunt oameni cu talent, dar trebuie sa aibe si „origine sanatoasa”.
dan • 29 octombrie 2013, 16:49
Catalin,
Nu am vrut sa fiu acid! Sunt interesat de articol, nimic altceva. Astept mentosanele cu interes in continuare…
mihaela ciobanu • 29 octombrie 2013, 18:20
Ma alatur tie si spun: Felicitari si multumim Mihnea si Luiza!
si nu numai, multumim HRP!
Ideea cea mai importanta din prelegerea lui HRP este, in opinia mea, ca noi am lasat sa moara ICR, ca nu l-am aparat. Este si opinia mea, ca numai noi, iesind in strada ne putem apara de deciziile profund gresite ale politicienilor.
Nici eu nu ma pot abtine sa citesc ce scrie CTP, dar cu fiecare editorial al lui ma conving ca scrie pt rating, s-a indragostit de propria-i persoana, ii place sa primeasca ovatii cit de talentat este, ce formator influent de opinii este el, el care poate distruge cariera unui politician printr-un singur editorial!. Nu este suficient sa fii talentat, trebuie sa mai ai si cacacter pt a te numi ziarist. Daca ne uitam numai la raspunsul lui ref la remarca lui HRP, nici-o urma de regret ca a expus multumii furioase un om de calitatea morala si profesionala a lui HRP.
Catalin, unde sunt acei „ziaristi care fac asta zi de zi”? Am cautat pe alte site-uri (RL, EVZ, Adevarul,Hotnews etc) preluari ref la reportajul vostru privind Gala Bute. Nici-un cuvintel, doar Alina Mungiu, pe romania.curata a amintit de ancheta voastra. Este doar o intimplare? Nu cred..postarea ref preluarae Prima de RCS&RDS a aparut imediat…
Cu apreciere,
Petre • 29 octombrie 2013, 21:39
the new york times o institutiei a democratiei? :))))))))) POate the guardian, dar the new york times care se face ploua cand afla ca NSA trimite datele israelului sau care se face ca ploua si reactioneaza dupa multe zile la majoritatea subiectelor „sensibile”. The new york times este o institutie a democratiei si HRP este o comoara a tarii, nu sclavul lui basescu. Da, cunoastem.
CTP îl acuză dur pe Horia Roman Patapievici. “Face un fals premeditat cu ticăloşie” | TokNok România • 29 octombrie 2013, 22:28
[…] de la Cluj a ajuns şi în atenţia unui alt jurnalist, Cătălin Tolontan, care a postat pe blogul personal un articol în care subliniază că nu este de acord cu părerea filozofului despre CT Popescu: […]
amne • 30 octombrie 2013, 8:07
Unii jurnalistii de la NYT au facut o campanie de character assassination asupra lui Greenwald, inainte ca subiectul Snowden sa devina imposibil de ignorat, musamalizand, ca restul mainstream media din US, dezvaluirile in ce priveste NSA. Acelasi NYT care a mai stat un an la clocit pe o dezvaluire majora, dar sa nu deviem.
Jurnalism fac The Guardian, cei care, impotriva D-Notice primit de la guvernul UK (ce a transformat inclusiv BBC-ul intr-o unealta de propaganda), a amenintarilor directe si transparente (Senior Editor Alan Rusbridger a preferat sa distruga HD cu date, decat sa renunte la subiect), ale hartuirilor ilegale impotriva partenerului lui Greenwald, au avut curajul sa publice documentele lui Snowden si inteligenta sa mentina un ritm de picatura chinezeasca in dezvaluiri – toate acestea ducand acum la situatia in care Diane Feinstein, unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai NSA, sa declare ca nu este de acord cu spionarea sefilor de stat prieteni (sindromul sobolanilor pe nava care se scufunda, relevant pentru nivelul la care a ajuns subiectul dezvoltat de Guardian si, mai nou, NYT si Pro Publica).
Nivelul presei de la noi nu este. Prea in Ro nu are un nivel de care sa merite sa vorbesti, jurnalismul de investigatie e un fas (daca gala Bute si cateva sute de mii de euro ii subiect serios de investigatie intr-o tara in care miliarde de euro sunt sifonate, atunci mai bine ne uitam la pro tv si stirile lor cu gaini molestate), libertatea de exprimare o gluma proasta. Nu demult ii trimiteam domnului Tolontan un mail in care ii ceream explicatii pentru stergerea unui articolas de-al meu de pe mysport, in care scriam despre ipocrizia SUA in ce priveste armele de distrugere in masa in modul in care abordeaza situatia Siriei. Am primit un raspuns (lucru de apreciat), dar raspunsul era unul din care am inteles ca dreptatea nu-i pentru catei, ci numai pentru adevaratii caini de presa si campioni ai luptei pentru adevar, cum e Horia Ivanovici. Faptul ca pe domnul Tolontan nu l-a deranjat o forma de cenzura pe o platforma direct legata de institutia de presa pe care o reprezinta e simptomatic pentru nivelul (cum spuneam, inexistent) al presei de la noi.
Cat timp nu ne mai revolta nimic, putem sa stam pasivi in fata oricaror nedreptati, caci nu ne pasa de absolut nimeni si nimic care nu e in cercul nostru de interese.
Emil Calinescu • 30 octombrie 2013, 8:36
„Știu oameni în România care fac asta zi de zi.”
Te afli printre ei?
Cătălin Tolontan • 30 octombrie 2013, 10:12
10, amne: e o onoare sa faci zob o investigatie a noastra in conditiile in care consideri ca NYT nu face jurnalism 🙂
apropo de subiecte, uite cum colaboreaza (recunosti si tu la final) NYT cu ProPublica si Guardian
amne • 30 octombrie 2013, 11:33
@Tolontan „: e o onoare sa faci zob o investigatie a noastra in conditiile in care consideri ca NYT nu face jurnalism :-)”
Cu placere!
Stiu de colaborarea lor demult, am urmarit subiectul de la primele articole ale lui Greenwald. Ce spuneam este ca NYT nu a avut curajul sa mearga de la inceput contra curentului si directivelor oficiale, colaborarea aparand dupa o perioada lunga cand toata presa americana (inclusiv NYT) o tinea dintr-o negare intr-alta, cu obsinuitele campanii de atac ad hominem asupra mesagerilor, fie ei Greenwald sau Snowden. Povestea mai pe larg (ii chiar foarte interesant articolul): http://www.nytimes.com/2013/08/18/magazine/laura-poitras-snowden.html
Reporter Virtual – stiri exclusive » Contre Patapievici-CTP pentru o flegma de presa. Un discurs sincer despre starea jurnalismului • 30 octombrie 2013, 11:50
[…] O analiza rece si sincera despre ce-a fost si ce-a ajuns presa romaneasca, pe care o mentioneaza si Catalin Tolontan in ultima sa postare pe blogul personal. Tolontan foloseste prilejul pentru a-i felicita pe Mihnea Maruta (cel care a facut efortul sa […]
tas • 30 octombrie 2013, 14:22
@Catalin Tolontan:
ifluenta CTP ului dezvaluita de HRP nu se bazeaza pe „fapte sesizabile de oricine”. iar in controversa dintre cei 2 nu vad cum poti forta o opinie echilibrata si impaciuitoare. CTP a gresit si persista in greseala. s-a simtit jignit ca un egocentric cazut in cap de un text in care se pomenea de „radiografia plaiului mioritic” si „poprul roman” si a raspuns prin atacuri la persoana / familie. faptele sunt total ignorate in cazul asta de catre CTP. textul lui HRP, la care face referire CTP atunci cand descopera „ravagiile pe care le face boala în gîndirea d-lui Patapievici”, poate parea cel mult teribilist si face, totusi, parte dintr’o corespondenta privata, chiar daca a devenit publica la un moment dat. sunt sigur ca CTP poate intelege onestitatea unui demers „literar” care’si asuma controversa in cazul publicarii unei corespondente, prefera doar sa ignore si sa arunce cu bata.
IO • 30 octombrie 2013, 15:34
Dle Tolontan, este dezamagitor sa crezi ca NYT face journalism. Nu pt ca sunt inca doi oameni in afara de mine care v-au spus cam ce fel de journalism se face la NYT, ci pt faptul ca sunteti total neinformat despre modul in care se face presa in America, cel putin. Nu respira nimeni fara ordin.
John Fitzroy • 30 octombrie 2013, 17:02
Domnule Tolontan,
Asa cum taria unui lant este data de veriga cea mai slaba, asa si nivelul presei este dat de cei mai slabi jurnalisti si de publicatiile cele mai discutabile.
Degeaba incercati dumneavoastra si poate alti cativa colegi sa va depasiti conditia de comentatori sportivi si sa faceti jurnalism de investigatie daca un cotidian de sport gazduieste pe site-ul sau tot felul de link-uri si inserturi „sportive” cu continut sexual explicit si face apologia sexului anal etc. etc. Daca acei „colegi” nu au fost in stare sa isi finanteze cotidianul de sport si site-ul decat apeland la contracte de publicitate cu site-uri XXX, ori sunt incompetenti ca manageri, ori sunt inconstienti si nu le pasa de rolul de educatori si formatori de opinie ori pursi simplu sunt obsedati sexual si daca vor sa scrie ce scriu, sa scrie pe peretii apartamentelor lor.
Domnia ta, domnule Tolontan ar trebui sa faci pasul catre presa mare, de investigatie, catre un post TV si de ce nu, catre politica.
Cabrera • 30 octombrie 2013, 19:37
Felicitari Catalin,Mugur,Mircea,Mihai,Dana!
pawn • 31 octombrie 2013, 1:28
„Horia-Roman Patapievici ridică nivelul dezbaterii despre presă într-un moment neașteptat”
dar l-a ridicat demult, intr-un articol memorabil din ev. zilei, in care-l compara pe basescu cu hristos, si spunea, citand dintr-un sf ca aluia „care-l vorbeste de rau pe EL, i se va usca limba in gura”.
e, uite ca l-am vorbit de rau la greu pe bashescu, si nu mi s-a uscat limba in gura.