”Nu semnez nici dacă mi se taie mîna!”, a spus Ilie Dobre, pentru că, pînă la Gala Bute, Radio nu plătise la meciurile boxerului!

vineri, 25 octombrie 2013, 10:03

UPDATE2: Există o mărturie a unui om din Radio care susține că ”Am văzut acest contract la o lună după evenimentul din iulie și era încheiat pe 6.000 de euro! Nu știu cum a fost făcută o plată de 60.000 de euro!”. El susține că suma era trecută în euro, cu specificația că va fi plătită în lei. În schimb, contractul pe care l-a văzut Gazeta era în lei, în valoare de 253.746 de lei plus TVA, echivalentul a 60.000 de euro.

UPDATE1: Citind că președintele Radio, Istvan Demeter, a spus în dialogul cu gsp că Adrian Fetecău i l-a recomandat pe Viorel Sima, Fetecău precizează: ”Era o întîlnire stabilită între cei doi, de care eu nu știam. Eu l-am luat pe Viorel Sima de jos de la Radio, că așa e la noi procedura: jandarm, bon… Și atunci l-am văzut prima și ultima oară pe Demeter. Am făcut, ca să glumesc, un serviciu de cărăușie și am ieșit. N-am nici o legătură cu acest contract și mai spun o dată: Demeter și Sima și-au stabilit singuri întîlnirea, fără recomandarea mea. Sima poate confirma”.

”E o nebunie, eu nu accept. Nu semnez nici dacă mi se taie mîna!”, a exclamat Ilie Dobre, în auzul redacției, cînd i s-a spus să aprobe un contract de doar 6.000 de euro pentru Gala Bute. A fost ocolit și Radio România a plătit, pînă la urmă, 60.000 de euro, de zece ori mai mult decît suma pe care șeful Departamentului Sport o respinsese!

Investigație de Mirela Neag și Cătălin Tolontan

“Radio România e un eșantion dintr-o Românie care nici nu moare, nici nu se naște”, povestește un jurnalist, niţel pitit pe holurile clădirii de pe General Berthelot.

Pe 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, la microfonul Radio România, fizicianul Dragomir Hurmuzescu, inventator îndrăgostit de teoriile lui Marconi, rostea cu voce tare primele cuvinte din istoria radioului public românesc: “Alo, alo, aici Radio București!”.

Peste cîteva zile se împlinesc 85 de ani. Și, după atîtea decenii, în clădire se șoptește.

“Nu vorbim pentru că e nevoie de pile multe ca să intri aici ca angajat. La ce vremuri sînt în presă, aici sîntem totuși liniștiţi”, mărturisește un alt ziarist. Alo, alo, vorbiţi mai tare!

Pasionați și osificați

“Aici, între cei 2.400 de angajaţi, găsești mulţi oameni curaţi și iubitori de meserie, dar și un sistem osificat”, spune chiar șeful de azi al instituţiei, Ovidiu Miculescu.

Politicienii care au ajuns șefi de-a lungul anilor și-au mai tras cîte ceva, bani și favoruri. “Pe scurt, Radioul public nu este atît șmecherit, cît mai degrabă prăfuit!”, rezumă unul dintre oamenii din organizaţie. Unii spun însă că e vacă de muls cu buget de 100 de milioane de euro pe an.

“Eu din Gazetă am aflat de contract!”

Vestea că în această instituţie precautăpînă la imobilism s-au plătit 60.000 de euro pentru Gala Bute din iulie 2011 a produs un șoc.

Oamenii sînt supăraţi pentru că Dumnezeu știe ce poate ieși de aici!

Iar își aduce aminte publicul că, în Radio, se cheltuiesc anual 100 de milioane de euro sau că instituţia e populată cu neamuri, rude și pile. Recent a fost descoperită în instituție o familie cu 14 membri, toţi angajaţi în Radio România! Toate astea pică prost tocmai cînd se cere publicului mărirea taxei radio TV.

“Eu din Gazetă am aflat de contract și nu declar nimic!”, spune Ilie Dobre, coordonatorul Departamentului Sport. Cunoașteţi tonul, nu e nevoie să vi-l reproducem. Ilie vorbește tare.

Nu comentează

Insistăm degeaba. Sincer și repezit cum îl știţi de la microfon, Ilie ne spune că se pregătește de meciul Fiorentina – Pandurii Tîrgu-Jiu și că nu declară nimic fără acceptul conducerii.

Mai încercăm o dată. În telefon se aude rumoarea din faţă de la Galeriile Uffizi. Ilie aleargă pe fundal, e un pelerin neobosit, legendar printre jurnaliștii sportivi pentru că nu stă locului nicăieri unde-l mînă profesia. “Măi, măi, nu mă provocaţi că nu vă spun nimic acum!”, repetă el.

Mărturiile oamenilor de la Sport

Nici nu e nevoie. Reconstituirea este simplă. Toată redacţia Sport își amintește că, în iunie 2011, paparazzo Viorel Sima a apărut în redacţia Sport și i-a zis lui Dobre: “Ilie, eu am drepturile de radiodifuzare pentru meciul lui Bute. Avem acceptul directorului Istvan Demeter să facem un contract pe 6.000 de euro”.

Dobre a înlemnit. Precipitat, el a început să înghesuie cuvintele, refuzînd din prima. “Sima ne-a propus să scriem pe loc contractul chiar într-un calculator de la Sport”, descrie momentul unul dintre cei prezenţi în Radio.

Radioul nu plătise niciodată pentru meciurile lui Bute!

De unde veneau indignarea și opoziţia lui Ilie Dobre? “Noi niciodată n-am plătit pentru meciurile lui Bute”, ne lămurește un redactor de la Sport.

“Da, așa e: Radio România a transmis mereu gratuit galele lui Bute, în virtutea unei relaţii tacite și cu Lucian, și cu Interbox”, spune Rudel Obreja. “Din cîte știu eu, pînă la Gala Bute a existat parcă un singur meci cînd au dat 2.000 de dolari sau așa ceva. Oricum, ceva absolut simbolic”, se jură Obreja.

A refuzat și a fost sărit

“Nu semnez nici dacă mi se taie mîna!” a fost concluzia lui Ilie Dobre, rostită în faţa colegilor, care-și amintesc episodul și nervozitatea șefului lor. Din acel moment, nimeni de la Sport nu a mai fost implicat în contractul pentru Gala Bute.

La Radio, contractele de drepturi sau de producţii pornesc de jos în sus și, în general, sînt propuse chiar de departamentul care le deservește editorial. În acest caz, de către Sport.

“Plus că primesc avizul Radio România Actualităţi, din care face parte Sportul”, spun angajaţii. La Gala Bute, ambele trepte au fost sărite.

Doina Jalea: “Un contract la nivel înalt”

“N-am văzut contractul de la Gala Bute. A fost un contract discutat la nivel înalt”, spune Doina Jalea, șefa din 2011 a canalului Radio România Actualităţi, între timp pensionată.

“Înţelegerea s-a discutat la nivel înalt”, conchide Jalea. Întrebată la ce gen de evenimente sportive s-a procedat la fel, Doina Jalea a spus: “La Jocurile Olimpice, de pildă”. Numai că acolo au existat avizul și participarea activă a Departamentului Sport, chiar dacă Jalea n-a participat.

Nici ceilalți doi n-au discutat cu posesorul drepturilor

“Bizar e că directorul Demeter, care era un birocrat perfect, enervant pentru noi și care altfel ne îngropa în proceduri, și-a asumat singur acest contract”, remarcă un alt angajat.

Sursele Gazetei susţin că nici măcar ceilalţi semnatari ai contractului din 24 iunie 2011, în valoare de 253.746 de lei plus TVA, Carmen Ionescu de la Producţie Editorială și Constantin Pușcaș de la Economic, nu l-au văzut la faţă pe Sima și n-au participat la discuţii. Că negocieri n-a pretins Demeter c-au existat.

De altfel, singura persoană cu competenţe editoriale care apare în documente, Carmen Ionescu, este numită interimar în funcţie pe 21 iunie,potrivit declarației dată ieri ziarului, și semnează contractul pe 24 iunie.

Ilie a refuzat și factura!

Pentru Ilie Dobre motivele de enervare sînt inepuizabile.

La un moment dat, el primește o factură la semnat. E pentru Gala Bute!

Șeful Sportului zărește pe factură o sumă imensă, “parcă echivalentul a 30.000 de euro”, rememorează un coleg care s-a trezit cu Ilie scuipînd foc în biroul său. Încă o dată, Dobre refuză să semneze.

Era numai un aviz, o agăţare, o acoperire, era ceva ce a evitat și fără de care oricum plata a mers înainte. Din acest episod, cei de la Sport reţin, uluiţi, că din 6.000, contractul a ajuns la 30.000 de euro.

De fapt, era 60.000! Ceea ce văzuseră ei era o jumătate din suma totală, pentru că banii s-au dat în două tranșe.

Versiuni neconfirmate

Acestea sînt întîmplări certe, iar ziariștii sînt sclavii faptelor.

Restul poate fi interpretat.

1. Există, de pildă, versiunea că Radioul a fost încărcat, în același stil, cu o factură uriașă la una dintre galele anterioare disputată de Bute în Canada, dar Gazeta n-a intrat în posesia probelor și nu putem confirma.

După cum Obreja a susţinut public că, de fapt, contractul dintre Sima și Radio a fost iniţial de 6.000 de euro și s-a transformat mai apoi într-unul de 60.000!

2. Apropiaţi ai fostului șef al Federaţiei Române de Box, el însuși cercetat de DNA pentru organizarea Galei, au împrăștiat informaţia că Sima l-ar fi sunat pe Obreja pe vremea cînd erau prieteni nedespărţiţi și i-ar fi exclamat, șocat: “Nașule, mi-au intrat în firmă 60.000 de euro, nu 6.000!”. Contractul ar fi fost umflat ulterior, ca un bonus nesperat.

Nici pe asta nu o putem credita, făcînd doar constatarea că Sima a evitat toată ziua de ieri să răspundă la întrebarea dacă nu cumva contractul inițial cu Radio România a fost de 6.000 de euro și s-a transformat apoi într-unul de 60.000!

Aceste variante pot fi doar ipoteze-muniţie cu care se împușcă tabere aflate în război în acest moment.

11 minute și 49 de secunde

Dincolo de ce spun ei, Obreja și Sima, rămîn faptele.

Obreja i-a cedat lui Sima fără bani, pe o înţelegere de barter, drepturile de transmisie ale Galei Bute, iar acesta a fructificat drepturile într-un contract care transformă timpul pînă cînd Bute l-a trimis la podea pe Mendy în cele mai scumpe 11 minute și 49 de secunde din istoria transmisiilor sportive ale Radio România. Plus cele 10 secunde de KO.