TOLO.RO
TOLO.RO
”Hello, mister Jones”, i-a spus ziaristul. Omul a confirmat că el e. ”Bună ziua, din România vă sunăm”, a schimbat tînărul limba. Și mister Jones a închis telefonul.
marți, 18 decembrie 2012, 7:32
”Hello, mister Jones”, i-a spus ziaristul. Omul a confirmat că el e. ”Bună ziua, din România vă sunăm”, a schimbat tînărul limba. Și mister Jones a închis telefonul.
Așa a decurs, potrivit relatărilor din ”Libertatea”, scurta convorbire dintre un jurnalist al ziarului și Dinu Patriciu.
Alias ”Mister Jones”, Patriciu se află la Milano unde așteaptă un transplant salvator de ficat. La 62 de ani, cel mai bogat român al ultimilor ani s-a însingurat nu doar față de rude și foști prieteni, care folosesc tabloidele ca să-i dea în gît anturajul internațional care l-ar ține ostatic, ci și față de propriul trecut. Ca și cum, în absența celor care vor să-i spună povestea întreagă, povestea însăși a intrat în grevă. Nici un om nu e o insulă.
Lucrurile nu se vor opri aici. Deocamdată, sîntem în fața ostilității publice aduse de insolvența afacerilor sale autohtone. Mai sîntem în faza tăcerii celor care-l știu bine, pe care i-a făcut bogați și care s-au ascuns.
Și, mai ales, Dinu Patriciu e în faza speranțelor că va învinge boala, singurul lucru care contează pentru fărîma de lumină în care s-a ghemuit sinele său. ”Un om strîns într-un bob de muștar”, cum spun vechile texte budiste.
Dar, mai devreme sau mai tîrziu, Dinu Patriciu și legenda lui vor continua să pună întrebări. Și nu sînt comode pentru nimeni. Începînd cu el.
A făcut erori, a avut naivități și cruzimi. A jucat ca un gambler economic la scară universală, pe o tablă care nu ține cont de victimele colaterale. Mici afaceri sau familii în nevoie au ajuns împrăștiate în patru zări.
Dinu Patriciu înseamnă însă și altceva. Ca ziarist, mă întreb de ani de zile cum a fost posibil ca acest om să investească 100 de milioane de euro în presă, împotriva curentului.
Cînd alții reduceau numărul de pagini, el finanța două ziare groase precum orice cotidian european. Cînd toată lumea renunța treptat la redacțiile locale, el plătea mii de ziariști în toate județele, alcătuind probabil cea mai bună rețea de informații editoriale din România de la Monitorul și pînă azi. Visa un trust puternic de presă în România.
Acum, a ajuns să închidă telefonul dacă aude că se vorbește românește.
Ani de zile, a continuat să creadă că va izbuti. L-am întîlnit în iarna lui 2010, cînd se lămurise, după îndepărtarea/plecarea echipei Cornețeanu – Halpert, că ”treaba asta cu presa e muncă grea”.
Au fost două convorbiri lungi, în care a ascultat curios și atent, calitate extrem de rară la cei puternici. Ca patron de presă, era un ”murdochian”, sedus de ideea celui care își impune viziunea fără prea multă negociere cu simțul realului. Făcea permanent calcule și nu credea decît în cifrele lui, care descriau spirale pînă la stele.
I-am spus lucruri neplăcute, ne-am contrazis și n-a tresărit nici măcar o dată. Abia peste cîteva săptămîni, cînd i-am trimis pe hîrtie cîteva principii, care i-au parvenit într-un golf unde iahtul său se legăna în apa albastră, l-am simțit iritat la telefon, chiar dacă a mascat asta politicos.
Am convenit că avem opinii diferite despre legătura între întreprinderea de presă și meseria de jurnalist și ne-am strîns mîna la depărtare. Prin receptor, am auzit că în jurul său se vorbea engleză; noi ne-am despărțit în limba română.
Am procedat corect amîndoi. Nu cred că aș fi putut schimba prea multe, traiectoria spre centrul Pămîntului a Adevărului Holding părea fixată printr-o combinație de acțiune umană și condiții de piață.
Apoi, vreme de aproape un an și jumătate, Adevărul Holding nu și-a plătit impozitele către stat sub ochii îngăduitori ai ANAF, situație care vulnerabilizează îngrozitor redacțiile.
Recent, a vîndut afacerea de presă unui grup restrîns de afaceriști puternic conectați politic, care preferă, deocamdată, să stea în spatele insolvenței declarate.
Martori oculari povestesc că, în momentul vînzării, dezgustat de cele de pe urmă pretenții, ”exit-ul, monșer!”, Dinu Patriciu a aruncat disprețuitor, bolnav și sătul de toți, niște ordine de plată grase unora dintre oamenii săi, în care crezuse pînă la capăt. Strașnică umilință generoasă!
Cînd am citit că acum cîteva zile Dinu Patriciu a închis telefonul după ce a auzit vorbindu-se românește, la televizor tocmai se prelingeau imaginile cu Traian Băsescu înmînînd foile enigmatice liderilor europeni.
L-ați văzut, probabil, pe președintele României ducîndu-se spre Manuel Barroso cu hîrtiile în mînă, ca un elev care se repede cu extemporalul terminat în ultimul moment, înainte ca proful să părăsească ostentativ clasa, ”cine nu încheie acum rămîne fără lucrare predată!”.
Pe Martin Schulz, președintele nostru l-a prins în cancelarie, la poza de grup, orice moment e bun ca să nu ți se scadă media!
Ce conțineau hîrtiile am aflat mai apoi.
Era lucrarea noastră de control, teza la purtare, probă care nu există nicăieri în democrație, vorba lui Costi Rogozanu.
Băsescu, Antonescu, Ponta și Dragnea, adică Opoziția și Puterea sau invers, ei cu ei, cum ar veni, au scris pe o hîrtie promisiuni de coabitare pe care le-au dus Înaltei Porți. Cum se confirmă zi de zi eseul lui Lucian Boia! El scrie despre eterna nevoie românească de confirmare din partea unei autorități externe.
Coabitarea este necesară. E timpul ca războiul intern să lase locul argumentelor, dezbaterii și diferențelor pledate, nu scuipate.
Iar asigurarea oferită partenerilor externi este logică.
Dar felul în care a fost făcută, sprintul cu firmanul în mînă pe ruta București – Bruxelles- fotografia de grup, lasă o impresie de neșters. Nu există canale diplomatice? Și nu e valabil, venind de la București, decît un angajament scris și semnat, predat în văzul lumii? Apropo, un angajament ”în interesul României”, dar pe care românii nu au dreptul să-l vadă?
La prima vedere, nimic nu face legătura între cele două episoade. Dinu Patriciu închide telefonul cînd aude românește, iar președintele Traian Băsescu oferă la contrasemnat firmanul, în direct, unor oameni care e vizibil că s-au săturat de România.
Și totuși, poate că ceva subtil i-a adus împreună pe cei doi înverșunați adversari de altădată. Un soi de neputință, de neîncredere, de lehamite și de predare în fața ideii că România nu poate. Idee pe care, ca să fim sinceri, o împărtășim tot mai mulți dintre noi. Idee în fața căreia capitulăm în aceste zile, în care abuzul și prostia clientelară, reîmprospătate, o iau de la capăt.
Pe vremea cînd Patriciu era cel mai bogat român, Băsescu era cel mai puternic român. Nici unul nu mai e așa. Amîndoi își doresc lucruri mai simple, iar confruntarea lor de ciclopi care mutau munții a rămas în urmă, probă a unor vremuri apuse, în care revendicau gloria românească.
Amîndoi au avut o viziune, amîndoi au fost convinși că au dreptate, că pot schimba destinul celorlalți și amîndoi ne-au lăsat, după 8 ani de politică, investiții și luptă, la fel de nevrozați la îndemnul: ”Scoateți o foaie de hîrtie!”.
Cantona • 18 decembrie 2012, 19:55
Probabil cea mai bună analiză a României din ultimul timp! Chapeau!
florinm • 18 decembrie 2012, 20:18
Nu cred ca e deloc corecta alaturarea celor doi, insa nu mai conteaza…
ar trebui sa fii incantat zilele astea, impreuna cu CTP… aveti si voi un merit in instaurarea „revolutiei bunului simt”
si pe cuvant, daca imi lasi o adresa va trimit si o sticla de vin
Ted • 18 decembrie 2012, 20:25
Felicitari penru o analiza reusita! Va respect.
un oarecare • 18 decembrie 2012, 20:42
…trebuie sa recunosc ca dl. Patriciu a facut mult mai mult pentru ridicarea nivelului de cultura al acestui popor indobitocit de cat toti politicienii mioritici impreuna, numai pentru acest motiv eu ii doresc multa sanatate. Despre performatele atinse de acest domn sunt convins ca se vor scrie multe carti. Poate si romanii vor invata ceva din experienta acestui mare om.
vlad • 18 decembrie 2012, 20:43
Senzatia mea este ca s-au investit sume incredibile in trusturi de presa care au acumulat cititori si credibilitate si apoi si le-au cheltuit la momentul potrivit pentru a fi folosite in scopuri politice.
Exemplele cele mai bune sunt Cotidianul si Adevarul, cotidiene de top care dupa ce au fost lidere in zona quality (parca asa se numeste) au fost folosite ca instrumente politice ajungand sa improaste cu mizerii si sa dispara. Peste vreo 2 ani vom vedea urmatorul ziar quality care va creste remarcabil si in care se va investi masiv si care va ajunge la apogeu peste vreo 4 ani:)
ovidiu_3003 • 18 decembrie 2012, 20:55
Da …Romania nu poate …si nu de acum …ci dintodeauna .Cred ca romania o sa poata atunci cand nu o sa mai avem un campionat corupt unde titlul se vinde …
popescu • 18 decembrie 2012, 20:56
Ca sa cazi in felul acesta (al celor doi ) trebuie sa ajungi sus -si asta este foarte greu , de cele mai multe ori extrem de greu .
lewis • 18 decembrie 2012, 20:58
Catalin,cine este in viziunea ta,cel mai puternic roman in clipa de fata?Vad ca stii cu siguranta ca nu e presedintele Romaniei,atunci cine e?Sper ca nu copy/paste sau adormitu celalalt..
Lary • 18 decembrie 2012, 21:15
Patetic domnule, patetic!Inca odata te inscrii in corul antenist si nationalist!
Cand aud termenul asta umflat de un fals patriotism si mandrie nationala „Inalta Poarta” mi se face sila.Cum dracu sa compari UE cu Inalta Poarta fara sa fii ridicol si apoi sa mai ai si pretentia de mare ziarist!
Sunt satul de dezinformare si de manipulare iar dumneata Domnule Tolontan esti o mare dezamagire.
CĂTĂLIN TOLONTAN – Scoateți o foaie de hîrtie! Povești cu Dinu Patriciu și Traian Băsescu | Macri's Blog • 18 decembrie 2012, 21:15
[…] citeste mai departe […]
Mihai Daniel • 18 decembrie 2012, 21:39
Pana la urma nimic nu tine la nesfarsit, unul a avut putere altul bani, dar nici unul nu cred ca si-a implinit visul de maretie. Basescu probabil mai are o carte doua de jucat, dar Patriciu duce o lupta mult mai grea, sanatatea este de nepretuit.
Cătălin Tolontan • 18 decembrie 2012, 21:41
lary: Nu am pretentia de mare ziarist. Am pretentia ca putem dialoga cu buna credinta. Asadar nu ma intelegeti gresit. Nu am vazut nici un alt caz in care o tara sa fie silita sa prezinte un asemenea document! Negati ca UE e iritata permanent de faptul ca sintem un elev corigent si ne comportam ca atare? Negati ca sintem a doua cea mai saraca tara din UE?
Despre asta vorbesc si, daca intelegeti altceva, nu mai e treaba mea.
Multumesc
Jerome • 18 decembrie 2012, 21:57
Frumos articol.
M-a facut sa ma gandesc daca este un roman (neimplicat politic) care a ramas la varf (indiferent de domeniu) pentru o perioada lunga.
Singurul nume care mi-a venit in minte a fost cel al lui Tiriac, dar acesta si-a cladit afacerea afara.
Altcineva nu mi-a venit in minte.
Trist.
Tagore • 18 decembrie 2012, 21:59
„…Au fost două convorbiri lungi, în care a ascultat curios.și atent…”,vezi de treaba,Cataline,juca teatru,inseamna ca nu-l cunosti. Si nici pe Basescu nu-l cunosti (de fapt,te-ai pacalit sau te-a pacalit inca de prima oara).Cei ca ei sunt monstri,nu sunt oameni,viata i-a facut asa si,ce e mai grav,au atras de partea lor o gramada de naivi.
„…Și totuși, poate că ceva subtil i-a adus împreună pe cei doi înverșunați adversari de altădată…”.Da,boala sau bolile de care sufera fiecare,nici unul nu mai este sanatos,pentru varstele lor,cam aceleasi,fiecare simte ca ii fuge pamantul de sub picioare si nu mai are putere si,de fapt,pe nici unul nu-l mai intereseaza decat persoana lui(comportament de om constient de zadarnicia oricarui tratament).Ma rog la Dumnezeu ca,macar,in mintea celor tineri,Ponta,Antonescu,sa fi fost valabil vechiul indemn : fa-te frate cu…pana treci puntea.
Nicolae • 18 decembrie 2012, 22:16
Sui generis domnule Tolontan,
Un caz special care cere masuri speciale. Cum altfel ati vrea sa se comporte o institutie care are ca ‘administratori’ persone ce provin din tari cu zeci de ani de experienta in exercitiul democratic si in ceea ce inseamna seriozitate si valoare apreciata? Va spun din perspectiva unui tanar care s-a lovit de nenumarate ori in afara de stigmatul creat de nationalitatea noastra si care a avut succes doar pentru ca a crezut in el si nu in locul de unde a venit. Orice roman care a treait o buna bucata de timp in vest si-a dat seama ca acolo se apreciaza rezultatele si nu locul de unde vi. De acolo si masurile speciale pentru o tara membra a Uniunii Europene de la care se vrea rezultate. In ceea ce priveste partea cu confirmarea, Romania duce lipsa de persoane credibile si de personalitati de calibru european. Putem sa ne mintim in continuare sau sa ne pastram calmul si sa ridicam stacheta pentru toti.
Multumesc
goe • 18 decembrie 2012, 22:30
Dramatismul din scrierile tale da frumusetea acestor articole. Din pacate cred ca identificarea cu colegii tai de breasla, cu romanii in general, care prin statornicia lor fac ca toti „marii” sa devina mici la un moment dat nu e corecta.
Conservatorismul raului nu poate fi bun.
Lary • 18 decembrie 2012, 23:10
Sa dialogam domnule Tolontan.
Haideti sa incercam sa vedem de ce ni se cer astfel de documente?Poate pentru ca in vara politicienii ROMANI si-au batut joc de orice garantie pe care o reprezinta institutiile statului?Constitutie?CurteConstitutionala?Avocatul Poporului?Legi?etc
Nu uitati domnule Tolontan ca UE (Inalta Poarta cum spuneti dvs peiorativ)ne-a primit in zona civilizata tocmai pentru ca ne-am dat civilizati si pentru ca am fost de acord sa devenim si mai civilizati.Si noi ce facem?
Ne-am dat civilizati ca sa le intram in casa iar acum,cand avem un loc caldut si sigur in care sa traim, am devenit din nou huliganii care pe deasupra le mai cerem si socoteala cu nerusinare.Si, cu toate astea, UE se chinuie sa ne puna pe masa tacamurile de argint cu care sa servim din bucate alese.
Asa ca am pretentia, domnule Tolontan , ca oameni pe care ii consider inteligenti sa incerce sa lupte impotriva curentului si sa faca diferenta prin puterea pe care o au in fata semenilor mai putin informati sau educati.
Asa ca repet,nu mai vreau dezinformare si manipulare!
Tenoru • 18 decembrie 2012, 23:14
Dincolo de puterea politica si cea a banului,ramane ideea unor oameni care au incercat sa faca ceva in tara asta,sa-i schimbe traiectoria sa o lanseze pe orbita,dar poporul orb si usor manipulabil,otravit mediatic alege temporar altceva.Eu cred ca nu au fost in zadar stradaniile celor doi protagonisti ai afacerilor si politicii romanesti,Dinu Patriciu si Traian Basescu.Istoria ii va revendica si-i va pune pe locul pe care il merita in destinul Romaniei,restul este tacere si asteptare..
JJdinFJ • 18 decembrie 2012, 23:43
Frumos… dar”Adevărului Holding” suna romglezeste. a holdingului A devarul sau „a societatii Adevarul Holding” suna mai romaneste. Obosit?
Cătălin Tolontan • 19 decembrie 2012, 0:26
JJdinFJ: da, obosit 🙂
mosu • 19 decembrie 2012, 0:26
in 89 ne-am pacalit crezand k mamaliga explodeaza dar…din pacate era doar un fas.acun ne-am convins cu totii k n-am evoluat prea mult de pe vremea cind plateam tribut la innalta poarta.am schimbat numai stapanul. destinul implacabil nu ne lasa sa ne depasim conditia ,ne meritam soarta si conducatorii.in rest casa de piatra noului cuplu care v-a conduce tara pe culmi.Dumnezeu cu mila , sa ne facem cruce si sa ne scuipam in san.fereasca Duumnezeu de mai rau ca parca era o vreme cand l-am vottat pe Iliescu ca sa nu iasa Vadim.numai de bine s-auzim.
mosu • 19 decembrie 2012, 0:35
scuze am uitat sa te felicit pt articol.excelent.nr unu de departe tolo.
sile • 19 decembrie 2012, 5:18
vezi, puteai sa-mi raspunzi de atunci cand te intrebam de ce nu semnezi o data cu DP si sa vii la adevarul…
nu cred ca mai tii minte…
big • 19 decembrie 2012, 5:46
Foarte misto articolul!
Cătălin Tolontan • 19 decembrie 2012, 7:21
sile: tin minte, au fost mai multe intrebari si mailuri, dar era prea devreme sa vorbesc despre asta… fusesera intilniri intre patru ochi si nu cred ca ar fi fost OK sa povestesc… acum au trecut doi ani si lucrurile nu mai au nici o incarcatura care poate deranja
rx • 19 decembrie 2012, 9:11
da, tolo, romania NU POATE .
filozofia romanului incepe si se termina cu cuvintele EU si MIE.
propun academiei romane sa modifice dex-ul (cuvintele EU si MIE sa fie scrise in orice context cu majuscule ,iar cuvantul „ceilalti” sa fie interzis…)
vali • 19 decembrie 2012, 9:13
multe vorbe care nu spun nimic…
laurentiu • 19 decembrie 2012, 9:18
Bravo!
STAN PATITU • 19 decembrie 2012, 9:37
Legatura dintre cei doi este puternica si reala.
Radu Dorel Naum • 19 decembrie 2012, 10:03
foarte tare constructia articolului, pune pe ginduri.
Pentru mine, ar fi trebuit mai multe cuvinte albastre (cu trimitere), ca sa inteleg toate legaturile subtile.
asd • 19 decembrie 2012, 10:25
ai uitat sa scrii de mic.ro si alte tepe ale lui patriciu…uitam si rompetrol
D.S • 19 decembrie 2012, 10:33
Sa convenim! 1.Facem parte sau nu din Uniunea Europeana? 2.Avem o clasa politica care cu isi incalca promisiunile cu o usurinta fantastica, in care ideologiile si principiile de dreapta sau de stanga, sau unde vrem noi sa le asezam nu mai inseamna nimic in fata singurului scop pe care clasa politica il urmareste: puterea si impartirea beneficiilor intre o mica clasa de privilegiati? Facem si avem, sunt raspunsurile. Atunci, fara indoiala, trebuie cumva ca undeva, cineva, sa reuseasca sa tina in frau toate aceste lucruri, chiar si cu pretul a ceea ce pare a fi un extemporal sau o foaie de buna purtare ce trebuie predata la „Inalta Poarta”. Sa mai convenim ca ne batem joc cu o nonsalanta teribila de tot ceea ce inseamna sanse,oportunitati, bani, proveniti dinspre Inalta Poarta. Toti. Si politicieni si ceilalti care traim in tara asta. Noi ii trimitem in parlament, noi votam un Becali( pe care tot noi l-am creeat in goana noastra dupa Senzationalul de Prost Gust!), noi giram un guvern care chipurile vine sa salveze Romania dar in care par sa intre niste figuri care au avut sau au de a face cu legea. Tot noi l-am salvat odata pe Basescu, odata cu un vot majoritat, a doua oara cu o lipsa masiva la vot, in ciuda faptului ca omul dovedea clar, in fiecare secunda ca tot ceea ce face nu constituie decat un razboi personal cu tot ce inseamna functia de Presedinte al Romaniei. Tot noi vom vota un presedinte care fara nici o remuscare, nu a plecat desi promisese lucrul asta din prea multa ingamfare oratorica si care a introdus intr-un partid un individ cu multi, multi bani si cu o apetenta incredibila spre cultul personalitatii.(ati remarcat cum la prima descalecare in Parlament, unul dintre confratii dumneavoastra ziaristi s-a grabit sa ii tina paltonul? Personajul dumneavoasta le-a comunicat ca si-a gasit cuierul!) Va fi distractiv si Senzational( desi colegul lui de glume inteleg ca lipseste din Parlament), fara indoiala, sa urmarim cum ziaristii vor incerca sa ii soarba fiecare cuvant ca sa nu spun altceva, pe care acesta il va face in urmatorii ani. Si noi discutam de un om bolnav grav, de un alt om bolnav dar de o altfel de putere si de „Inalta Poarta”? De acolo mai poate veni singura noastra salvare, pentru ca din interior, din tara nici o sansa! Noi am creat OTV-ul si l-am creeat pe Becali. Asta este singura noastra capacitate!
Marius_Timisoara • 19 decembrie 2012, 10:36
Stimate D-le Tolontan ,
Imi lasa un gust amar cand vad ca Patriciu e prezentat ca un vizionar ,
el nu e nimik altceva decat un excroc ( adevarat , unul mai citit ) !
A furat de la statul roman , de la cetatenii lui , apoi i-a pacalit pe toti care au facut afaceri cu el , pe kazaci , pe furnizorii de la Minimax si Mic Ro , a investit in multe alte companii din domeniul constructiilor , mediei , etc …ca pe urma sa le scufunde ,lasand in spate o gramada de pagubiti si Dvs spuneti ca in schimb a fost generos cu cativa oameni pe care i-a platit gras cu ocazia exiturilor 🙁 Halal generozitate ! Omul acesta n-are pic de caracter , verticalitate , sira , este un personaj grotesc care n-ar trebui pomenit veci si lasat in intuneric pentru totdeauna , uitat in vila de la Saint Martin sau Snagov , lasat sa-si admire in intuneric colectia de tablouri celebre !
aprecieri/consideratie/si unele precizari… • 19 decembrie 2012, 10:44
un articol „valoros” (si in mod special corect…articolul abordeaza realist subiectul). insa, totusi, care este noima acestui articol (subiect) in corpul „GAZETEI SPORTURILOR (deci, in cadrul unui domeniu exclusivist – sportiv)? altminteri, orice subiect poate avea un raport contiguu oricarui domeniu (conceptie dupa care, bunaoara, intr-un ziar de profil economic, ar putea fi tratate teme de analiza-tehnica- sportiva, etc…si, tot asa, in GSP, redactorii sportivi ar putea schimba esenta profilului gazetaresc specific, abordand subiecte diverse…exempli gratia – subiecte de cancan in genere, fara nicio legatura cu oamenii sau lumea sportului, subiecte socio-politice, ca tine, subiecte de analiza juridica, etc. …in general subiecte de interes public, poate chiar realizate „valoros”, dar evident necorelate materiei speciale a segmentului dedicat, in speta sportul, iar in final, posibil, neinteresante pt. adresantii domeniului exclusivist al publicatiei). sustin ca esti,neechivoc, un ziarist „policalificat/capabil” si, deci, fff. valoros (unul dintre cei mai buni din tara, in general, in ultimii multi ani…doar un natabaz sadea si cu prejudecati pernicioase ar indrazni sa se cramponeze de profilul strict al redactorului sportiv), insa articole cu teme ca acesta consider ca nu se încadreaza în domeniul ziarului la care activezi (GSP). pe de alta parte, admit articolul tau (repet, f. bun!), catalin, daca este plasat in spaţiul dedicat blog-ului personal, neasumat redactional de catre GSP. in acest (ultim) context, imi doresc, ca cititor si „apreciator” obiectiv, sa continui in aborda orice tema de interes public (practic, sa-ti desavarsesti statutul si rolul de jurnalist complet). toate cele bune!
bogdan • 19 decembrie 2012, 10:52
Scoateti o foaie de hartie si scrieti lectii de viata cu Ombladon 🙂
Marius_Timisoara • 19 decembrie 2012, 10:54
Referitor la Romania …Romania nu poate , pentru ca nu e lasata de oameni gen patriciu , iluminatzi si vizionari , adevarate echipe de jucatori vizibili sau mai putini vizibili , un fel de LIGA 1 , unde toti trag la Champions League :-((( manati de sete inimaginabila pentru putere !
fanulumocanu • 19 decembrie 2012, 11:01
Eu ma gandesc la cat de depresivi trebuie sa fie azi oamenii astia care acum 4-5 ani erau consilieri personali ai Demiurgului.
Mi s-a parut chiar distractiva imaginea cu presedintele care umbla dupa Scultz si Barroso cu cererea in mana. Si nu va mai faceti ca nu stiti. Era o cerere de repartitie, voia o garsoniera pentru fi-sa si o slujba de entry-level pentru ginere.
Patriciu n-are nicio problema de sanatate, la banii lui poate sa platesca pe altul sa traiasca in locul lui.
andrei • 19 decembrie 2012, 11:30
inca un editorial in care tolo se simte fff bine cand ne spune el cu cine a vorbit, negociat, tratat. cum este el sunat de sarbu, voiculescu, patriciu si le spune el parerea lui franc.
problema o reprezinta faptul ca dl tolo inca mai este la gsp si printre dezvaluirile lui fantastice din media( cu discutiile lui frumoase despre
sarbu, voiculescu, patriciu sau despre cum a devenit costi mocanu director general la pro ) inca mai presare si un editorial despre pinalti, a fost sau nu hent, a fost sau nu penalti, mondenitati fotbalistice si alte astfel de lucruri marunte.
andrei • 19 decembrie 2012, 11:32
PS.
pe de alta parte intre editorialele lui tolo si a colegilor din presa in general este o difenta ca de la renee magrite la serghei mizil
victor L • 19 decembrie 2012, 11:45
dle Tolontan,
sper sa nu va mirati daca va aseman lui Patriciu; chiar si lui Gigi Becali.
Ei, ambii, au crezut si mai cred ca pot tot si au dreptul.
Dvoastra credeti ca stiti tot si sinteti foarte corect.
NB,
daca tot sinteti dispus la introspectii paralele astept ceva Dan Voiculescu& Basescu. Si nu o spun cu rautate, ci curiozitate.
moromete • 19 decembrie 2012, 12:05
…super tare Tolontane,,ai stofa,staif de mare gazetar…te citesc cu interes intotdeauna…voi sunteti spiritul viu al cuvantului romanesc
Cătălin Tolontan • 19 decembrie 2012, 12:12
andrei: ca sint la gsp nu e o problema, cum spui tu, ci o alegere.
In rest insa, am inteles ironia ta si e valida. Am tendinta despre care vorbesti.
MStan • 19 decembrie 2012, 12:14
Ba sunteti un mare ziarist. De asta va si citesc. Aveti calitatile necesare: sunteti cultivat, sensibil, aveti talent literar, aveti curaj, nu sunteti mitocan, sunteti bine intentionat.
Ce nu imi place e ca uneori nu va argumentati foarte bine afirmatiile. Exemplu: scrieti un articol superb, in care criticati argumentat pe nu stiu cine (sa zicem USL) si la sfarsit ziceti ceva si de Basescu. Numai ca se cunoaste ca o faceti doar de dragul de a pastra aparenta obiectivitatii: lipsesc argumentele. Si invers. Sau scrieti un articol foarte bun in care aparati pe nu stiu cine. Si la sfarsit faceti niste generalizari care nu-si au rostul. De exemplu, cand doar o anumita parte a presei e criticata (de domnul Danilet), sariti in apararea intregii prese.
Cu toate acestea, sunteti un meserias. Ca de n-ar fi, nu s-ar povesti. 🙂
george • 19 decembrie 2012, 12:29
Chiar daca articolul asta ar fi adevarat, la ce bun? Suntem satui de demagogie de mult.
Pe cand o sa avem si noi presa de UE (ca tot mentionati mai sus ca suntem cetateni Sh).
Fara nicio suparare dar articolul este cel mult mediocru si total inutil.
Poate ca sunt eu prea frustrat si prea paranoic dar presa sau politicienii din Romania sunt ( daca noi poporul suntem de mana 2, asa cum mentionati mai sus) sunt pe ultima treapta .
Voi o sa continuati sa promovati personaje de genul G.B. politicienii personaje de genul vostru si asa mai departe.
Nimeni nu vrea sa faca istorie .
Run • 19 decembrie 2012, 12:56
Nu sunt eu in masura sa judec pe nimeni, insa Dinu Patriciu mi-a starnit sentimente controversate de-a lungul timpului. Felul in care a devenit la un moment dat cel mai bogat roman parea sa fie cea mai mare teapa data romanilor vreodata. Apoi alegerea oamenilor care sa ii conduca trustul de presa demonstra o reala lipsa de experienta si discernamant. M-am indoit de abilitatile lui de mare om de afaceri. Am apreciat totusi altruismul lui cand vedeam ca finanteaza tineri cu potential, insa m-a amuzat naivitatea cu care le cerea apoi sa se intoarca in Romania. L-am admirat ca are curajul sa se ridice impotriva lui Basescu, dar mi-a fost mila de el cand l-am vazut plangand la episodul arestarii. Acum e bolnav. Abia acum il inteleg pe deplin si nu ma mir ca refuza dialogul cu cineva din Romania. Omul are probleme serioase, nu fleacuri cum ar fi politica, tirajul, banii…
adrian • 19 decembrie 2012, 13:00
Ca veni vorba de marele om de afaceri Dinu Patriciu: oare cum se face ca genul asta de oameni chiar nu au fost capabili sa dezvolte o afacere sanatoasa?! Nimic, nimic… Pot accepta ca trebuie inceput de undeva (in cazul lui de la un furt), dar sa nu fii in stare sa faci ceva durabil… oare macar ii frustreaza chestia asta? Nu cred. Investitiile in presa au fost gandite doar pentru a fi folosite apoi in interes politic penibil. Si cum majoritatea banilor erau obtinuti foarte usor, nu prea conta cum se duc. Ca si in cazul altui mare om de afaceri, acum la racoare.
Cristi R. • 19 decembrie 2012, 13:03
In astfel de situatii se ajunge cand profesionistii sunt la pensie, plecati in alte tari sau ignorati.
Si TB si DP ar fi avut alta soarta daca s-ar fi inconjurat de profesionisti onesti si ar fi fost capabili sa-i asculte si sa-i inteleaga.
GentleGiant • 19 decembrie 2012, 13:22
Ideea de baza, analogia/comparatia/face-offul Basescu-Patriciu, nu mi se pare ca rezista.
Pentru mine, cea mai importanta parte din articol e aceasta:
„Un soi de neputință, de neîncredere, de lehamite și de predare în fața ideii că România nu poate. Idee pe care, ca să fim sinceri, o împărtășim tot mai mulți dintre noi. Idee în fața căreia capitulăm în aceste zile”
…ROMANIA NU POATE…
Sper sa nu ajungem vreodata convinsi de asta, draga Tolo.
GM • 19 decembrie 2012, 14:03
Domnilor, acestea sunt istorii despre oameni care lupta toata viata pentru a ajunge mai sus si mai mult decat sunt.
Fie ca o fac in afaceri, fie intr-o functie publica, chiar si cea suprema in stat, daca nu se gandesc decat la putere-in-sine, vor atinge doar limita superioara a capabilitatii lor. Limita reala nu este niciodata cea spre care tintesc; este mult mi jos.
Numai cei ce sunt constienti de limitele lor reusesc in viata si cariera, pentru ca stiu cand sa se opreasca. In felul acesta ar fi si societatea echilibrata.
Societatea romaneasca este bolnava pentru ca este suprasaturata cu oameni bolnavi de putere. In toate domeniile. Si va ramane asa multa vreme, pentru ca oamenii de valoare nu vor intra in lupta cu cei ce folosesc alte arme decat valoarea.
Din pacate nu se gasesc oameni care sa beneficieze de toate calitatile pentru a reusi. In foarte multe domenii, daca nu in toate.
Si, astfel, nu reusim nici noi toti – ca popor si tara.
Din pacate.
Succesuri!
de_pe_tarnave • 19 decembrie 2012, 14:16
Citez: „Pe vremea cînd Patriciu era cel mai bogat român, Băsescu era cel mai puternic român.”
Pe unul l-a tradat aroganta, iar pe celalalt l-a tocat „mass-media” daca se poate spune asa!