Premieră în antidopingul de la noi: Românii vor lucra în laboratorul de la Londra

luni, 16 iulie 2012, 10:00

Au leafă de 1.400 de lei în țară, dar sînt solicitați să lucreze umăr la umăr cu cei mai buni specialiști în depistarea substanțelor interzise

În 2009, cînd laboratorul antidoping de la București primea acreditarea inter naţională, el lăsa în urmă peste 25 de ani de activitate locală, de frustrări și de încercări de a pătrunde în elită. “Dar greul abia atunci a început”, zice Graziela Vâjială, președinta Agenţiei Naţionale Anti-Doping (ANAD).

ANAD funcţionează cu 52 de angajaţi. “Avem o schemă de 69 de posturi, dar nu mai putem angaja”, spune președinta. O suspectez pe doamna elegantă de mania persecuţiei. I-o spun și rîde. “Adevărul e că toate guvernele au avut pe cît au putut înţelegere faţă de noi”, recunoaște ea. Asta cînd n-au reușit să-i ia gîtul.

Mai greu însă s-o debarce, pentru că ANAD are un sprijin sensibil la WADA, forul modial antidoping, și în sistemele europene, ţări pentru care chestiunea substanţelor interzise din sport, și nu numai, este extrem de îngrijorătoare.

“Meseria noastră nu e iubită, știm că sportivii ne privesc chiorîș uneori, dar asta e treaba noastră”
Graziela Vâjială

“Nu dăm fonduri europene pentru gradați”

 La Londra, va fi pentru prima oară cînd cîţiva români de la ANAD vor lucra pentru organizatorii unor Olimpiade. Unii vor fi ofiţeri antidoping.

Ofiţerul antidoping este cel care recoltează probele și-i însoţește pe sportivii testaţi. Vor ba unui angajat pe proiecte europene al Guvernului României care i-a spus, iritat, unui emisar al ANAD: “Noi nu dăm bani europeni pentru ofiţeri și pentru gradaţi!”. Omul de la ANAD se dusese cu un proiect în programul POSDRU pentru pregătirea ofiţerilor antidoping. Asta e ţara.

Maratonista care se ocupă de maratoniste

Alţi doi angajaţi ai ANAD, directorul Valentin Pop și cercetătoarea Ani Toboc, vor lucra în laboratorul de la Londra al organizatorilor Olimpiadei. “Britanicii au primit de la firma de medicamente GlaxoSmithKline două etaje într-o clădire a lor și și-au mutat laboratorul anti-doping acolo pe perioada Jocurilor”, explică Ani Toboc, fostă maratonistă.

E specialistă în hormoni de creștere. Va lucra zilnic în ture de cîte 8 ore, “dar m-am antrenat deja aici, cînd am stat pînă la 12 noaptea”.

Laboratorul de la București trage tare ca să termine analizele doping ale lotului de 104 sportivi români care vor merge la Londra. Cei de aici nu vorbesc despre rezultate, dar deocamdată nu e nici unul pozitiv.

„Dar problemele, dacă sînt, apar de regulă pe final”, spun. “Așa e”, recunoaște cu o jumătate de gură Vâjială.

Un salariu mic

Cît cîștigă Ani Toboc? „1.400 de lei”, răspunde șefa ei. “Mai puneţi, doamnă!”. “Bine, vă spun tot, mai ia 400 de lei pentru lucrul suplimentar”, se lasă greu Vâjială.

Rezultă un total de sub 400 de euro pentru un cercetător știinţific de a cărui acurateţe a muncii depind carierele unor sportivi, antrenori sau medici. Puţin, foarte puţin.

Vi s-au scăzut și dumneavoastră salariile cu 25%? “Ce credeţi?!”, tresar toţi cei din laborator.

 

Materia primă mai scumpă decît produsul finit

“Drept comparație, uitați-vă cît ne-au costat doar probele prelevate de americani pentru cele două maratoniste: Diță și Șimon. Cîte 400 de dolari de fiecare”, spune Vâjială. O probă luată în America echivalează cu salariul lunar al unui foarte bun specialist român care va analiza aceste probe. Singura situație cînd “materia primă” e mult mai scumpă decît “produsul finit”.

 

Marijuana, din ce în ce mai des folosită » Un șahist a fost găsit dopat cu canabis

 Chiar dacă rezultatele sînt oficiale și, prin urmare, ele pot deveni publice, oamenii de la ANAD nu vorbesc cu plăcere despre sportivii găsiți pozitiv

Ei tresar cînd le spun: “Cum a fost cu șahistul depistat recent pozitiv cu canabis?”. Tăcere. “I-aţi făcut și proba B?”. În fine, răspund: “Nu, nu a fost nevoie de proba B, pentru că a recunoscut”. Proba B e cea care confirmă rezultatul pozitiv al probei A.

Discuţia cu cei prinși dopaţi are loc în faţa unei comisii. Șahistul Florin Dobre (21 de ani) a venit însoţit de antrenorul său, care e și secretar general al Federaţiei Române de Șah, Cristian Palamar. Momentul e de fiecare dată dureros. “A petrecut după absolvirea facultăţii și a fumat o pipă. În fond, alcoolul și canabisul te încurcă, nu te ajută la șah”, a declarat oficialul de la șah.

Cei de la ANAD nu pot spune încă dacă sportivii români folosesc marijuana sperînd că le îmbunătăţește performanţele, prin dezinhibare, sau pur și simplu o consumă fără le gătură cu sportul. Pînă acum au fost depistaţi pozitiv cu canabis sportivi din baschet, rugby, șah și chiar un jucător de snooker!