Cînd o bombă amplasată pe un măgar omoară trei copii în Kandahar, s-a întîmplat ieri, te întrebi ce rost mai are să vorbeşti despre sistematica progresului şi despre organizarea muncii. În fiecare zi, lumea pare că o ia razna. Viteza înlocuieşte răbdarea şi cruzimea defilează peste virtutea fragilă a construcţiei, de oase, de fier şi de creier. Cuvinte mari, aleluia!
marți, 20 aprilie 2010, 12:10
Cînd o bombă amplasată pe un măgar omoară trei copii în Kandahar, s-a întîmplat ieri, te întrebi ce rost mai are să vorbeşti despre sistematica progresului şi despre organizarea muncii. În fiecare zi, lumea pare că o ia razna. Viteza înlocuieşte răbdarea şi cruzimea defilează peste virtutea fragilă a construcţiei, de oase, de fier şi de creier. Cuvinte mari, aleluia!
Totuşi. Sportul îşi păstrează capacitatea de a vorbi despre un set de valori, înscrise în fibra civilizaţiei umane de mii şi de sute de ani. Nu totul se cîştigă sau se spulberă într-o secundă, spune performanţa Oltchimului. Pentru că Oltchimul este, după cum scrie colega mea Luminiţa Paul, „un proiect etern”, pornit acum trei decenii. Iar actuala echipă, parte a planului atemporal, semnifică ea însăşi rezultatul unui drum pieptiş de 5 ani de zile, în care a cîştigat o Cupă a Cupelor (2007), şi a jucat o semifinală de Liga Campionilor (2009).
În tot acest timp, o citez iar pe jurnalista Gazetei, „standardul de exigenţă a rămas acelaşi, măcinînd energie şi antrenori”. Cînd arzi la un asemenea nivel decenii la rînd şi eşti consecvent unei idei, cînd organizezi efortul şi speranţa, pînă la urmă eşti recompensat. Sigur, într-o comparaţie pe fugă, finalista Ligii Campionilor la fotbal ia 5,5 milioane de euro, pe cînd Oltchim nu va încasa decît 30.000 de euro.
Dar legenda persistă, spusă din gură în gură, şi, indiferent cum va arăta lumea de mîine, vei întîlni pe poteca croită prin cenuşa vulcanică un om gata să-ţi spună povestea echipei de handbal pe nume Oltchim.
luis • 20 aprilie 2010, 9:23
Intr-adevar, proiectul Oltchim este atipic pentru sportul romanesc si, extrapoland, pentru intreaga societate. Consecventa si incapatanarea de a atinge tinta fixata denota un management pragmatic, inspirat si performant. Care, sa nu uitam, este pus in practica de un om care are nu are mult trambitata mentalitate a capitalismului pur. Compenseaza profesionismul si pasiunea. Respect!
durden • 20 aprilie 2010, 10:37
foarte frumos!felicitari!d-abia astept sa vad finala!
Ciprian • 20 aprilie 2010, 11:57
Domnule Tolo, de ce nu duceti pana la capat ancheta cu spaga pentru Florin Cheran ? Daca omu are inregistrari, de ce nu le scoate ? Pentru ca daca o lasati in coada de peste si povestea e o minciuna i-ati terfelit imaginea lui Cheran pe degeaba. Dace totusi e adevarata, atunci practica spagii pentru a juca la Nationala va ramen !
Cătălin Tolontan • 20 aprilie 2010, 12:28
ciprian: tatal copilului (care a vorbit la televizor exact ceea ce ne-a spus si noua) e dator sa faca publice acele convorbiri. Dar despre care, atentie, el n-a sustinut niciodata ca ar fi purtate cu Cheran, ci un angajat federal
iesean • 20 aprilie 2010, 13:15
felicitari pentru echipa nationala a romaniei, pentru intrarea in finala! care hotzchim, bre? am mai trait momente din astea: cu ani in urma, echipa olimpica de fotbal a romaniei, era identica cu echipa nationala…bateam olanda olimpica (tineret cu 3-0!!)..la echipe mari**!! si la echipe de club!!! noi romanii, suntem scumpi la tarate si ieftini la faina!!!!
andrei gheorghe • 20 aprilie 2010, 14:01
ambele echipe au jucat prost …. dintre cele doua combatante insa si cu putin noroc la cateva faze din repr II-a, am prevalat
99% de baloanele pe extrema nechita de data aceasta in repr a II-a ea le-a infipt (in toate partidele anterioare inclusiv in repr I si in mecurile de la hotzchim si la nationala nechita a ratat cu seninatate) am senzatia ca nechita este ca manelistele alea prea bagate in seama de cancan si click si a uitat ca sportul nu se face in oglinda sau cu costea la brat prin cluburi iar singurele tzoale adevarate in care ii sta bine unei handbaliste sunt alea rupte pe semicerc cu crapaturi nu la fuste ci la subtiori
meirosu alearga de parca e scufita rosie cand culege flori, ar trebui s-o puna cineva la ture vere; voina s-a prins ca narcisa e outdated si a tinut-o mai mult pe banca la crosetat apa minerala, stanca e complet iesita din forma a ratat ireal de pe semicerc
paula este constant concentrata mai mult la balon decat la moatze si se vede – bravo paula
pe atac cristina neagu este de departe un pariu castigat insa nu poate singura sa duca tot greul (in aparare bese si luca – jos palaria)
gyor nu este o echipa comoda si slaba – a jucat la un nivel f ridicat si cred ca … da … echipele mari trebuie sa bata si cand joaka prost
in finala e posibil orice …. in istorie insa nu vor ramane decat invingatoarele
@ghe • 20 aprilie 2010, 21:37
noi, astia mai trecuti, avem cu totii frustrari ca frumoasa Ada il baga in seama pe un rrom de varsta ei si nu pe noi. cat priveste meciul cu unguroaicele, sa zici ca Ada n-a jucat bine reprezinta un fals, ea a contribuit la victorie. Vrem victorie si la Polivalenta
Camil • 20 aprilie 2010, 21:50
m-aș bucura să văd pe Oltchim pe prima pagină din Gazetă, în loc de liga lui mitică și scandaluri de 2 bani…
Cătălin Tolontan • 21 aprilie 2010, 13:23
camil: si noi ne-am bucura dc ati citi gazta 🙂 ati vedea ca a aparut si luni si mari ca subiect mare de pagina 1